Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 3886/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 3886/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 32456/3/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 3886

Ședința publică din data de 16 mai 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: U. D.

JUDECĂTOR: B. V.

JUDECĂTOR: V. D.

GREFIER: B. P. B.

Pe rol se află pronunțarea în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de recurs formulată de recurenții-reclamanți G. S. F., I. M., R. C., N. G., împotriva sentinței civile nr. 6055/04.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți I. S., R. D. și intimații-pârâți P. S. 6 BUCURESTI și P. S. 6 BUCURESTI, M. A. C. si intervenienta accesorie Asociatia ,,Salvati Cartierul Militari”, având ca obiect „suspendare executare act administrativ”.

Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publică din data de 09.05.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea în cauză la data de 16.05.2014, când a hotărât următoarele.

CURTEA

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr._ /CA/2013, reclamanții N. G., I. S., G. S. F., I. M., R. D. și R. C. în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA S. 6 BUCUREȘTI, P. S. 6 BUCUREȘTI și M. A. C., au solicitat instantei sa dispuna suspendarea executarii autorizatiei de construire nr. 497/2.09.2013 (AC), pana la pronuntarea instantei de fond si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii reclamantii au sustinut in esenta ca prin autorizatia de construire nr. 497/2.09.2013 P. Sectoruui 6 a permis paratului M. A. C. sa continue constructia unui . case, desi executia acestuia a fost suspendata deja din data de 20.08.2013, prin hotararea Sectiei a IX a a Tribunalului Bucuresti, data cu privire la o alta autorizatiei de construire, respectiv, nr. 175/24.05.2013, emisa tot de P. Sectorlui 6, pentru acelasi imobil.

Se sustine ca desi s-a solicitat revocarea si celei de a doua autorizatii, cererile reclamantilor nu au fost solutionate favorabil, prin adresele de raspuns emise de parat, aratandu-se ca cea de a doua autorizatie respecta strict conditiile din certificatul de urbanism precum si HCGMB nr. 66/2006 cu privire la locurile de parcare, desi acest certificat a fost emis pe numele altei persoane fara niciun interes legitim sau vreun drept de proprietate la data respectiva asupra imobilului de mai sus si in conditiile in care planul cadastral anexat documentatiei dateaza din anul 2000 si nu mai corespunde realitatii, intrucat in octombrie 2012 cand au fost depuse actele pentru obtinerea autorizatiei de construire, paratul M. A. C. nu detinea calitatea de proprietar al terenului, vanzarea cumpararea avand loc in noiembrie 2012.

Cat priveste indeplinirea conditiilor de admitere a cererii se suspendare reclamantii au sustinut ca in speta sunt indeplinite cerintele impuse de art.14 alin. 1 din legea nr. 554/2004, intrucat a fost efectuata sesizarea autoritatii publice care a emis actul administrativ, in conditiile art. 7 din legea nr. 554/2004, exista caz bine justificat si se urmareste prevenirea unei pagube inimente.

Astfel, reclamantii sustin ca au sesizat autoritatea emitenta cu cererea de revocare a autorizatiei de construire nr. 175/24.05.2013 inregistrata sub nr._/04.06.2013 si pentru a doua autorizatie emisa au depus alte trei sesiszari, dupa suspendarea primei autorizatii si anume_/21.08.2013,_/22.08.2013 si_/22.08.2013;

Cat priveste cazul bine justificat reclamantii sustin in acest sens ca aceasta conditie este indeplinita intrucat a doua autorizatie emisa la 2.09.2013, inlocuieste un act administrativ suspendat deja inca din 20.08.2013; aceasta nou autorizatie a fost emisa cu incalcarea prevedrilor art. 2 alin. 2 din legea nr. 50/1991 intrucat s-au autorizat lucrari deja executate cu nerespectarea prevederilor art. 6 din RLU aferent PUG MB referitoare la amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor din subzona L1 A si cu incalcarea flagranta a regimul de inaltime in zona, intrucat conform PUG se pot construi cladiri cu cel mult trei nivele supraterane si cu o inaltime maxima la cornisa de 10 m, nefiind de asemenea, respectate nici dispozitiile art. 7 alin. 1 din legea nr. 50/1991 in conditiile in care aceasta a doua autorizatie a avut la baza certificatul de urbanism si documentatia tehnica, elaborate pentru prima autorizatie, respectiv, nr. 175/24.05.2013.

In plus, se sustine ca noua autorizatie a fost emisa fara adoptarea unui PUD prin care sa fie aprobate derogarile de la retragerile fata de limitele parcelei si, de asemenea, nu respecta prevederile art. 10 din HCGMB nr. 66/2006 in conditiile in care lipseste avizul/acordul de la Directia Trasnporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei din P. Bucuresti, deoarece nu se mentioneaza nimic cu privire la parcaje sau locuri de parcare in autorizatie, ceea ce va duce la blocarea strazii Cetatea de Balta cu autoturismele viitorilor proprietari, in conditiile in care nu este respectata nici cerinta legala ca distanta dintre locurile de parcare aflate in interiorul parcelei si geamurile cladirilor invecinate sa fie de cel putin 10 m conform art. 33 din HG nr. 525/1996.

De asemenea, se invoca incalcarea grava a dreptului de proprietate al reclamantilor, prin nerespectarea regimului juridic stabilit pentru inaltimea constructiilor in subzona L1A prin ridicarea constructiei la distante foarte mici de granitele terenului situat in . nr. 107 A sector 6, cu incalcarea oricarei interdictii de construire prevazuta de codul civil; incalcarea dreptului la viata privata prin vizionarea tuturor celor petrecute in curtile invecinate, de catre proprietarii ce vor cumpara apartamentele ce vor fi vandute in noua constructie; inexistenta in autorizatie a unui spatiu de depozitare a gunoaielor menajere, ceea ce va duce la constituirea unui focar de infectie si boli in zona; scaderea debitului si presiunii apei potabile si a debitului presiunii gazelor naturale, ca urmare a cresterii masive a consumului facut de locatarii blocului in curs de construire; accesul la blocul respectiv se poate realiza doar printr-o alee de aproximativ 5,5 m front la . ceea ce ar duce la cresterea disconfortului si a zgomotului din zona curtilor reclamantillor.

Cat priveste paguba inimenta, reclamantii considera ca si aceasta conditie este indeplinita prin faptul ca ridicarea acestui . case, va incalca interesul reclamantilor care sunt vecini ai acestuia, dreptul lor la viata privata, iar valoarea imobilelor reclamantilor dar si a intregii zona va scade datorita lipsei de insorire si a zgomotelor ce se vor produce in blocul respectiv, iar lipsa locurilor de parcare va supraaglomera zona, apreciindu-se ca se va crea un climat de neliniste si de nesiguranta, intrucat nu vor mai avea intimitate si nici liniste in propria casa, viata devenind un calvar care le va afecta stare de sanatate fizica si psihica.

In drept actiunea a fost intemeiata pe prevederile art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004 si art. 341 NCP.

Prin intampinarea formulata P. S. 6 si P. Sectorlui 6 au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor considerand in acest sens ca prin motivele mentionate in cererea de chemare in judecata, acestia nu au facut dovada unui interes legitim personal care sa justifice formularea acestei actiunii, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Sectorlui 6 care nu este autoritatea emitenta a actului a carui suspendare se solicita in cauza, iar pe fond s-a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata considerandu-se ca autorizatia a fost emisa cu respectarea tuturor conditiilor legale, iar amplasarea constructiei in limitele prevazute de lege a putut fi facuta fara sa existe derogari, fara a fi asadar, nevoie de adoptarea altor parametri printr-un PUD, inaltimea admisa de PUG in zona L1 a este de doua nivele si se admie mansardarea cladirilor existente cu luarea in calculul coeficientului de utilizare a terenului a unei suprafete desfasurate pentru nivelul mansardei de maxim 60 % din aria unui nivel curent, iar din documentatia tehnica depusa pentru autorizatia emisa reiese ca mansardarea se incadreaza in cei 60% din ADC, astfel cum este prevazut in PUG.

De asemenea, paratii sustin ca documentatia depusa pentru obtinerea autorizatiei prevede 32 de locuri de parcare in incinta parcelei, in sistem Klaus, iar avizul Directiei Transporturi, Drumuri, Sistematizare Circulatie din cadrul PMB este necesar doar in situatia in care parcarea se realizeaza in afara incintei parcelei prin ocuparea domeiului public, astfel ca nu este indeplinita conditia existentei cazului bine justificat, dupa cum, in opinia paratilor nici aspectele invocate de reclamanti cu privire la un viitor prejudiciu, nu indeplinesc conditia pagubei iminente impusa de art. 14 alin. 1 si definita de art. 2 lit.s din legea nr. 554/2004.

In cauza au fost depuse inscrisuri, inclusiv cele care au stat la baza emiterii autorizatiei de construire a carei executare se solicita a fi suspendata in cauza si planse foto, privind stadiul executarii lucrarilor la imobilul vizat de autorizatie.

In sedinta publica din 4.12.2013, paratul M. A. C. a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru neindeplinirea conditiei prevazute de art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004 si anume pentru necontestarea autorizatiei la autoritatea emitenta in conditiile art. 7 alin. 1 din acelasi act normative.

Prin sentinta civila nr. 6055/4.12.2013, Tribunalul Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei S. 6 si a respins actiunea in contradictoriu cu aceasta ca fiind formulata impotriva unei autoritati fara calitate procesuala pasiva, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata de paratul P. S. 6, a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa procedurii prealabile si a respins actiunea ca neintemeiata.

In motivare, prima instanta a aratat ca este intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei S. 6 intrucat emitentul actului administrativ a carui exexutare se solicita a fi suspendata in cauza, este P. S. 6, care prin urmare, are calitate procesuala pasiva.

Cat priveste excptia lipsei calitatii procesuale active, invocata de paratul P. S. 6, tribunalul constata ca aceasta este neintemeiata, avand in vedere pe de o parte imprejurarea ca reclamantii au facut dovada ca locuiesc in vecinatatea imobilului autorizat a fi construit prin autorizatia de construire supusa controlului judiciar in prezenta cauza, iar pe de alta parte, potrivit art. 1 alin. 1 din legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. In plus, tribunalul constata ca argumentele invocate de parat in sustinerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor reprezinta aspecte care vizeaza temeinicia motivelor invocate de acestia pentru suspendarea executarii actului administrativ si implicit interesul lor legitim de a promova aceasta actiunea, astfel aceasta vor fi analizate odata cu solutionarea fondului cauzei.

