Refuz acordare drepturi. Sentința nr. 761/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 761/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 6081/90/2013
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința civilă nr. 761
Ședința publică din data de 6 martie 2014
Curtea constituită din:
Președinte: D. D. M.
Grefier: G. M.
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta D. M. în contradictoriu cu pârâții M. JUSTIȚIEI și M. JUSTIȚIEI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu răspund părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamanta a solicitat judecata în lipsă, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, după care:
Curtea, față de obiectul cererii de chemare în judecată și având în vedere dispozițiile art. 7 din Anexa VI la Legea nr. 284/2010, invocă din oficiu excepția inadmisibilității și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, prin prisma excepției de inadmisibilitate invocate din oficiu, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului V. sub nr._ la data de 30.09.2013, reclamanta D. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. Justiției și M. Justiției, anularea ordinului nr. 2351/C/26.07.2013 în ceea ce privește cuantumul indemnizației de încadrare brută lunară, precum și al sporurilor aferente.
În motivare, reclamanta a arătat că prin ordinul nr. 2351/C/26.07.2013 i-au fost diminuate drepturile salariale, ce fuseseră stabilite anterior prin Legea-cadru de salarizare nr. 330/2009 și ordinul emis în aplicarea acestei legi.
În drept, a invocat Legea nr. 284/2010, Legea nr. 285/2010 și Legea nr. 330/2009.
Prin întâmpinarea depusă la data de 04.11.2013, pârâtul M. Justiției a invocat excepția necompetenței materiale, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 6/09.01.2014, Tribunalul V.-Secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, apreciind că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2014.
La termenul de judecată din data de 06.03.2014, Curtea a invocat din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii, pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Reclamanta este judecător cu grad de tribunal la Tribunalul Gorj, iar prin ordinul nr. 2351/C/26.07.2013 s-a stabilit că, începând cu data de 01.05.2013, aceasta trece în clasa de salarizare 106 (corespunzătoare unei vechimi în funcție de peste 20 de ani și gradației 5) și beneficiază de următoarele drepturi salariale: indemnizație de încadrare brută lunară de 8983 lei, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și spor pentru păstrarea confidențialității de 1150 lei și spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 1316 lei.
Demersul judiciar al reclamantei, constând în solicitarea de anulare a ordinului nr. 2351/C/26.07.2013 emis de M. Justiției, este inadmisibil, întrucât aceasta nu a urmat procedura prevăzută la art. 7 alin. 1 și 2 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010.
Potrivit acestui text de lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, CSM, Parchetului de pe lângă ÎCCJ, DNA, DIICOT, la colegiul de conducere al ÎCCJ ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile. Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. 1 se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (pentru hotărârile colegiului de conducere al ÎCCJ) sau, după caz, a Curții de Apel București (pentru celelalte hotărâri).
Prin urmare, conform art. 7 alin. 2 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010, ceea ce se atacă în fața instanței de contencios administrativ este hotărârea organelor prevăzute la alin. 1, prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, iar nu direct acest act pretins vătămător. Legiuitorul a prevăzut expres obiectul unei asemenea acțiuni în justiției, impunând parcurgerea unei proceduri administrative prealabile sesizării instanței, astfel cum, de altfel, a reglementat și în materie fiscală (art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală).
Or, reclamanta nu a urmat procedura reglementată la art. 7 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010 și nu a solicitat anularea hotărârii de soluționare a contestației (din actele dosarului rezultând că nici nu a fost formulată o astfel de contestație), ci a învestit direct instanța cu o acțiune în anularea actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale (în speță, ordinul Ministrului Justiției nr. 2351/C/26.07.2013), demers judiciar inadmisibil față de dispozițiile legale precitate.
Față de aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 7 alin. 2 din Anexa VI a Legii nr. 284/2010, Curtea va admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și va respinge prezenta acțiune în anulare ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta D. M., cu domiciliul în Târgu-J., . C, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții M. JUSTIȚIEI și M. JUSTIȚIEI, ambii cu sediul în București, ., sectorul 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 martie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. D. M. G. M.
Red/thred. DDM/ 5 ex/ 12.03.2014.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2534/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24... → |
|---|