De asemenea, instanta constata ca si exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru neformularea plangerii prealabile prevazuta de art. 7 alin. 1 din legea nr. 554/2004, in raport de autorizatia de construire vizata in speta de fata, este neintemeiata intrucat anterior introducerii acestei actiuni pe rolul instantei, reclamantii au solicitat paratului prin cererea inregistrata sub nr._/2.10.2013, (f. 234), revocarea autorizatiei de construire nr. 497/2.09.2013, fiind astfel indeplinita conditia prevazuta de art.7 alin. 1 din legea nr. 554/2004 si, implicit conditia impusa in aceasta privinta de art. 14 alin. 1 din acelasi act normativ.

Pe fond, potrivit art.14 alin. 1 din legea nr. 554/2004 suspendarea executarii unui act administrativ poate fi dispusa numai in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, conditii legale care trebuie indeplinite cumulativ.

Cazul bine justificat este definit de art. 2 alin. 1 lit. t din legea nr. 554/2004 ca fiind o imprejurare legata de starea de fapt si de drept, de natura sa creeze o indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ.

Indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ, trebuie sa poata fi decelata cu usurinta in urma unei cercetari sumare a aparentei dreptului, pentru ca in cadrul procedurii suspendarii executarii, pe calea careia pot fi dispuse numai masuri provizorii, nu este permisa prejudecarea fondului litigiului. Or, in speta motivele invocate de reclamanti pentru dovedirea cazului bine justificat, nu au caracterul unor indicii aparente care sa rastoarne prezumtia de legalitate a actului administrativ, ci necesita o analiza pe fond a raportului juridic dedus judecatii. Astfel, tribunalul constata ca principalul motiv de nelegalitate invocat este fundamentat pe nelegalitatea emiterii autorizatiei de construire, generata de nerespectarea prevederilor RLU aferent PUG MG, aplicabile in zona L1a, cu privire la respectarea amplasarii cladirii fata de limitele proprietatii, dar si cu privire la regimul de inaltime admis, precum si nerespectarea prevederilor legale cu privire la asigurarea locurilor de parcare, conform HCGMB nr. 66/1994.

Or, fata de cele invocate, din actele depuse in dosar, tribunalul retine ca prin Autorizatia de Construire nr. 497/02.09.2013,(AC) emisa de P. S. 6 (f. 48), beneficiarul M. A. C., a fost autorizat sa realizeze pe imobilul teren situat in Bucuresti, ., nr. 107A, sector 6, in suprafata totala de 1394 mp, un imobil constructie constand in locuinte colective cu regim de inaltime Ds+P+2E+M. Amplasamentul constructiei, prevazut in AC, este urmatorul: 32,16 m fata de limita de proprietate dinspre ./18,11m fata de limita de proprietate din stanga; 3m/3,58 m fata de limita de proprietate din dreapta; 5 m fata de limita posteriaora a proprietatii. De asemenea, constructia trebuia sa se incadreze in urmatorii indicatori de urbanism POT =31%; CUT =1,57.

In cuprinsul AC se mentioneaza ca aceasta modifica si inlocuieste autorizatia de construire nr. 175 din 24.05.2013.

Totodata, instanta retine ca potrivit mentiunilor certificatului de urbanism nr. 1987/198c/19.11.2012, ce a stat si la baza emiterii AC, conform PUG MB, imobilul teren identificat anterior, este situat in subzona L1a - unde este permisa realizarea de locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in afara perimetrelor de protectie, iar conform prevederilor PUG MB se permite in cazul de fata, construirea unei locuinte care va avea urmatorul regulament de construire; spre . minim 3 m fata de limita de proprietate, spre dreapta la minim 3 m fata de limita de proprietate, spre spate la minim 5 m fata de limita de proprietate, spre stanga minim 15 m fata de limita de proprietate, POT max= 45%; CUT maxim pentru inaltimi P+2E+M= 1,57 mpADC/ mp teren. Se permite supraetajarea constructiei cu inca un nivel, o singura data in suprafata de maxim 20 % din suprafata construita desfasurata a cladirii.

Or, in raport de datele continute de cele doua acte, tribunalul constata ca aparent, la emiterea AC, autoritatea emitenta a respectat reglementarile urbanistice aplicabile zonei L1a, prevazute de RL aferent PUG MB, atat cu privire la amplasament cat si la regimul de inaltime, pentru analizarea legalitatii emiterii AC, neavand relevanta modul in care prevederile autorizatiei de construire sunt respectate cu ocazia punerii in executare a acesteia.

Astfel, din aceasta perspectiva, tribunalul mentioneaza ca nu pot fi retinute ca elemente care pot afecta legalitatea autozitatiei de construire analizate, sustinerile reclamantilor conform carora constructia deja realizata pe teren, nu ar respecta ca si amplasament, distantele minime impuse fata de limitele de proprietate ori regimul de inaltime autorizat, intrucat o asemenea situatie tine de executarea propriu zisa a actului administrativ si nu de emiterea acestuia, nerespectarea parametrilor autorizati putand atrage raspunderea contraventionala si chiar penala a beneficiarului, insa nu si nelegalitatea autorizatiei de construire.

In plus, aceste aspecte nu pot fi analizate in cadrul unei actiuni in care se solicita suspendarea executarii autorizatiei de construire, intrucat asa cum s-a subliniat si anterior, pe aceasta cale pot fi luate in calcul doar indiciile aparente de nelegalitate ce afecteaza actul administrativ, care pot fi determinate fara a se realiza o analiza pe fond a legalitatii si temeiniciei emiterii actului administrativ.

De asemenea, din documentatia tehnica ce a stat la baza emiterii autorizatiei de construire vizata de acesta actiune, tribunalul retine ca aparent, a fost rezolvata si problema locurilor de parcare in incinta parcelei pe care se realizeaza constructia autorizata, astfel ca par a fi respectate si prevederile HCMB nr. 66/1994, avand in vedere si ca avizul Directiei Transporturi, Drumuri, Sistematizare Circulatie din cadrul PMB este necesar doar in situatia in care parcarea se realizeaza in afara incintei parcelei prin ocuparea domeiului public.

Or, fata de considerentele expuse, tribunalul apreciaza ca argumentele invocate de reclamanti cu privire la nelegalitatea AC contestate, nu se pot subsuma conditiei cazului bine justificat in sensul art. 14 din legea nr. 554/2004.

Mai mult, cat priveste conditia prevenirii unui prejudiciu iminent, impusa de art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004, tribunalul retine ca aceasta notiune este definita de art. 2 alin. 1 lit. ș ca reprezentand prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Or, in speta nu s-a facut o astfel de dovada, in conditiile in care, prejudiciu invocat, reprezentat de o inevitabila degradare a conditiilor de trai in zona in care se realizeaza imobilul, este unul ipotetic, fundamentat pe posibile neajunsuri generate de o eventuala aglomeratie produsa de viitorii locatari ai imobilului ori de cresterea consumului la utilitatile din zona, respectiv, apa si gaze naturale si in conditiile in care astfel de lucruri sunt pe de alta parte, aproape de neevitat . de tipul Bucurestiului iar caracterul inevitabil al acestor neplaceri este inlaturat totodata si de posiblitatea rezolvarii tehnice a eventualelor neajunsuri generate de un consum mai mare la utilitati, prin redimensionarea retelelor de distributie a apei si gazelor sau prin cresterea presiunii acestora la livrare, in functie de necesitati.

De asemenea, tribunalul constata din plansele foto depuse in cauza de parti, ca imobilul pentru care a fost emisa autorizatia de construire a carei suspendare se solicita in cauza, a fost deja realizat in intregime, cladirea fiind acoperita si avand montate atat ferestrele cat si termosistemul exterior, astfel ca o eventuala suspendare a executarii AC nici nu ar mai avea efectul scontat in conditiile in care toate elementele structurale pentru care se impune existenta unei autorizatii de construire sunt deja realizate, iar eventualele lucrari de amenajari interioare se pot executa si fara a fi nevoie de o astfel de autorizatie, conform art. 11 din legea nr. 50/1991.

Impotriva acestei sentinte au declarant recurs reclamantii N. G., G. S. F., I. M., R. C., solicitand modificarea in parte a sentinței civile nr. 6055/4.12.2013 in sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a paratei Primăria S. 6, admiterii acțiunii fata de parații Primăria S. 6 București, P. S. 6 București și M. A. C., suspendarii executării Autorizației de construire nr. 497/2.09.2013, până la pronunțarea instanței de fond si obligarea intimaților parați la plata cheltuielilor de judecata făcute in prima instanța si in recurs.

In motivare, recurentii parati au aratat ca:

1. S. expunere a situației de fapt

Prin autorizația de construire nr. 175/24.05.2013, P. S. 6 București a autorizat pe pârâtul M. A. C. sa ridice o construcție D+P+3E+M, pe terenul situat in București, ., nr. 107 A, sector 6.

Prin sentința civila nr. 3861/20.08.2013, Tribunalul București a admis cererea reclamanților si a dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 175/24.05.2013 pana la pronunțarea instanței de fond.

Aceasta hotărâre a rămas irevocabila ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de paratul M. A. C. prin decizia civila nr. 18/6.01.2014, pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ si Fiscal.

Vazand ca nu se mai poate continua ridicarea construcției incepute cu incalcarea evidenta a legii, P. sectorului 6 București a emis o autorizație de construire cu nr. 497/2.09.2013, a cărei suspendare formează obiectul prezentului dosar. Prin aceasta „nouă" autorizare, P. sectorului 6 București a autorizat pe paratul M. A. C. sa ridice o construcție Ds+P+2E+M, pe terenul situat in București, ., nr. 107 A, sector 6. In cuprinsul acesteia se menționează ca aceasta autorizație nu revocă/anulează, doar "modifică si înlocuiește" autorizația de construire nr. 175/24.05.2013.

2. Dezvoltarea motivelor de recurs

2.1. Soluția primei instante cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei S. 6 București este nelegala.

Prin sentința civila nr. 6055/4.12.2013, recurata in prezenta cerere, Tribunalul București, Secția a IX-a C. Administrativ si Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei S. 6 si a respins acțiunea in contradictoriu cu aceasta ca fiind formulata împotriva unei autoritari fara calitate procesuala pasiva.

b) Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Primăria S. 6 București, solicita respingerea acesteia ca neintemeiata.

In antetul autorizației de construire nr. 497/2.09.2013, a cărei suspendare o solicita recurenții, apare menționat denumirea Primăriei S. 6, ca emitent al actului.

Toate actele care au stat la baza emiterii acestei autorizații poarta antetul Primăriei S. 6. P. S. 6 a semnat autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 si in calitate de reprezentant al Primăriei S. 6 București.

De aceea, este clar ca Primăria S. 6 are calitate procesuala pasiva.

In caz contrar, ar insemna ca toate aceste acte conțin un fals, de vreme ce ar purta denumirea unei instituții care nu a emis actul.

Pe de altă parte, prin invocarea acestei excepții, Primăria S. 6 isi invoca propria culpa, ea fiind cea care a trecut denumirea pe toate aceste acte, cu scopul de a induce in eroare persoanele interesate.

De asemenea, prin sentința civila nr. 3861/20.08.2013, Tribunalul București a admis cererea reclamanților si a dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 175/24.05.2013 pana la pronunțarea instanței de fond, stabilind ca Primăria S. 6 are calitate procesuala pasiva.

Aceasta soluție data de prima instanța cu privire la excepția menționata, a rămas irevocabila ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de paratul M. A. C. prin decizia civila nr. 18/6.01.2014, pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ si Fiscal.

Din aceste motive, se impune modificarea soluției data de prima instanța in sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive invocata de Primăria S. 6 București.

2.2. Soluția primei instanțe cu privire la suspendarea executării autorizației de construire nr. 497/2.09.2013 este nelegala.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „In cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond."

Pentru admiterea cererii de suspendare a executării unui act administrativ trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții:

a)sesizarea autorității publice care a emis actul administrativ, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004;

b)existența unui caz bine justificat;

c)prevenirea unei pagube iminente.

a)Prima condiție este îndeplinită, deoarece reclamanții au sesizat autoritatea publică emitentă, respectiv P. S. 6, cu cerere de revocare a autorizației de construire nr. 175/24.05.2013, cererea fiind înregistrată la Primărie sub nr._/4.06.2013 (anexată prezentei cereri de chemare în judecată). Pentru a doua autorizare emisă au depus sesizări sub nr._/21.08.2013, nr._/22.08.2013, nr._/22.08.2013 (anexate în copii la prezenta acțiune), dar si cererea de revocare a actului administrativ, cu nr._/2.10.2014 (de asemenea anexata prezentei acțiuni).

b)Potrivit art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate sunt împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Prin Autorizația de Construire nr. 497/02.09.2013,(AC) emisa de P. sectorului 6 (f.48), beneficiarul M. A. C. a fost autorizat sa realizeze pe imobilul teren situat in București, ., nr. 107A, sector 6, in suprafața totala de 1394 mp, un imobil construcție constând in locuințe colective cu regim de inaltime Ds+P+2E+M. Amplasamentul construcției, prevăzut in AC, este următorul: 32,16 m fata de limita de proprietate dinspre ./l 18,1 ml fata de limita de proprietate din stânga; 3m/3,58 m fata de limita de proprietate din dreapta; 5 m fata de limita posterioara a proprietății. De asemenea, construcția trebuia sa se încadreze in următorii indicatori de urbanism POT =31%; CUT =1,57.

Prima instanța a constatat „ca aparent, la emiterea AC, autoritatea emitenta a respectat reglementările urbanistice aplicabile zonei Lla, prevăzute de RL aferent PUG MB, atat cu privire la amplasament cat si la regimul de inaltime, pentru analizarea legalității emiterii AC, neavand relevanta modul in care prevederile autorizației de construire sunt respectate cu ocazia punerii in executare a acesteia."

Aprecierea primei instanțe este greșita, de vreme ce recurenții reclamanți au invocat împrejurări care nu prejudeca fondul cauzei, ci realizează o examinare sumară a stării de fapt și de drept, examinare în urma căreia rezulta o îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ.

Aceste împrejurări de fapt și de drept care creează o îndoială serioasă asupra legalității autorizației de construire nr. 497/2.09.2013 sunt:

b¹) Nu este respectat regimul de inaltime din doua puncte de vedere: atat cu privire la înălțimea in metri a clădirii, cat si numărul maxim de niveluri supraterane admis.

Potrivit art. 10 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, in zona Lla, „înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri); (...)"

Scopul acestei reglementari este clar. In zona de case (locuințe individuale si locuințe colective mici) nu pot fi construite blocuri (locuințe colective medii si mari). Acest scop rezulta chiar din art. 1 al Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, care stabilește ca „Subzona locuințelor individuale și colective mici se compune din următoarele unități de referință:

L1 a - locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție, cu regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); dezvoltate în timp prin refaceri succesive, acestea prezintă o diversitate de situații din punctul de vedere al calității și viabilității;"

In speța, se ridica un . sau mare), cu 40 de apartamente, având o inaltime la cornișa de 14,35 m.

Este vădit nelegala autorizația din acest punct de vedere, fara ca aceasta apreciere sa necesite o analiza pe fondul cauzei.

La fel stau lucrurile si in privința numărului maxim de niveluri supraterane admis.

Potrivit art. 10 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, in zona LI a, înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (trei nivele supraterane).

Ori, in cauza construcția are Ds+P+2E+M.

Acest fapt a fost subliniat clar si in adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov, in care se arata ca autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 incalca art. 10 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB.

b²) Nu se respecta parametrii stabiliți de lege privind falsa mansardare prevăzuta in autorizația de construire nr. 497/2.09.2013.

Potrivit art. 2 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB pentru subzona Lla „se admite mansardarea clădirilor existente cu condiția ca aceasta să nu fie o falsă mansardare, ci să se înscrie în volumul unui acoperiș cu pantă de 45 grade; suprafața nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent;"

Din schitele anexa la autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 rezulta ca ultimul nivele al clădirii ce se va construi este o falsa mansardare, fiind de fapt un nou etaj mascat de acoperiș deoarece are aceeași suprafața ca nivelul inferior, iar panta acoperișului are cu mult peste 45 grade."

Aceasta incalcare evidenta a art. 2 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB a fost menționata in:

- adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov, in care se arata ca autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 incalca art. 2 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB.

-sentința civila nr. 3861/20.08.2013, pronunțata de Tribunalul București (care a ramas irevocabila ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de paratul M. A. C. prin decizia civila nr. 18/6.01.2014, pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ si Fiscal), sentința prin care a fost suspendata executarea autorizației de construire nr. 175/24.05.2013, autorizație care nu diferă cu nimic in privința mansardei de autorizația de construire nr. 497/2.09.2013, care formează obiectul prezentului proces.

b³) Nu se respecta dispozițiile legale privind amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.

Potrivit art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, „clădirile izolate se vor retrage față de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri; (...) L. + L. + Lid + Lle - retragerea față de limita nosterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă, măsurată în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu mai puțin de 5.0 metri."

Prima instanța a interpretat greșit acest text, considerând ca este suficienta o distanta de 3 m fata limitele laterale ale parcelei, si de 5 m fata de limita posterioara. Nu este asa. Aceste limite se calculează in funcție de inaltimea la cornișa.

In cazul clădirii menționata in autorizația de construire nr. 497/2.09.2013, inaltimea la cornișa este de 14,35 m, ceea ce inseamna ca aceasta clădire trebuie sa fie amplasata la cel puțin 7,17 m fata de limitele laterale si fata de limita posterioara a parcelei.

Este evident ca in autorizație sunt prevăzute distante mult mai mici decât cele prevăzute de lege.

Aceasta încălcare evidenta a art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB a fost menționata in adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov.

b⁴) Nu se respecta coeficientul maxim de utilizare a terenului.

Potrivit art. 16 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, „Lla + Llb+ Llc - CUT maxim pentru înălțimi P+l = 0,9 mp. ADC/mp. Teren - CUT maxim pentru înălțimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp teren"

In cauza, clădirea are un CUT de 1,57 mp. ADC/mp teren.

Aceasta incalcare evidenta a art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB a fost menționata in adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov.

b⁵) Nu se respecta numărul minim de locuri de parcare.

Conform art. 10 din Hotărârea nr. 66/2006, „Asigurarea numărului minim de locuri de parcare, rezultat din calcul, este obligatoriu pentru obținerea avizelor și acordurilor necesare eliberării autorizației de construire".

Lipsa unui aviz/acord de la Direcția Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulației din Primăria București face nelegală această autorizare și sub acest aspect, deoarece nu se menționează nimic cu privire la parcaje sau locuri de parcare în autorizația nr. 497/2.09.2013. Lipsa parcajelor și a locurilor de parcare va duce la blocarea străzii Cetatea de B. cu autoturismele viitorilor proprietari. Nu poate fi respectată nici cerința legală ca distanța dintre locurile de parcare aflate în interiorul parcelei respective și geamurile clădirilor existente să fie de cel puțin 10 m (conform Articol 33 din HG 525/1996).

b⁶) Autorizația de construire a fost emisă fără adoptarea unui Plan Urbanistic de Detaliu. Conform definiției din „Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic de Detaliu". P.U.D. reprezintă documentația prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcelă, în corelare cu funcțiunea predominantă și vecinătățile imediate.

Toate aceste incalcari evidente ale legii, se pot constata la o analiza sumara a autorizației de construire nr. 497/2.09.2013. Majoritatea au fost constatate si de organul de stat specializat in acest sens, Inspectoratul de Stat in Construcții. Unele au fost constatate anterior si de Tribunalul București si de Curtea de Apel București cu ocazia analizării legalității autorizației de construire nr. 175/24.05.2013, autorizație aproape identica cu autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 (cea care înlocuiește si modifica pe prima...) cu doua diferente intre acestea: a doua autorizație (cea atacata in prezentul proces) menționează o clădire Ds+P+2E+M, fata de Ds+P+3E+M, si in a doua autorizație nu mai este menționata amenajarea de locuri de parcare.

Toate aceste incalcari constituie imprejurari ce creează o indoiala serioasa asupra legalității autorizației de construire nr. 497/2.09.2013, ce dovedesc indeplinirea condiției cazului bine justificat.

c) Potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, paguba iminenta este prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Prin ridicarea acestui bloc în ., nr. 107 A, Sector 6, între case/locuințe individuale, reclamanților li se cauzează un prejudiciu material viitor si previzibil:

- scăderea dramatica a valorii imobilelor in care locuiesc reclamanții. Este de notorietate ca amplasarea unui . duce la scăderea valorii de circulație a casei.

-lipsa locurilor de parcare, ceea ce va duce la supraaglomerarea zonei, prin venirea celor care vor locui în cele peste 40 de apartamente din imobilul aflat în construcție.

-se va încălca dreptul la viața privată, prin vizionarea tuturor celor petrecute în curțile învecinate, de către proprietarii ce vor cumpăra apartamentele din noua construcție, mai ales de cei situați la etaje superioare.

Este clar ca reclamanții nu vor mai avea intimitate si liniște in propria casa, viata lor va deveni un calvar, ceea ce va duce afectarea stării de sănătate fizica si psihica a acestora si va crea un climat de neliniște si nesiguranța in zona.

Din cele menționate reiese că este îndeplinită și condiția unei pagube iminente.

In drept, art. 14 din Legea nr. 554/2004 si art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC.

La 18.03.2014, intimatul parat M. A. a depus intampinare, solicitand:

1.Respingerea recursului astfel cum a fost formulat si motivat si pe cale de consecința menținerea ca temeinica si legala a sentinței civile nr. 6055/04.12.2013 pronunțata de Tribunalul București - secția a IX a contencios administrativ si fiscal.

2.Obligarea recurenților in solidar la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

In fapt, prin sentința recurata, instanța de judecata analizând documentele depuse de către parti ca si material probator si analizând si concluziile acestora:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Primăria S. 6 si pe cale de consecința a respins acțiunea in contradictoriu cu aceasta ca fiind formulata împotriva unei autorități fără calitate procesuală pasivă.

- a respins excepția lipsei calității procesuale active invocata de P. S. 6.

- a respins excepția inadmisibilitatii acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile.

- a respins acțiunea principala formulata de recurenții din prezenta cauza ca neintemeiata.

In motivarea soluției pronunțate instanța de judecata a reținut, in mod temeinic si legal, faptul ca, potrivit art. 14 alin 1 din legea nr.554/2004, suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusa numai in cazuri bine justificate si numai pentru prevenirea unei cauze iminente condiții care, in cauza dedusa judecații, nu sunt indeplinite .

Impotriva acesteia reclamanții au inteles sa formuleze recurs, criticând soluția pronunțata, in temeiul dispozițiilor prevăzute de art 488 alin 1 pct 8 din Codul de Procedura Civila, pentru următoarele considerente:

1. ln ceea ce privește soluția instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesule pasive a Primăriei S. 6 București - au apreciat recurenții ca instanța de fond ar fi pronunțat o soluție nelegala având in vedere faptul ca, in realitate, in antetul autorizației de construire nr. 497/02.09.2013 apărea menționat - Primăria S. 6 București- in calitate de autoritate emitenta a actului si ca autorizația purta si stampila acesteia, rațiune pentru care, in opinia recurenților, aceasta are calitate procesuala pasiva.

Totodată in motivarea prezentei critici, recurenții au inteles sa arate instanței de recurs si faptul ca prin sentința civila nr. 3861/20.08.2013 instanța ar fi dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 175/24.05.2013.

Raportat la aspectele arătate mai sus apreciaza ca instanța de fond, cu privire la soluționarea acestei excepții, a pronunțat o soluție temeinica si legala iar critica invocata de recurenți cu privire la aceasta este neîntemeiata pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 56 din Noul Cod Procedura Civila poate fi parte in judecata orice persoana care are folosința drepturilor civile.

Potrivit prevederilor aliniatului 3 al aceluiași articol lipsa capacității procesuale de folosința poate fi invocată în orice stare a procesului, iar actele de procedură îndeplinite față de cel care nu are capacitate procesuala de folosința sunt nule.

Potrivit cererii de chemare in judecata a fost chemata in calitate de parata Primăria sectorului 6 București. Astfel cum am arătat si la fond si cum a reținut si instanța de judecata, Primăria nu are personalitate juridica si prin urmare nici capacitate procesuala de folosința.

Potrivit art. 77 din legea nr. 215/2001 primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Prin umare Primăria este o structura funcționala si nu o persoana juridica.

In materia administrației publice locale, potrivit art. 21 din legea nr. 215/2001, unitățile administrativ teritoriale sunt cele care dețin personalitate juridica, având prin urmare si capacitate de folosința.

Potrivit textului invocat unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

Prin urmare, astfel cum a reținut si instanța de judecata, in prezenta cauza trebuia sa figureze in calitate de parata având personalitate juridica si prin urmare si capacitate procesuala de folosința

Unitatea Administrativ Teritoriala sectorul 6 al Municipiului București prin Primar (asa cum prevăd dispozițiile art. 21 alin. 2 din legea 215/2001) si nu Primăria sectorului 6 București, asa cum sa indicat in cererea de chemare in judecata.

2. În ceea ce privește soluția pronunțată cu privire la suspendarea executării autorizației de construire nr. 497/02.09.2013 - au apreciat recurenții ca instanța ar fi pronunțat o soluție nelegala având in vedere faptul ca. in realitate in opinia acestora, condițiile prevăzute de către art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004 erau indeplinite.

In acest sens recurenții au apreciat ca, prima condiție - sesizarea autorității publice care a emis actul administrativ - este indeplinita intrucat aceștia ar fi depus o cerere de revocare a autorizației de construire nr.175/24.05.2013 cererea fiind inregistrata si la Primăria S. 6 sub nr._/04.06.2013, iar pentru cea de-a doua autorizație au depus totodată alte sesizări.

In ceea ce privește cea de-a doua condiție - cazul bine justificat - au apreciat recurenții ca si aceasta este indeplinita intrucat, contrar aspectelor reținute in motivare de instanța de fond, existau imprejurari legate de starea de fapt si de drept care erau de natura sa creeze o indoiala serioasa in privința legalității actului administrativ.

Criticând soluția primei instanțe recurenții au arătat ca " aprecierea primei instanțe este gresia de vreme ce aspectele invocate prin cererea de chemare in judecata nu prejudecau fondul cauzei ci realizau o examinare sumara a stării de fapt si de drept, examinare in urma căreia rezulta o indoiala serioasa asupra legalității actului administrativ" .

Astfel au arătat recurenții ca in motivarea cererii de recurs, in realitate:

- nu este respectat regimul de inaltime din doua puncte de vedere: atat cu privire la inaltimea in metri a clădirii cat si a numărului maxim de niveluri supraterane admis, nu se respecta parametrii stabiliți de lege privind falsa mansardare prevăzuta in autorizația de construire nr. 497/02.09.2013.

- nu se respecta dispozițiile legale privind dispozițiile legale privind amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei

- nu se respecta coeficientul maxim de utilizare a terenului

- nu se respecta numărul minim de locuri de parcare

In realitate, prin cererea de chemare in judecata formulata, recurenții au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa dispună suspendarea executării Autorizației de construire nr.497/02.09.2013 până la momentul pronunțării instanței de fond.

In motivarea cererii formulate aceștia au arătat faptul ca, prin autorizația a cărei suspendare se solicita, paratul ar continua construcția unui bloc . case (pe terenul cu număr cadastral_. situat in București, sector 6, . nr. 107 A) si ca in realitate execuția construcției era deja suspendata inca din data de 20.08.2013 prin intermediul hotărârii secției de contencios administrativ, soluție insa pronunțata ( dupa cum susțin chiar reclamanții) asupra unei alte autorizații de contruire, respectiv nr. 175/24.05.2013.

Conform dispozițiilor art 14 din Legea 554/2004, ,,In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămata poate sa solicite instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond. In cazul in care persoana vătămata nu introduce acțiunea in termen de 60 de zile, suspendarea "încetează de drept si fara nicio formalitate".

1. Cu privire la critica ca nu este respectat regimul de inaltime din doua puncte de vedere: atat cu privire la inaltimea in metri a clădirii cat si a numărului maxim de niveluri supraterane admis invederam următoarele:

Noua autorizație de construcție, astfel cum a reținut si instanța de fond, a fost emisa pentru executarea unor lucrări de construire pentru un imobil de locuințe D+P+2E+M, POT=31%, CUT=1.57%.

Amplasamentul construcției, prevăzut in cadrul autorizației de construcție era următorul:

- 32,16 m fata de limita de proprietate dinspre .,23 m / 18,11 m fata de limita de proprietate din stânga.

- 3 m/ 3,58 m fata de limita de proprietate din dreapta.

- 5 m fata de limita posterioara a proprietății.

Potrivit mențiunilor certificatului de urbanism nr.l987/198c/19.11.2012 ce a stat la baza emiterii autorizației de construcție, conform P. MB, imobilul subsemnatului identificat anterior, este situat in subzona L1a- unde este permisa realizarea de locuințe individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție, iar conform prevederilor prevederilor PUG MB, astfel cum a reținut si instanța de fond, se permite construirea de locuințe cu următorul regim de construire: minim 3 m fata de limita de proprietate, minim 3 m spre dreapta fațade limita de proprietate, minim 5 m in spate fata de limita de proprietate, minim 15 m in stânga fata de limita de proprietate, POTmax =45%, CUT maxim pentru inaltimi P+2E+M = 1, 57 MP adc/mp teren.

Raportat la aspectele învederate mai sus, apreciaza ca instanța de fond, in mod temeinic si legal, a reținut ca autorizația de construcție a cărei anulare se solicita, a respectat reglementările urbanistice aplicabile zonei L1A, prevăzute de RL aferent PUG MB, atat cu privire la amplasament cat si la regimul de inaltime, iar pentru analizarea legalității emiterii autorizației de construcție, neavand relevanta modul in care prevederile acesteia sunt respectate cu ocazia punerii in executare a acesteia.

In concluzie, din aceasta perspectiva, astfel cum a reținut in motivare si instanța de fond, apreciaza ca nu pot fi reținute ca elemente care pot afecta legalitatea autorizației de construire susținerile recurenților conform cărora "construcția deja realizata pe teren, nu ar respecta ca si amplasament, distantele minime impuse fata de limitele de proprietate ori regimul de inaltime autorizat", intrucat o asemenea situație tine de executarea propriu-zisa a actului administrativ si in niciun caz de emiterea acestuia, nerespectarea parametrilor autorizați putând atrage răspunderea contravenționala a beneficiarului, insa nu si legalitatea autorizației de construire.

Mai mult, aspectele invederate de recurenți in susținerea cererii nu pot fi analizate in cadrul unei acțiuni care are ca si obiect principal suspendarea autorizației de construire, intrucat asa cum s-a arătat si anterior, pe aceasta cale pot fi luate in calcul doar indiciile aparente de nelegalitate ce afectează actul administrativ.

Asa cum reglementează PUG pentru subzona L1A (zona in care se afla si imobilul cu numărul cadastral_) se poate acorda pentru imobilele construite in acest perimetru, autorizație pentru clădiri cu o inaltime de P+2 cu posibilitatea de a construi inca un nivel care sa respecte aceleași specificații.

De asemenea, art. 2 din PUG prevede in mod clar ca se acorda autorizație pentru mansardarea clădirilor existente cu condiția ca aceasta sa nu fie o falsa mansardare. Mansarda, in acest caz, trebuie sa respecte anumiți parametrii si anume: sa se inscrie in volumul unui acoperiș cu panta de 45 grade și trebuie să aibă o suprafață de maxim 60% din aria unuia din cele 3 nivele.

Conform memoriului depus la dosarul de autorizare, paratul a precizat indicii de plan general, P.O.T. fiind 31% si C.U.T. fiind de 1,57 %, in conformitate cu reglementările art. 15 din PUG-Zona L, care stabilește ca pentru aceasta zona procentul maxim de ocupare al terenului trebuie sa fie de maxim 45% .

La acest moment recurenții nu pot invoca faptul ca excutarea construcției nu respecta inaltimea medie a clădirilor intrucat respectam dispozițiile art. 31 din HG 525/1996, construcția având inaltimea medie a zonei, aspect care reiese de altfel si din răspunsul furnizat recurenților de catre intimata P. S. 6 București.

In concluzie, astfel cum a reținut si instanța de fond, in raport de certificatul de urbanism care a stat la baza autorizației de construcție si de PUG ul Municipiului București, la emiterea autorizației de construcție autoritatea emitenta a respectat reglementările urbanistice aplicabile zonei Lla, prevăzute de RL aferent PUG MB, atat cu privire la amplasamentul imobilului cat si cu privire la regimul acestuia de inaltime, pentru analizarea legalității.

2. In aceea ce privește criticile recurenților privitoare la faptul ca prin autorizația de construcție nu se respecta nici parametrii stabiliți de lege privind falsa mansardare prevăzuta in autorizația de construire nr. 497/02.09.2013, nici dispozițiile legale privind dispozițiile legale privind amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei si ca nu se respecta coeficientul maxim de utilizarea terenului, apreciaza ca si acestea sunt neintemeiate având in vedere aspectele învederate mai sus si pe cale de consecința va solicitam sa dispuneți inlaturarea acestora.

In ceea ce privește critica recurenților cu privire la faptul ca nu se respecta numărul minim de locuri de parcare, apreciaza ca si aceasta critica este neintemeiata, având in vedere faptul ca, astfel cum in mod temeinic si legal a reținut si instanța de fond, din documentația tehnica ce a stat la baza emiterii autorizației de contruire, si aceasta problema a fost rezolvata, având in vedere ca in incinta parcelei pe care se realizează construcția autorizată apar a fi prevăzute locuri de parcare, rațiuni pentru care sunt respectate si prevederile HCMB nr.66/1994 având in vedere ca iar avizul Direcției de Transporturi, Drumuri, Sistematizare si Circulație din cadrul PMB este necesar doar in situația in care parcarea se realizează in afara incintei parcelei prin ocuparea domeniului public.

In raport de aspectele arătate mai sus apreciaza ca si in ceea ce privește aceasta situație instanța de fond a pronunțat o soluție temeinica si legala, rațiune pentru care prezenta critica este neintemeiata urmând sa fie respinsa.

Raportat la toate aspectele invederate mai sus si rezumate de către recurenți sub forma de critici aduse soluției instanței de fond, apreciaza ca aceste argumente invocate cu privire la presupusa nelegalitate a autorizației de construire, nu se pot subsuma condiției cazului bine justificat in sensul prevederilor art 14 din Legea 554/2004

Astfel, raportat la aspectele sesizate atat prin cererea de chemare in judecata cat si prin cererea de recurs si analizând si înscrisurile pe care recurenții si-au fundamentat cererea, apreciaza ca in mod temeinic si legal instanța de fond a apreciat ca cele doua condiții prevăzute de art 14 din Legea 554/2004, respectiv cea privind existenta unei pagube iminente si a unui caz bine justificat, nu sunt îndeplinite.

In acest sens arata instanței de recurs faptul ca, in ceea ce privește condiția existentei cazului bine justificat, recurenții s-au rezumat in a arata doar ca ,,împrejurările legate de starea de faptsi de drept, sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privința legalității actului administrativ.... fiind de natura sa răstoarne prezumția de lagalitate de care se bucura actul administrative. "

Raportat la aspectele invederate mai sus apreciaza ca aceștia nu au făcut altceva decât sa enunțe ipotetic in ce ar consta un ,,caz bine justificat " fara insa a arata cu exactitate prin ce mijloc s-a născut o îndoiala serioasa in mintea acestora cu privire la noua autorizație.

Indoiala serioasa asupra legalității actului administrativ, astfel cum a reținut si instanța de fond, trebuie sa poată sa fie decelată cu ușurința in urma unei cercetări sumare a aparentei dreptului, pentru ca in cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai masuri provizorii, nu este permisa prejudecarea fondului litigiului.

Or, în speța dedusă judecății, motivele invocate de către recurenți pentru dovedirea cazului bine justificat, nu au caracterul unor indicii aparente care sa răstoarne prezumția de legaliate a actului administrativ, ci acestea necesita o analiza pe fond a raportului juridic dedus judecații.

Raportat la aceste considerente, principalul motiv de nelegalitate invocat este fundamentat pe presupusa nelegalitate emiterii autorizație de construire, generata de nerespectarea prevederilor RLU aferent PUG MG, aplicabile in zona Lla, aspecte care insa tin de fondul pricinii si care nu fac dovada condiției " cazului bine justificat"

Simpla enunțare a unei opinii personale nu poate fi considerata ca fiind ,,un caz bine justificat" in formularea unei cereri de suspendare a unei autorizații de construcție.

Totodată nici asa-numitele ,,incalcari ale dreptului de proprietate ale reclamanților" enunțate la fond nu puteau fi reținute de către instanța de judecata in susținerea condițiilor prevăzute de către art 14 din Legea 554/2004 pentru următoarele considerente:

Nu exista nicio dovada in sensul ca recurenților le-ar fi fost incalcat dreptul la viata privata, prin vizionarea celor petrecute in curțile acestora sau ca nu ar exista in autorizație un spațiu de depozitare a gunoaielor menajere.

De altfel, niciunul dintre intimați nu are ferestre care ar putea sa fie afectate de imobilul edificat de parat.

Totodată nici susținerea potrivit căreia construcția unui imobil ar presupune ,,scădea debitului si presiunii apei/ gazului" nu poate fi primita de către instanța de judecata de vreme ce nu exista nicio dovada in acest sens.

In ceea ce privește condiția privind ,,necesitatea prevenirii unei pagube iminent " impusa de art 14 alin 1 din Legea 554/2004, astfel cum a reținut si Tribunalul, aceasta reprezintă un prejudiciu material, viitor si previzibil sau dupa caz perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public .

Or in speța dedusa judecații, recurenții nu au făcut in niciun fel aceasta dovada, in condițiile in care presupusul prejudiciu invocat, reprezentat de o inevitabila degradare a condițiilor de trai in zona in care se realizează imobilul, este unul ipotetic, fundamentat pe posibile neajunsuri generate de o eventuala aglomerație produsa de viitorii locatari ai imobilului ori de creșterea consumului de utilități din zona, respectiv, apa si gaze naturale si in condițiile in care astfel de lucruri sunt aproape de neevitat într-o localitate urbană de dimensiunea Bucureștiului, iar caracterul inevitabil al acestora este înlăturat totodată si de posibilitatea rezolvării tehnice a eventualelor neajunsuri generate de consumul mai mare de utilități, prin redimensionarea rețelelor de distribuție a apei si gazelor sau prin creșterea presiunii acestora la livrare, in funcție de necesitați.

Un alt aspect reținut de instanța de fond este si acela ca, la acest moment, astfel cum se poate observa din analizarea planșelor foto, imobilul este aproape finalizat rațiune pentru care suspendarea autorizației de construire chiar si daca s-ar dispune de către instanța de judecata facand abstracție de toate aspectele arătate mai sus, nu ar mai avea efectul scontat in condițiile in care toate elementele structurate pentru care se impune existenta unei autorizații de construire sunt deja realizate, iar eventualele lucrări de amenajare interioare se pot realiza si fara a fi nevoie de a astfel de autorizație astfel cum prevede art 11 din legea 50/1991.

Totodată, situația juridica imposibil de schimbat invocata de către recurenți, pe langa faptul ca nu a fost probata in niciun fel vine si incalca grav drepturile subsemnatului prin conturarea unei situații juridice care practic nu exista fiind doar una ipotetica.

Raportat la aspectele invederate mai sus apreciaza ca in mod temeinic si legal instanța de fond a reținut ca motivele invocate de recurenți prin intermediul cererii de chemare in judecata nu indeplinesc condițiile prevăzute de art.14 si 15 raportate la prevedrile art. 2 alin 1. din Legea 554/2004 litera "ș" .

In concluzie, suspendarea executării actului administrativ, astfel cum a fost solicitat si in prezenta cauza, poate fi dispusa numai cu indeplinirea cumulativa a condițiilor prevăzute de către art 14-15 din Legea 554/2004, indeplinire care in prezenta cauza astfel cum a reținut si instanța de fond nu s-a realizat.

In drept invocam dispozițiile art 205 din Codul de Procedura Civila.

La 20.03.2014, paratii P. Sector 6 prin P. S. 6 si P. S. 6 - R. S. M. au depus intampinare, invocand exceptia nulitatii recursului.

Potrivit art. 486 alin. (1) din NCPC, ,,cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: -lit. "a" -"numele si prenumele, domiciliul or reședința pârtii in favoarea căreia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, (...);

- lit. "e" semnătura partii sau mandatarului pârtii in cazul prevăzut de art. 13 alin. (2), a avocatului, sau, dupa caz, a consilierului juridic".

Conform alineatului 3 al aceluiași articol, neindeplinirea acestor cerințe atrage nulitatea cererii de recurs.

In speța dedusa judecații, cererea de recurs nu cuprinde datele de identificare ale avocatului, fiind incalcate dispzotiile art. 486 alin 1 lit a din normele de procedura.

De asemenea, cererea de recurs nu este semnata de către un avocat, mențiunea de pe ultima pagina neputand fi asimilata unei semnaturi a vreunui avocat cu atat mai mult cu cat nu poarta nici o stampila iar numele nu se intelege.

Recurenții incep motivarea recursului prin invocarea unor aspecte de fapt care nu au relevanta in prezenta cauza.

Astfel, aceștia arata ca printr-o alta autorizație de construire (respectiv AC nr. 175/2013) paratul M. A. a fost autorizat de către P. S. 6 sa execute o construcție cu regim de inaltime D+P+3E+M. Aceasta autorizație, mai indica recurenții, a fost suspendata de către Tribunalul București la data de 20.08.2013, soluție păstrata de către Curtea de Apel București prin Decizia civila 18/06.01.2014.

Actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze are ca obiect autorizarea executării unei construcții cu regim de inaltime diferit, respectiv D+P+2E+M.

Pe de alta parte, suspendarea unui act administrativ nu echivalează cu anularea sau constatarea nelegalitatii respectivului act, instanța ce a analizat suspendarea facand doar o analiza sumara a aparentei nelegalitati si nu o analiza pe fond a legalității si temeiniciei emiterii actului adminsitrativ.

Mai mult, aceasta autorizație nr. 175/2013, de care incearca sa se prevaleze recurenții din prezenta cauza, nu a făcut niciodată obiectul vreunei cereri de anulare, astfel incat acest act este legal si temeinic.

Având in vedere cele arătate mai sus, invederam totodată ca a intervenit termenul prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 republicata si modificata, astfel incat suspendarea AC 175/2013 a incetat de drept.

F. de motivul de recurs privind excepția lipsei calității procesuale pasive invedereaza următoarele.

In mod legal, instanța de fond a admis aceasta excepție, reținând in mod correct ca "emitentul actului administrativ a cărui executare se solicita a fi suspendata este primarul S. 6 si nu primăria".

Susținerea recurenților in sensul ca "in antetul autorizației de construire apare menționata denumirea Primăriei Sector 6 ca emitent al actului" este TOTAL ERONATA.

Simpla mențiune in antetul actului administrativ a sintagmei "Primăria Sector 6 " nu ii conferă acesteia calitate procesuala. Daca am merge pe acest principiu atunci in speța ar trebui citat si Municipiul București intrucat si acesta este menționat in antet.

Se poate adresa instanței de contencios administrativ, orice persoana care se considera vătămata, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ (...).

Conform Legii nr. 215/2001 (art. 24) autoritățile publice locale sunt aleșii locali si primarul.

Prevederile art. 4 din Legea nr. 50/1991 actualizata sunt foarte clare si nu lasa loc la interpretări, acestea stipulând ca P. este emitentul autorizației de construire.

Potrivit art. 77 din Lg. 215/2001 Primăria S. 6 reprezintă o structura funcționala, fara personalitate juridica, care duce la indeplinire dispozițiile primarului si hotărârile consiliului local.

Aceste 2 instituții nu trebuie confundate, insusi legiutorul intelegand sa le reglementeze distinct.

Pretenția recurenților ca "actul conține un fals purtând denumirea unei instituții care nu a emis actul" este o interpretare pur personala si eronata. Daca recurenții considera ca actul emis de P. S. 6 este fals au posibilitatea de a se adresa autorităților competente in vedere analizării acestei susțineri.

Primăria este aparatul de specialitate al primarului, locul unde acesta prestează munca pentru care a fost ales de colectivitate si investit de către stat, astfel incat este evident si legal ca acea denumire sa apară in antet. Acest fapt insa nu echivalează cu o "imputernicire" a primăriei de a emite acte adminsitrative!!!

Nu in ultimul rand, insasi recurenții recunosc ca emitent al actului a cărei suspendare o solicita este P. si nu primăria (primul paragraf de la punctul 1, pagina 2 din motivele de recurs, paragraful 3 pagina 4 din recurs, paragraful 1, pagina 1 din cererea introductiva de instanța, etc.)

In ceea ce privește motivele de recurs cu privire la fondul cauzei arătam faptul ca recurenții reiau motivele invocate prin cererea introductiva de instanat cu privire la autorizația de construire.

1.F. de acest aspect invedereaza faptul ca pentru ca un recurs sa fie admisibil, acesta trebuie sa se incadreze in motivele de casare prevăzute de art. 488 NCPC. Or in speța de fata de recurenții nu au arătat care sunt motivele de nelegalitate ale hotărârii instanței de fond ci au reluat motivele de nelegalitate si netemeinicie ale actului administrativ, formulate inițial prin cererea de chemare in judecata.

Or motivarea in drept a recursului nu inseamna doar indicarea evaziva a unui motiv de recurs prevăzut de art. 488-cum au făcut recurenții- ci inseamna incadrarea efectiva a motivelor de recurs . 1-8, fiind vizate doar aspectele de nelegalitate ale hotărârii.

De asemenea, indicarea temeiului legal, fara a indica efectiv argumentele sale in ipoteza respectivului temei legal sau dezvoltarea de critici vizând netemeinicia pe fond a hotărârii, „copiind" practic susținerile făcute in fata instanței de fond, atacate atrage sancțiunea nulității recursului, intemeiul art. 489NCP.

2. In mod legal, Tribunalul a reținut ca nu sunt indeplinite condițiile privind cazul bine justificat, reținând ca "aparent, la emiterea AC, autoritatea emitenta a respectat reglementările urbanistice aplicabile zonei Lla prevăzute de Regulamentul Local aferent PUG al Municipiului București, atat cu privire la amplasament cat si cu privire la regimul de inaltime".

Astfel cum reiese din autorizația de construire s-a permis executarea unui imobil cu regim de inaltime Ds+P+2E+M, POT=31% si CUT=1,57 cu următoarele limite: 32,16 m retragere fata de limita de proprietate la .,1 lm fata de limita din stânga, 3m/3,58m fata de limita la dreapta si 5m fata de limita posterioara.

Conform PUG, in baza căruia a fost emisa autorizația, se prevede posibilitatea realizării de locuințe cu regim de inaltime p+2+m, inaltime pentru care a si fost emisa AC 497.

Dispozițiile art. 31 din HG 525/1996 prevăd ca "diferența de inaltime sa nu depășească 2 nivele" or recurenții-reciamanți Nu fac dovada incalcarii inaltimii medii a clădirilor invecinate sau a depășirii cu 2 nivele a clădirilor imediat invecinate multumindu-se sa faca doar o mențiune vaga "mai multe case invecinate au doar parter".

Chiar si in aceasta situație, Planul Urbanistic General adoptat prin HCGMB stabilește in mod clar regimul de inaltime in subzona Lla in care se afla terenul pe care se edifica construcția, regim de inaltime care este respectat.

Simpla susținere a recurenților, nesustinuta cu niciun mijloc de proba, ca "se ridica un . sau mare, cu 40 de apartamente, având o inaltime de 14,35 m" nu constituie motiv temeinic de nelegalitate a actului administrativ.

De asemenea, recurenții dau o interpretare personala si greșita "demisolului clădirii" pe care il asimilează unui etaj, ajungând astfel la concluzii eronate in ceea ce privește inaltimea reala a imobilului. Demisolul, prin definiție este partea clădirii situata jumătate sub nivelul solului, asa incat acesta nu poate forma un etaj.

In concluzie, instanța de fond a considerat in mod legal ca s-a respectat regimul de inaltime, astfel incat solicita respingerea acest motiv de recurs.

In continuare, se reiau, in recurs, motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare in judecata si anume nerespectarea parametrilor privind falsa mansardare, nerespecatrea amplasamentului fata de limitele laterale si posterioare, a coeficientului maxim de utilizare a terenului si a numărului minim de locuri de parcare..

Or, motivele de recurs trebuie sa se incadreze . prevăzute de art. 488 din condul de procedura iar argumentele sa fie cu privire la reținerile instanței si nu cu privire la actul adminsitrativ.

Pe de alta parte, tribunalul a constatat ca „nu pot fi retinute ca elemente care pot afecta nelegalitatea aautorizatiei de construire analizate, susținerile reclamanților conform cărora construcția deja realizata, nu ar respecta ca si amplasament distantele minime impose fata de limitele de prorpietate, ori regimul de inaltime autorizat, intrucat o asemenea situație tine de executarea propriu-zisa a actului administrativ si nu de emiterea acestuia(...)".

In plus, tribunalul retine ca aceste aspecte nu pot fi analizate in cadrul unei acțiuni in care se solicita suspendarea executării autorizației de construire, intrucat pe aceasta cale pot fi luate in calcul doar indiciile aparente de nelegalitate ce afectează actul administrativ, care pot fi determinate fara a realiza o analiza pe fond a legalității si temeiniciei emiterii autorizației.

De asemenea, si asupra problemei „locurilor de parcare" instanța s-a pronunțat in mod corect, apreciand ca dispozițiile HCGMB nr. 66/1994 sunt respectate, fiind asigurate locuri de parcare in incinta parcelei.

Așadar, solicita respingerea si a acestor motive de recurs.

3. In ceea ce privește condiția prevenirii unui prejudiciu iminent, impusa de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, tribunalul a apreciat corect ca „in speța nu s-a făcut dovada prejudiciului material, viitor si previzibil", prejudiciul invocat privind aspecte ipotetice, eventuale caracterul inevitabil al neplăcerilor fiind inalturat si de posibilitatea rezolvării tehnice a eventualelor neplăceri.

In concluzie, hotărârea instanței de fond s-a dat cu respectarea si aplicarea corect normei de drept material aplicabila in cauza.

4. Nu in ultimul rand, tribunalul a constatat ca imobilul pentru care a fost emisa autorizația de construire a cărei suspendare se solicita, a fost deja realizat astfel incat o eventuala suspendare a executării AC nu mai are efecte.

Pentru aceste considerente apreciaza ca instanța de fond a făcut aplicabilitatea corecta a dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004 respingând cererea de suspendare ca neintemeiata.

In concluzie, solicita respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârii instanței de fond ca legala.

In drept: art. 205 NCPC, Lg. 215/2001, Lg. 50/1991 republicata si actualizata, Lg. nr. 554/2004 actualizata.

La 25.04.2014 a intervenit in interesul recurentilor reclamanti Asociația "SALVAȚI CARTIERUL MILITARI", solicitând instanței in contradictoriu cu Primăria S. 6 București si P. S. 6 București precum si cu paratul M. A. C. suspendarea executării autorizației de construire nr.497/02.09.2013. pana la pronunțarea instanței de fond.

In motivare, intervenient a aratat ca s-a infiiintat cu scopul constând in implicarea in problemele dezvoltării urbanistice ale cartierului Militari din București, urmărind in special protejarea si păstrarea patrimoniului si zonelor cu specific urbanistic si arhitectural, protecția mediului înconjurător a parcurilor si a spatiilor verzi, intarirea controlului civic asupra administrației locale, având ca scop imediat protecția cetățeanului, dreptul la intimitate si calitatea locuirii in acest cartier precum si respectarea legislației in vigoare privind construcțiile noi raportat la datele prevăzute in autorizațiile de construire.

Prin autorizația de construire nr. 497/09.09.2013 P. sectorului 6 București a permis paratului M. A. C. sa continue construirea unui . case, cu REGIMUL DE ÎNĂLȚIME Ds +P+ 2E+ M pe terenul situat in București sector 6, . nr.107A. La 11.12.2013 blocul avea deja inaltate cele 5 nivele supraterane (demisol locuibil, parter plus trei etaje) ultimul etaj fiind mascat printr-o falsa mansardare (in acest sens si setul de planșe foto depus de reclamanți in acest dosar, precum si pozele postate pe internet in noiembrie 2013 de paratul M. A.).

Pentru acest imobil/teren privind construirea unui . s-au emis mai multe autorizări, toate nelegale si in dauna reclamanților, cu intenția vădita de a da o aparență de legalitate ridicării blocului.

Certificatul de Urbanism care sta și la baza AC nr 497/02.09.2013, (a doua autorizație pentru aceelasi imobil) are nr.1987/198C si a fost emis in 19.11.2012. Nu s-au respectat prevederile Legii 50/1991 certificatul fiind emis pe numele lui V. T. persoana ce nu era titulara a dreptului de proprietate asupra imobilului arătat. Mai mult, planul cadastral anexat documentației datează din anul 2000 si nu se refera la terenul cu număr cadastral_ menționat in AC. Totodată, la momentul depunerii actelor, in luna octombrie 2012 paratul M. A. C. nu avea calitatea de proprietar al terenului. Vanzarea-cumpărarea terenului a avut loc in luna noiembrie 2012. Certificatul de Urbanism a fost valabil 12 luni de la data emiterii.

Inspectoratul de Stat in Construcții a stabilit ca prin certificatul de urbanism trebuia sa se condiționeze autorizarea investiției de elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic zonal in conformitate cu disp. art.32 alin.1 lit.b.si art.47 alin 5 din Legea nr.350/2001.

In cauza sunt indeplinite cerințele art. 14 alin.1 din Legea 554/2004, existând sesizarea autorității publice care a emis actul administrativ in condițiile art.7 din Legea 554/2004 cat si cerința cazului bine justificat, alături de prevenirea unei pagube iminente. Reclamanții au sesizat Primăria S. 6 cu cerere de revocare a AC nr 175/24.05.2013 inregistrata la Primărie sub nr._/04.06.2013, cerere de revocare a AC nr. 497/02.09.2013, inregistrata la Primărie sub nr._/02.10.2013 si cerere revocare AC nr 712/11.12.2013, inregistrata la Primărie sub nr. 564/09.01.2014.

In ceea ce privește cazurile bine justificate, potrivit art.2 alin 1 lit t din Legea 554/2004 acestea sunt împrejurări legate de starea de fapt si de drept de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalități actului administrativ astfel incat sa răstoarne prezumția de legalitate a acestui act. . multe imprejurari de fapt si de drept care creaza o indoiala serioasa asupra legalității AC nr.497/02.09.2013, din care spicuim:

-AC nr.497/02.09.2013 este a doua autorizație data pentru același . inlocuieste "AC nr.175/24.05.2013, a doua autorizație emisa tot pentru același imobil (suspendarea acesteia constituie obiectul dosarului_, autorizație care la rândul ei modifica si inlocuieste AC 175/24.05.2013 (prima autorizație emisa in cauza). Executarea AC nr.175/24.05.2013 a fost suspendata in dosarul Tribunalului București Secția a IXa dosar nr._/3/2013, soluția fiind irevocabila la 06.01.2014, prin pronunțarea făcuta de Curtea de Apel București.

-Sintagma "modifica si inlocuieste" nu este logica, modificarea autorizației 175/24.05.2013. presupune menținerea ei dar cu (mici) modificări, iar inlocuirea insemnand desființarea, nementinerea autorizației înlocuite. Odată ce instanța a dispus suspendarea executării unei autorizații, Primăria Sector 6 si P. S. 6 nu o mai pot modifica pentru a o "revigora", ultimii fiind tinuti de puterea lucrului judecat cata vreme dosarul nr._/3/2013 prin care s-a suspendat executarea AC175/24.05.2013 s-a judecat in contradictoriu cu aceleași parti ca cele din prezenta cauza.

Prin AC nr. 497/02.09.2013 a fot emisa de P. S. 6, M. A. C. a fost autorizat sa faca pe terenul din . nr.107A sector 6 de 1394mp, un imobil conținând locuințe colective cu regim de inaltime DS+P+2E+M. S-a reținut ca amplasamentul construcției din AC este următorul: 32,16 m fata de limita de proprietate dinspre .., si 18.1 ml fata de limita de proprietate din stânga, 3m/3,58m fata de limita de proprietate din dreapta si 5m fata de limita posterioara a proprietății. Construcția trebuia sa se incadreze in anumiți indicatori de Urbanism, astfel: POT = 31% si CUT =1,57.

In mod greșit prima instanța a apreciat ca autoritatea emitenta a AC ar fi respectat reglementările urbanistice aplicabile zonei L1 a prevăzute de RL afferent PUG MB atat cu privire la amplasament cat si cu privire la regimul de inaltime, pentru analizarea legalității emiterii AC, neavand relevanta modul in care sunt respectate prevederile AC cu ocazia punerii in executare a acesteia. - Construcția ce se edifica pe terenul din Bucresti . nr.107 A sector 6, legal nu poate depasi trei nivele supraterane (P plus 2E) pentru ca majoritatea caselor direct invecinate au doar parter. In realitate se construiește o clădire cu demisol locuibil, parter si trei etaje si cu inaltimea de 14,35m Ia cornișa in loc de înălțimea maxim admisa, anume de 10 m.

Prin cererea principala si prin răspunsul la intampinare s-au invocat aspecte vădit ilegale de natura sa creeeze o indoiala serioasa in privința legalității AC nr.497/02.09.2013 astfel incat, reclamanții au dovedit cu prisosința indeplinirea cazului bine justificat.

In fine, si condiția pagubei iminente este indeplinita (prejudiciu material viitor si previzibil).

Dincolo de incalcarile dreptului la viata privata si mențiunile privind incalcari ale dreptului de proprietate private, dispozițiile L. nr. 554/2004 ca lege speciala se intregesc cu disp. Art. 1. din Protocolul nr.1 al CEDO, statul roman fiind obligat sa asigure pașnica si liniștita folosința a dreptului de proprietate al titularilor, respectiv reclamanții prin masuri de natura sa faca din dreptul de proprietate un drept efectiv nu un drept iluzoriu. Statul este obligat in acest sens sa ia masuri legislative si nu numai, inclusiv cele ce tin de puterea judecătoreasca si executiva pentru a asigura aplicarea art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO.

In drept: art.63 alin 2 si urm din C.p.C, art.1 Protocolul nr.1 CEDO.

Paratul a invocat exceptia ramanerii fata obiect a cererii de chemare in judecata.

Cu privire la aceasta exceptie, Curtea constata ca a fost intocmit procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 53/20.03.2014. In cuprinsul acestuia se mentioneaza ca lucrarile au fost executate in baza a patru autorizatii de construire, printer care si autorizatia de construire nr. 497/2.09.2013, a carei suspendare a executarii se solicita in prezenta cauza.

Curtea considera ca, din punct de vedere juridic, constructia situata in Bucuresti, ., nr. 107A, sector 6 nu este finalizata, deoarece:

- executarea autorizatiei de construire nr. 175/24.05.2013, autorizatie care a stat la baza procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 53/20.03.2014, fiind mentionata la pct 1 in cuprinsul acestuia, a fost suspendata pana la pronuntarea instantei de fond, prin sentinta civila nr. 3861/20.08.2013, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sentinta care a ramas irevocabila, prin respingerea recursului declarant impotriva acesteia, prin decizia civila nr. 18/6.01.2014. Fiind suspendata executarea acesteia, pe durata suspendarii, aceasta nu mai produce efecte juridice, neputand sta la baza emiterii unui act administrative, inclusiv a procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 53/20.03.2014.

- conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, cata vreme un act nu are caracter definitiv, nu poate produce efectele prevazute de lege. Un act are caracter definitiv atunci cand sunt epuizate caile de atac impotriva sa sau aceste cai nu au foat exercitate in termenul prevazut de lege. Ori, autorizatiile de construire nr. 175/24.05.2013 si nr. 497/2.09.2013, precum si procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 53/20.03.2014 nu au caracter definitiv, in privinta acestora existand procese pe rol, avand ca obiect suspendarea executarii lor, respective anularea lor. De-abia dupa finalizarea acestor procese, daca cererile de suspendare, respectiv anulare, vor fi response, acesye acte administrative vor dobandi caracter definitive, producand efectele juridice prevazute de lege.

Din aceste motive, Curtea va respinge excepția rămânerii fără obiect ca neîntemeiată.

Cu privire la exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Sector 6, Curtea observa ca:

- in cuprisul autorizației de construire nr. 497/2.09.2013, a cărei suspendare o solicita recurenții, apare menționat denumirea Primăriei S. 6, ca emitent al actului.

Toate actele care au stat la baza emiterii acestei autorizații poarta denumirea Primăriei S. 6.

- P. S. 6 a semnat autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 si in calitate de reprezentant al Primăriei S. 6 București.

- opereaza puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 3861/20.08.2013, pronuntata de Tribunalul București, prin care s-a respins aceasta exceptie ca neintemeiata, sentinta prin care s-a admis cererea reclamanților si s-a dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 175/24.05.2013 pana la pronunțarea instanței de fond. Aceasta soluție data de prima instanța cu privire la excepția menționata, a rămas irevocabila ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de paratul M. A. C. prin decizia civila nr. 18/6.01.2014, pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ si Fiscal.

Din aceste motive, in baza art. 488 alin.1 pct. 8 C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăriei Sector 6.

Pe fondul cauzei, Curtea retine ca prin autorizația de construire nr. 497/02.09.2013, emisa de P. sectorului 6 (f. 48), paratul M. A. C. a fost autorizat sa realizeze pe imobilul teren situat in București, ., nr. 107A, sector 6, in suprafața totala de 1394 mp, un imobil construcție constând in locuințe colective cu regim de inaltime Ds+P+2E+M. Amplasamentul construcției este următorul: 32,16 m fata de limita de proprietate dinspre ./l 18,1 ml fata de limita de proprietate din stânga; 3m/3,58 m fata de limita de proprietate din dreapta; 5 m fata de limita posterioara a proprietății. De asemenea, construcția trebuia sa se încadreze in următorii indicatori de urbanism POT =31%; CUT =1,57.

Anterior acesteia, fusese emisa autorizația de construire nr. 175/24.05.2013, prin care P. S. 6 București a autorizat pe pârâtul M. A. C. sa ridice o construcție D+P+3E+M, pe terenul situat in București, ., nr. 107 A, sector 6.

Prin sentința civila nr. 3861/20.08.2013, Tribunalul București a admis cererea reclamanților si a dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 175/24.05.2013 pana la pronunțarea instanței de fond.

Aceasta hotărâre a rămas irevocabila ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de paratul M. A. C. prin decizia civila nr. 18/6.01.2014, pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ si Fiscal.

Curtea observa ca autorizația de construire nr. 497/2.09.2013, a carei suspendare a executarii fomeaza obiectul acestui dosar, a fost emisa dupa pronuntarea sentinței civile nr. 3861/20.08.2013, de catre Tribunalul București prin care s-a dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 175/24.05.2013 pana la pronunțarea instanței de fond. In baza art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, sentința civila nr. 3861/20.08.2013 era executorie de drept, astfel incat paratul M. A. C. nu putea continua executarea constructiei, recursul declarat de acesta impotriva sentinței civile nr. 3861/20.08.2013 nefiind suspensiv de executare, potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004.

De aceea, pentru a paraliza efectele suspensive ale sentinței civile nr. 3861/20.08.2013, paratul M. A. C. depune o cerere de eliberare a unei noi autorizatii de construire.

Cu concursul paratilor P. S. 6 si P. S. 6, paratul M. A. C. reuseste sa obtina autorizația de construire nr. 497/2.09.2013, paralizand astfel efectele suspensive ale sentinței civile nr. 3861/20.08.2013.

Dovada ca aceasta noua autorizatie a fost emisa cu rea-credinta (lipsirea de efecte juridice efective ale sentinței civile nr. 3861/20.08.2013) o constituie faptul ca noua autorizatie nu elimina motivele de nelegalitate ale autorizatiei anterioare, fiind emisa doar cu scopul de a permite paratului M. A. C. sa continuie ridicarea constructiei. Legea sanctioneaza persoanele care urmaresc fraudarea legii, prin folosirea unor mijloace juridice permise de lege. Asupra actelor intocmite in aceste conditii (in speta, asupra autorizației de construire nr. 497/2.09.2013) exista o indoiala serioasa in privinta legalitatii lor, fapt ce justifica suspendarea executarii lor.

Pe de ata parte, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „In cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond."

Pentru admiterea cererii de suspendare a executării unui act administrativ trebuie îndeplinite trei condiții:

1. sesizarea autorității publice care a emis actul administrativ, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004;

2. existența unui caz bine justificat;

3. prevenirea unei pagube iminente.

1. Prima condiție este îndeplinită, deoarece reclamanții au sesizat autoritatea publică emitentă, respectiv P. S. 6, cu cerere de revocare a autorizației de construire nr. 497/2.09.2013.

2. Potrivit art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate sunt împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

In mod nelegal, prima instanta a apreciat „ca aparent, la emiterea AC, autoritatea emitenta a respectat reglementările urbanistice aplicabile zonei L1a, prevăzute de RL aferent PUG MB, atat cu privire la amplasament cat si la regimul de inaltime, pentru analizarea legalității emiterii AC, neavand relevanta modul in care prevederile autorizației de construire sunt respectate cu ocazia punerii in executare a acesteia."

Se observa ca recurenții reclamanți au invocat împrejurări care nu prejudeca fondul cauzei, ci realizează o examinare sumară a stării de fapt și de drept, examinare în urma căreia rezulta o îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ.

Imprejurările de fapt și de drept care creează o îndoială serioasă asupra legalității autorizației de construire nr. 497/2.09.2013 sunt:

2.1. Certificatul de urbanism care sta la baza autorizatiei de construire nr 497/02.09.2013, cu nr.1987/198C a fost emis in 19.11.2012.

Nu s-au respectat prevederile Legii 50/1991 certificatul fiind emis pe numele lui V. T., care nu era proprietarul imobilului in litigiu si nici nu avea un mandat din partea proprietarului imobilului pentru a depune cererea de eiberare acertficatului de urbanism.

Inspectoratul de Stat in Construcții a stabilit ca, prin certificatul de urbanism, trebuia sa se condiționeze autorizarea investiției de elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic zonal in conformitate cu disp. art.32 alin.1 lit.b.si art.47 alin 5 din Legea nr.350/2001.

2.2. Autorizația de construire a fost emisă fără adoptarea unui Plan Urbanistic de Detaliu. Conform definiției din „Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic de Detaliu". P.U.D. reprezintă documentația prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcelă, în corelare cu funcțiunea predominantă și vecinătățile imediate.

2.3. Nu este respectat regimul de inaltime, specific zonei in care este situat imobilul

Potrivit art. 10 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, in zona L1a, „înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri)"

Art. 1 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB stabilește ca „Subzona locuințelor individuale și colective mici se compune din următoarele unități de referință:

L1 a - locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție, cu regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); dezvoltate în timp prin refaceri succesive, acestea prezintă o diversitate de situații din punctul de vedere al calității și viabilității;"

In primul rand, este incalcata reglementarea cu privire la înălțimea maximă a clădirilor de 10 metri.

Cladirea autorizata are o inaltime la cornișa de 14,35 m.

In al doilea rand, nu se respecta numărul maxim de niveluri permis.

Potrivit art. 10 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, in zona L1a, înălțimea maximă a clădirilor va fi P+2 (trei nivele supraterane).

Ori, in cauza construcția are Ds+P+2E+M.

Acest fapt mentionat in adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov, in care se arata ca autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 incalca art. 10 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB.

2.4. Nu se respecta reglementarea privind mansardarea prevăzuta in autorizația de construire nr. 497/2.09.2013.

Potrivit art. 2 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB pentru subzona L1a „se admite mansardarea clădirilor existente cu condiția ca aceasta să nu fie o falsă mansardare, ci să se înscrie în volumul unui acoperiș cu pantă de 45 grade; suprafața nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent;"

In primul rand, mansarda autorizata are aceeasi suprafata ca nivelul inferior, si nu maxim 60% din aria unui nivel current.

In al doilea rand, acoperisul nu are o panta de 45 de grade, ci mult mai mare.

In al treilea rand, legea permite mansardarea unei cladiri existente, adica a unei constructii deja finalizata, ceea ce nu este cazul in speta, constructia fiind in curs de realizare.

De aceea, rezulta ca in realitate, este vorba de o falsa mansardare, interzisa de lege.

Aceasta incalcare a art. 2 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB a fost menționata in:

- adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov, in care se arata ca autorizația de construire nr. 497/2.09.2013 incalca art. 2 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB.

-sentința civila nr. 3861/20.08.2013, pronunțata de Tribunalul București (care a ramas irevocabila ca urmare a respingerii ca nefondat a recursului declarat de paratul M. A. C. prin decizia civila nr. 18/6.01.2014, pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ si Fiscal), sentința prin care a fost suspendata executarea autorizației de construire nr. 175/24.05.2013, autorizație care nu diferă cu nimic in privința mansardei de autorizația de construire nr. 497/2.09.2013, care formează obiectul prezentului proces.

2.5. Nu se respecta dispozițiile legale privind amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei.

Potrivit art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, „clădirile izolate se vor retrage față de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri; (...) L1a + L1c + L1d + L1e - retragerea față de limita nosterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă, măsurată în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu mai puțin de 5.0 metri."

In cazul clădirii in litigiu, inaltimea la cornișa este de 14,35 m, ceea ce inseamna ca aceasta clădire trebuie sa fie amplasata la cel puțin 7,17 m fata de limitele laterale si fata de limita posterioara a parcelei.

Aceasta încălcare a art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB a fost menționata in adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov.

2.6. Nu se respecta coeficientul maxim de utilizare a terenului.

Potrivit art. 16 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB, „L1a + L1b+ L1c - CUT maxim pentru înălțimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. Teren - CUT maxim pentru înălțimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp teren"

In cauza, clădirea are un CUT de 1,57 mp. ADC/mp teren.

Aceasta incalcare a art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG MB a fost menționata in adresa nr._/5.11.2013 a Inspectoratului de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov.

Din aceste motive, Curtea considera ca este indeplinita conditia exstentei unui caz bine justificat.

3. Potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, paguba iminenta este prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Curtea apreciaza ca prin ridicarea constructiei in litigiu (care in realitate este un . individuale, reclamanților li se cauzează un prejudiciu material viitor si previzibil prin:

- scăderea considerabila a valorii imobilelor in care locuiesc reclamanții. Este evident ca amplasarea unui . la scăderea valorii de circulație a caselor.

- vor fi afectate conditiile de locuit ale reclamantilor, deoarece prin suprapopularea unei zone de case se va crea o aglomeratie in privinta locurilor de parcare, cu atat mai mult cu cat imobilul in litigiu nu are numarul minim de locuri de parcare, de vreme ce in autorizatia de construire nu se mentioneaza nimic in acest sens.

- se va încălca dreptul la viața privată, prin vizionarea celor petrecute în curțile învecinate, de către proprietarii ce vor cumpăra apartamentele din noua construcție, mai ales de cei situați la etaje superioare.

In consecinta, Curtea apreciaza ca este îndeplinită condiția unei pagube iminente.

Din aceste motive, in baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acțiunea si va suspenda executarea autorizației de construire nr. 497/2.09.2013 până la pronunțarea instanței de fond, menținand celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.

Data fiind stransa legatura intre cererea de interventie accesorie in interesul reclamantilor, precum si solutia data cererii principale, in baza art. 63 si 67 C. proc. civ., Curtea va admite cererea de intervenție accesorie.

In baza art. 453 C. proc. civ., Curtea va obliga pe pârâți, în solidar, la plata sumei de 2575,30 lei către reclamanții N. G., I. S., Gână S. F., I. M., R. D. și R. C..

In baza art. 453 C. proc. civ., ca urmare a admiteri cereii de interventie accesorie, Curtea va obliga pe pârâți, în solidar, la plata sumei de 800 lei către intervenienta accesorie Asociatia ,,Salvati Cartierul Militari”.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția rămânerii fără obiect ca neîntemiată.

Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți G. S. F., I. M., R. C., N. G., împotriva sentinței civile nr. 6055/04.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți I. S., R. D. și intimații-pârâți P. S. 6 BUCURESTI și P. S. 6 BUCURESTI, M. A. C..

Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăriei Sector 6.

Admite acțiunea.

Admite cererea de intervenție accesorie in interesul reclamantilor formulata de intervenienta accesorie Asociatia ,,Salvati Cartierul Militari”.

Suspendă executarea autorizației de construire nr. 497/2.09.2013 până la pronunțarea instanței de fond.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.

Obligă pe pârâți, în solidar, la plata sumei de 3375,30 lei cheltuieli de judecată din care 2575,30 lei către reclamanții N. G., I. S., Gână S. F., I. M., R. D. și R. C., iar suma de 800 lei către intervenienta-accesorie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,16.05.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

U. D. B. V. V. D.

GREFIER

B. P. B.

Tribunalul București

Secția a IX-a C.

Administrativ și Fiscal

Judecător fond S. G.

Red. jud. V.B./2 ex./2014

← Obligaţia de a face. Decizia nr. 7292/2014. Curtea de Apel...		Anulare act administrativ. Sentința nr. 3134/2014. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 193/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3827/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 3332/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligaţia de a face. Decizia nr. 7292/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Sentința nr. 3134/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 9384/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Despăgubire. Decizia nr. 7149/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 6061/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI