Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1161/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1161/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 882/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1161
Ședința publică din 08.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. Ș.
GREFIER: ANIȘOARA N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta S.C. CONSTRUCȚII REPARAȚII D. M. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT și C. R. DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT 3 SUD MUNTENIA, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 01.04.2014 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de azi, 08.04.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2014, sub nr._, reclamanta S.C. CONSTRUCȚII REPARAȚII D. M. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT și C. R. DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT 3 SUD MUNTENIA suspendarea executării Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 1245/15.01.2014.
În motivare, reclamanta arată că la data de 08.07.2010, între părți s-a încheiat Contractul de finanțare nr. C312M_7, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către APDRP pentru implementarea Proiectului cu titlul „Achiziție de utilaje pentru demolare si lucrări speciale de construcții la S.C CONSTRUCȚII REPARAȚII D. M. S.R.L.”, in condițiile Programului Național de Dezvoltare Rurala - Axa 3, Măsura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi".
Prin Adresa nr._/06.12.2013, primită de reclamantă la data de 10.12.2013, C. R. de Plați pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 3 Sud Muntenia (denumit in cele ce urmează „CRPDRP 3 Sud Muntenia") i-a transmis Proiectul Procesului-Verbal, arătând totodată ca reclamanta are dreptul să își exprime punctul de vedere fata de concluziile activității de verificare efectuata de către echipa de control.
La data de 23.01.2014, a fost comunicat către reclamantă Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 1245/15.01.2014 încheiat la data de 14.01.2014 de către APDRP - CRPDRP 3 Sud Muntenia, prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit total de 851.487,03 lei, cu titlu de cheltuieli neeligibile, la care se adaugă majorări de întârziere potrivit legislației aplicabile in domeniu.
La data de 05.02.2014, reclamanta a formulat contestație împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare.
În ce privește cererea de suspendare a executării actului administrativ, reclamanta arată că sunt îndeplinite cumulativ condițiile: a) are sau a avut un interes legitim in legătura cu executarea respectivului act administrativ; b) a suferit, suferă sau risca sa sufere un prejudiciu ca o consecința a unui act al autorității administrative, de natura sa producă efecte juridice.
In conformitate cu art. 14 din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării actelor administrative atacate se poate dispune de către instanța "în cazuri bine justificate si pentru a se preveni producerea unei pagube iminente".
Învederează că, în speța, sunt îndeplinite aceste cerințe legale.
Conform art. 14 alin. (1) lit. t) din Legea contenciosului administrativ, prin cazuri bine justificate se înțeleg "împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura să creeze o îndoială serioasa în privința legalității actului administrativ". Pentru a verifica daca este respectată cerința cazului bine justificat, instanța trebuie deci, fără a se pronunța efectiv asupra legalității actului, să verifice daca nu s-a produs un abuz din partea autorității emitente a actului administrativ sau o încălcare flagrantă a legii.
În accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate sunt reprezentate de împrejurările legate de starea de fapt si de drept, de natura sa creeze o îndoiala serioasa asupra legalității actului administrativ contestat.
In acest sens, atât in doctrina de specialitate (A. I. - Noua lege a contenciosului administrativ, Editura Roata, București, 2004), cat si in practica instanțelor judecătorești deopotrivă, s-a stabilit ca "un caz bine justificat" ar putea fi întâlnit în anumite împrejurări legate de starea de fapt, de diligentele depuse de persoana vătămata in vederea anularii actului, de atitudinea autorității publice emitente etc.
Legiuitorul intern nu a reglementat expres si limitativ conținutul cazului bine justificat, așa încât acestuia i se poate circumscrie existenta unui argument juridic aparent valabil cu privire la nelegalitatea actului administrativ contestat, conform principiului consacrat in plan european prin Recomandarea nr. R(89)8 adoptata de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989 referitoare la protecția jurisdicționala provizorie in materie administrativa, de care judecătorul național trebuie sa tina seama, prin prisma calității României de membra a Consiliului Europei.
De asemenea, printre principiile menționate in Recomandarea referita, ca măsura de protecție sociala provizorie, se regăsește si cel conform căruia, autoritatea jurisdicțională chemata sa decidă o atare măsura, trebuie sa aprecieze ansamblul circumstanțelor si intereselor prezente.
Reclamanta menționează că a formulat, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, coroborat cu prevederile titlului IX din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, contestație împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 1245/15.01.2014 încheiat la data de 14.01.2014.
Motivele de fapt si de drept invocate in cuprinsul contestației nu constituie „o polemica vizând legalitatea actului administrativ", ci împrejurări care, la o simpla analiza, pot sa creeze o îndoială asupra legalității actului administrativ.
Fără a antama fondul cauzei, instanța poate constata nelegalitatea vădita a Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanței bugetare in sarcina reclamantei, acesta fiind emis cu încălcarea flagranta a prevederilor legale in materia constatării si sancționării neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene.
În ce privește cazul bine justificat, afirmă că aceasta noțiune vizează un abuz evident sau o încălcare flagranta a dispozițiilor legale incidente de către autoritatea emitenta a actului administrativ. In speța de fata, verificând numai aparenta legalității actului administrativ reprezentat de Procesul verbal, se poate constata cu ușurința o încălcare flagranta a legii de către autoritatea emitenta a acestuia.
Cât privește argumentele de drept care susțin nelegalitatea Procesului verbal, arată că actul a fost încheiat cu încălcarea prevederilor imperative ale art. 9 din O.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala, respectiv a fost încheiat cu încălcarea dreptului reclamantei de a fi ascultată înainte de luarea deciziei de declarare a plaților ca neeligibile.
Potrivit art. 9 – „Dreptul de a fi ascultat" din Codul de procedura fiscala, „înaintea luării deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele si împrejurările relevante in luarea deciziei".
După cum se poate observa din conținutul Procesului-verbal, reclamanta nu a fost convocata în vederea exprimării punctului de vedere cu privire la faptele si împrejurările relevante ce au stat la baza luării deciziei de declarare ca neeligibile a cheltuielilor, fiind încălcat dreptul său de a fi ascultată, drept reglementat în mod expres prin lege.
Faptul că Procesul-verbal este supus regulilor stabilite prin Codul de procedura fiscala rezulta chiar din conținutul art. 4 pct. 2 din O.G. nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, potrivit căruia „Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, in sensul drepturilor si obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competente in gestionarea asistentei financiare comunitare nerambursabile si debitorilor". Astfel că, APDRP ii revin nu numai drepturi din aceasta pretinsa creanța bugetara, ci si obligații - printre altele si obligația de a asculta contribuabilul Înaintea luării deciziei.
Totodată, arată că, deși a prezentat APDRP toate datele si documentele necesare clarificării situațiilor de fapt ce fac obiectul verificărilor, APDRP a înțeles sa ignore faptul ca reclamanta transmisese Autorității contractante rapoartele de expertiza tehnica de care a făcut vorbire in punctul de vedere, astfel cum reiese din procesul verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare nr._/22.05.2013.
Prin urmare, APDRP avea obligația de a analiza documentele justificative pe care reclamanta i le-a pus la dispoziție si din care reiese faptul ca utilajele achiziționate in cadrul celor trei proiecte nu sunt complementare.
Mai mult, APDRP, in mod cu totul neînțeles, a menționat faptul ca rapoartele de expertiza nu au fost depuse in termen legal, spre analiza.
Or, se poate observa ca aceste rapoarte de expertiza au fost puse la dispoziția echipei de verificare încă de la data de 22.05.2013, cu ocazia verificărilor efectuate in acea perioada, fiind excesiv a se aprecia de către APDRP ca fiind necesar a se depune de doua ori același document justificativ.
De asemenea, nu se poate invoca faptul ca Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Argeș este o entitate distincta fata de CRPDRP 3 Sud Muntenia, in condițiile in care ambele entități se afla in subordinea aceleiași autorități, fiind structuri aflate in coordonarea APDRP, prin urmare acestea acționând fata de beneficiarii proiectelor si fata de terți ca reprezentanți ai unei singure entități, orice alta interpretare fiind contrara dispozițiilor Codului civil care reglementează capacitatea de exercițiu a persoanelor juridice.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 1 din H.G. nr. 875/2011, "In vederea fundamentării Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare (...) sau a clarificării unor aspecte referitoare la acesta, structura de control sau, după caz, autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene poate (...) solicita puncte de vedere ori informații oricăror alte entități publice sau structuri de specialitate, in limita prevederilor legale aplicabile".
Astfel, pentru a-si fundamenta concluziile Procesului-verbal contestat, APDRP avea posibilitatea de a solicita punctul de vedere al Ministerului Economiei asupra aspectelor ce au făcut obiectul controlului cu privire la Proiectul achiziție de utilaje pentru demolare si lucrări speciale de construcții la S.C. CONSTRUCȚII REPARAȚII D. MARJA S.R.L.”, respectiv pentru interpretarea prevederilor Legii nr. 346/2004.
Nu în ultimul rând, arată faptul ca, deși în cadrul Procesului-verbal se menționează, la Capitolul 1 lit. b, faptul că beneficiarul își exprima punctul de vedere anexat la prezentul proces verbal, de fapt punctul de vedere al reclamantei nu s-au regăsit nici in cuprinsul Procesului-verbal contestat, si nici ca anexa a acestuia.
Procesul verbal a fost încheiat cu încălcarea prevederilor imperative ale H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare precum si a fondurilor de cofinanțare utilizate necorespunzător, întrucât:
(i) nu precizează temeiul de drept care sta la baza stabilirii sumelor declarate neeligibile;
(ii) în conținutul procesului verbal nu este redat contextul in care s-au produs pretinsele nereguli, a căror constatare îndreptățește organul de control să procedeze la recuperarea sumei declarate neeligibile;
(iii) faptele imputate nu reprezintă nereguli, în sensul în care aceasta noțiune este definita de H.G. nr. 1306/2007, precum si de Contractul de finanțare.
In conformitate cu art. 3 alin. 1 lit. g) si h) din Normele Metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003, aprobate prin H.G. nr. 1306/2007, procesul verbal de constatare trebuie sa conțină in mod obligatoriu următoarele elemente:
g) temeiul de drept;
h) descrierea contextului in care s-au produs neregulile, actele normative inculcate.
(i) In raport de definiția data actului administrativ fiscal de O.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala (act emis de organul fiscal competent in aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligațiilor fiscale), temeiul de drept al actului administrativ fiscal poate fi definit ca fiind acea norma de drept obiectiv care justifica stabilirea obligației fiscale in sarcina contribuabilului.
In conținutul Procesului-verbal organul emitent indică în mod neîntemeiat baza legala a verificării, respectiv dispozițiile din H.G. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, având in vedere faptul ca temeiul de drept ce ar fi trebuit indicat si aplicat in prezenta procedura îl reprezintă dispozițiile O.G. nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinanțare utilizate necorespunzător, H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003, întrucât la momentul derulării procedurilor de achiziție și încheierii contractelor de achiziție erau in vigoare dispozițiile O.G. nr. 79/2003, astfel cum reclamanta a susținut în cadrul contestației formulate împotriva Procesului verbal (si pe care o regăsiți alăturata prezentei cereri).
Având în vedere cele expuse anterior, apreciază că Procesul-verbal nu este motivat in drept, aspect de natura a atrage nulitatea sa absolută, față de nerespectarea de către organul de control a prevederii legale imperative care instituie obligativitatea precizării temeiului de drept in cuprinsul actului care stabilește obligația de plată.
(ii) În conținutul Procesului-verbal nu este redat contextul în care s-au produs pretinsele nereguli reținute in sarcina reclamantei, a căror constatare ar fi de natura a îndreptăți organul de control sa procedeze la declararea ca neeligibile a anumitor sume de bani aferente Contractului de finanțare si la recuperarea acestor sume de la reclamantă.
Sub acest aspect, precizarea contextului in care s-au produs neregulile impune in primul rând identificarea concreta a faptelor calificate ca nereguli, in sensul dispozițiilor O.G. nr. 79/2003, si subsecvent, descrierea împrejurărilor care au determinat existenta respectivelor fapte.
(iii) Faptele imputate reclamantei nu reprezintă nereguli
Art. 2 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 definește neregula ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozițiile legale naționale si/sau comunitare, precum si cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate in baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene si/sau bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si bugetele din care provine cofinanțarea aferenta printr-o cheltuiala necuvenita ".
O prevedere similara se regăsește in art. 17 - Nereguli, sume necuvenite si restituirea finanțării din Contractul de finanțare încheiat de către reclamantă cu APDRP în vederea implementării proiectului achiziție de utilaje pentru demolare si lucrări speciale de construcții la S.C. CONSTRUCȚII REPARAȚII D. M. S.R.L".
Astfel, nu exista și nu s-a indicat de către organul de control o prevedere legala sau contractuala încălcata in concret de către reclamantă. Prin urmare, toate aceste aspecte sunt de natura a crea o puternica îndoială asupra legalității actului administrativ a cărui anulare a fost solicitata de către reclamantă prin procedura prevăzuta de Titlul IX din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, respectiv prin contestația fiscala promovată la data de 05.02.2014.
Referitor la cea de-a doua condiție, si anume necesitatea prevenirii unei pagube iminente, consideră că și aceasta condiție este îndeplinită în speța. Astfel, în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin "paguba iminenta""" se înțelege "prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidenta, sau, după caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice ori a unui serviciu public ".
In ce privește cerința prevenirii unei pagube iminente, urmează ca instanța de judecata sa constate ca prejudiciul iminent ce ar fi suferit rezida tocmai in crearea unei situații financiare dificile pentru reclamantă, de natura a conduce la incapacitatea de plați atât a furnizorilor cat si a salariaților, situație ce va culmina cu . insolvenței. În aceasta situație, producerea acestui prejudiciu poate fi evitata/prevenita prin suspendarea executării Procesului-verbal contestat si, implicit, a executării sumelor declarate in mod nelegal, ca neeligibile.
Nu mai puțin, in doctrina s-a statuat ca:
- iminenta producerii pagubei ar trebui sa constea . executării, iar nu în însăși executarea actului administrativ;
- iminenta producerii prejudiciului presupune existenta in cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire i-ar crea un prejudiciu greu de recuperat sau imposibil de înlăturat in ipoteza menținerii actului;
- iminenta producerii prejudiciului este legata in mod direct de imposibilitatea desfășurării activității societății in condițiile normale si, pe cale de consecința, creării unor pagube ireversibile.
Apreciază ca aceasta condiție este îndeplinită, prin aceea ca punerea in executare a Procesului verbal contestat ar duce la prejudicierea reclamantei cu valoarea sumelor declarate neeligibile si imputate subscrisei.
Paguba iminenta este justificata, in speța, prin aceea ca, in măsura in care executarea Procesului verbal nu va fi suspendata, va avea loc o lezare evidenta a intereselor reclamantei, întrucât, sunt în imposibilitatea practica de a derula in continuare proiectul ce face obiectul Contractului de finanțare, de a respecta termenele impuse si de a aloca fondurile necesare implementării proiectului.
De aceea, suspendarea executării Procesului verbal, si implicit a imputării sumelor reținute in sarcina subscrisei, reprezintă singura măsura care, in condițiile date, poate garanta respectarea drepturilor subscrisei si totodată va asigura efectuarea unui control de legalitate asupra actului administrativ in cauza.
Cerința urgentei este îndeplinita in speța, având in vedere faptul ca exista pericolul creării unei pagube iminente. Suspendarea executării Procesului verbal reprezintă singura măsura care, in condițiile date, poate Împiedica producerea unui grav prejudiciu in patrimoniul subscrisei si asigura continuarea implementării Contractului de finanțare si îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul încheiat cu APDRP.
Subliniază faptul ca, potrivit legii, instanța de judecata are temei procedural pentru a dispune masuri provizorii (cum ar fi suspendarea executării actului administrativ) atunci când drepturile petentului ar fi in mod vădit afectate in situația neluării unei astfel de masuri, precum si atunci când aceasta măsura este singura care poate asigura protejarea interesului public. Or, respectarea regulilor privind constatarea si sancționarea neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene reprezintă chestiuni de interes public. C. legal nu a fost respectat in condițiile in care, in cazul subscrisei, Autoritatea contractanta a emis Procesul verbal in lipsa unui temei legal - reținând prevederile O.U.G, nr. 66/2011 ce nu sunt aplicabile in speța dedusa judecații. Prin urmare, fără a antama fondul cauzei, solicită a se avea în vedere si următoarele considerente:
In abordarea chestiunii aplicării in timp a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, se impune in primul rând a face distincție intre normele de drept material si normele de procedura. Aceasta întrucât, ca principiu, normele de procedura sunt de imediata aplicare, in timp ce normele de drept material (substanțial) se aplica numai pentru viitor, in acord cu principiul neretroactivității legii civile, statuat de art. 15 din Constituția României și de art. 6 din Codul civil.
În interpretarea dispozițiilor tranzitorii conținute de art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cu care "Activitățile de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare care sunt in desfășurare la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta se finalizează si se valorifica cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobata cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările si completările ulterioare", considera ca acțiunile de control demarate după . O.U.G. nr. 66/2011, ce au ca obiect contracte de finanțare încheiate anterior intrării in vigoare a ordonanței, se supun dispozițiilor acesteia, insa numai in ceea ce privește procedura de efectuare a controlului si de valorificare a constatărilor, individualizarea abaterilor urmând a fi efectuata in conformitate cu cadrul normativ existent la momentul încheierii contractului de finanțare.
Orice alta interpretare ar fi contrara principiului neretroactivității legii civile, statuat de art. 15 din Constituția României, potrivit cu care "Legea dispune numai pentru viitor. Ea nu are putere retroactiva". Acest principiu este reluat de prevederile art. 6 din Codul civil, relevante pentru procedurile desfășurate de subscrisa, fiind prevederile alin. 2 ale acestui articol, potrivit cu care „Actele si faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. "
Nu mai puțin relevant, sub aspectul aplicării in timp a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 este faptul ca aplicarea prevederilor Ordonanței la contracte de finanțare încheiate anterior intrării in vigoare a acestui act normativ ar încălca principiul predictibilității normei juridice, principiu ce reprezintă, alături de principiul neretroactivității legii, o garanție a statului de drept.
Principiul predictibilității norme juridice impune ca autoritățile publice să normeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative . încât sa permită oricărui subiect de drept să aibă o conduita corespunzătoare respectivelor acte normative. Lipsa acestei exigente a normelor juridice determina o nesiguranța a raporturilor juridice administrative, care are ca efect vătămarea cetățenilor in drepturile și interesele lor legitime.
Curtea Europeana de Justiție, prin jurisprudența sa, a ridicat predictibilitatea normelor juridice la rang de principiu de drept administrativ european. Spre exemplu, C.J.U.E. a impus instituțiilor europene obligația, din motive de securitate juridica, de a avertiza operatorii economici, de o maniera clara si precisa, atunci când intenționează sa se îndepărteze de o anumita practica in anumite domenii de activitate, cu scopul ca destinatarii normelor sa nu resimtă socul unor schimbări imprevizibile, care i-ar putea vatama. De altfel, in mod constant, instanța europeana a sancționat nerespectarea principiului predictibilității, declarând nule actele emise/adoptate cu nerespectarea acestuia cu motivația ca sunt abuzive, lipsind destinatarii acestora de posibilitatea de a lua cunoștința de ele . si de a-si adapta conduita in funcție de schimbările aduse de acestea.
In egala măsura, în jurisprudența lor, instanțele europene au statuat ca normele juridice trebuie sa fie de calitate, adică sa permită destinatarilor să își adapteze comportamentul la rigorile acestora, cu alte cuvinte sa fie previzibile3. De asemenea, acestea au considerat ca nu se poate numi „lege" decât acea norma juridica enunțata cu destula precizie pentru a permite cetățeanului să își ghideze conduita, apelând, la nevoie, la consilieri calificați, astfel încât sa fie in stare sa prevadă, ., in circumstanțele cauzei, consecințele ce se pot naște dintr-un anumit act.
Cele expuse se constituie în tot atâtea argumente pentru care solicită a se avea în vedere ca prevederile de drept material conținute in O.U.G. nr. 66/2011 nu pot fi aplicate contractelor de finanțare încheiate anterior datei de 03.07.2011, si implicit contractului de finanțare încheiat de subscrisa cu APDRP.
Astfel, în acord cu cele expuse anterior, in cazul Contractului de finanțare încheiat de reclamantă cu APDRP - prin mandatar CRPDRP 3 Sud Muntenia, contractul fiind încheiat anterior intrării în vigoare a dispozițiilor legale instituite prin O.U.G. nr. 66/2011, la individualizarea abaterilor nu pot fi avute in vedere prevederile de drept material ale acestei ordonanțe.
Câtă vreme reclamanta a respectat întocmai cerințele asumate la formularea cererii de finanțare, în legătura cu implementarea proiectului ce face obiectul Contractului de finanțare încheiat cu APDRP, așadar criteriile de eligibilitate a proiectului si condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil au continuat sa fie respectate de către reclamantă pe întreg parcursul derulării Contractului de finanțare, rezultă cu evidență faptul ca nu exista niciun temei legal, contractual sau de alta natura care sa justifice declararea ca neeligibila a investiției realizate de reclamantă.
Totodată, arată că, faptul ca vătămarea pe care reclamanta ar suferi-o în situația respingerii prezentei cereri de suspendare este evidentă. Astfel, executarea Procesului verbal ar pune reclamanta în imposibilitatea de a mai onora obligațiile asumate fata de terți în vederea implementării proiectului achiziție de utilaje pentru demolare și lucrări speciale de construcții la S.C. CONSTRUCȚII REPARAȚII D. M. S.R.L. ce face obiectul Contractului de finanțare.
Prin executarea Proces ului-verb al contestat, având in vedere cuantumul foarte mare al sumelor respective (851.487,03 lei) sunt grav afectate atât desfășurarea normala a activității societății, cat si îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate sau a proiectelor aflate in derulare ale subscrisei.
Totodată, în urma plaților - absolut necesar a fi efectuate, in contul in lei al reclamantei exista un sold in cuantum de 17,99 lei, in timp ce in contul in valuta exista un sold in cuantum de 3,61 euro, astfel încât, în acest moment, executarea Procesului-verbal ar conduce indubitabil la blocarea întregii activități, societatea fiind pusa in imposibilitatea de a face orice plați si de a-si achita datoriile scadente, consecința nefiind alta decât ..
Prejudiciile patrimoniale astfel produse sunt prin urmare greu de cuantificat, ducând implicit la scăderea credibilității subscrisei pe piața. Astfel, subliniază faptul că reclamanta datorii fata de partenerii noștri contractuali in valoare totala medie lunara de 3.740,60 lei, iar in sold de 14.433,87 lei.
De asemenea, reclamanta are de achitat datorii către bugetul de stat, datorii scadente pentru trimestrul I al anului 2014.
Totodată, executarea Procesului verbal ar fi, fără putința de tăgada, de natura a perturba activitatea economico-financiară, prin modificarea fluxului financiar, astfel cum acesta este stabilit prin bugetul de venituri si cheltuieli, respectiv imposibilitatea plații salariilor angajaților (in luna martie 2014, valoarea totala a fondului de salarii datorate fiind de 8.788 lei), ceea ce ar produce consecințe nefavorabile asupra raporturilor cu angajații subscrisei (societatea are un număr de 8 de angajați), prin păgubirea nejustificata a acestora.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 14, art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, O.U.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala (art. 205 si urm.), O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, Constituția României, O.G. nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, H.G. nr. 1306/2007 privind Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala prin Programul Național de Dezvoltare Rurala 2007-2013.
Pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT a formulat întâmpinare la data de 10.03.2014, prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului R. de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Muntenia, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată.
În ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului R. de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Muntenia învederează faptul că, A.P.D.R.P. este instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care funcționează în baza prevederilor O.U.G. nr. 13/22.02.2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâta are în structură opt Centre regionale de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără personalitate juridică, care își au sediul în fiecare dintre regiunile de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare. La nivelul fiecărui județ funcționează un Oficiu județean de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, aflat în coordonarea centrului regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, condus de un director adjunct.
Potrivit art. 41 alin. (1) cod procedură civilă „orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată".
Așadar, în raport de dispozițiile legale invocate, în cauza de față nu poate deține calitate procesuală pasivă decât Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din OUG 13/2006 „Conducerea Agenției este asigurată de un director general numit prin ordin al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care angajează și reprezintă Agenția în relațiile cu persoane fizice sau juridice, precum si în fata instanțelor judecătorești."
Pe de altă parte învederează faptul că, finalitatea evaluării și selectării proiectelor eligibile constă în încheierea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor propuse de beneficiari. Ulterior, contractele de finanțare sunt încheiate între A.P.D.R.P. în calitate de Autoritate Contractantă și beneficiari.
Urmând același raționament logic, chiar dacă experții din cadrul Oficiilor Județene de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Șl Centrelor Regionale procedează la efectuarea verificărilor și la întocmirea procesului verbal de constatare, toate aceste operațiuni și toate actele emise sunt considerate a fi efectuate de A.P.D.R.P.
Mai mult decât atât, având în vedere dispozițiile legale, respectiv prevederile O.U.G. nr. 13/2006 doar A.P.D.R.P. prin Director General reprezintă și angajează agenția în relațiile cu persoanele juridice și fizice.
Prin urmare, pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit sau cu C. R. de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit ar fi imposibil de pus în executare dat fiind faptul că, acestea nu pot angaja instituția în raporturile juridice cu persoane fizice sau juridice.
Pe fondul cererii, solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:
Excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului R. de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Muntenia nu este întemeiată.
Conform art. 56 alin. 2 din C.p.civ., „pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii”.
C. R. de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Muntenia, emitent al actului administrativ (aprobat de APDRP), are capacitate de drept administrativ, putând sta în judecată în procesul care vizează raportul juridic de drept administrativ care a luat naștere în exercitarea competențelor legale.
Prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. 1245/15.01.2014, s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 851.487,03 lei, reprezentând sprijin financiar nerambursabil acordat în vederea realizării investiției „Achiziție de utilaje pentru demolare și lucrări speciale de construcții la . M. S.R.L.”.
Procesul verbal este încheiat în baza prevederilor OUG nr. 66/2011, suspiciunea de neregulă fiind emisă la 21.10.2013.
Curtea apreciază că împrejurările de fapt și de drept invocate prin cererea de suspendare nu sunt de natură să creeze o îndoială puternică asupra legalității actului, neconstituind „cazuri bine justificate” în sensul art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, având în vedere următoarele considerente:
Procesul verbal este emis în aplicarea dispozițiilor legale cu caracter special care reglementează materia prevenirii, constatării și sancționării neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, OUG 66/2011.
Dreptul contribuabilului de a-și prezenta punctul de vedere este afirmat în actul normativ cu caracter special, art. 21.
Proiectul procesului verbal a fost înaintat cu adresa nr._/06.12.2013, reclamanta exprimându-și punctul de vedere, analizat de echipa de control, astfel cum rezultă din procesul verbal (fila 193).
Curtea nu reține ca fiind aparent valabile argumentele referitoare la nerespectarea dispozițiilor OG nr. 79/2003 și HG 1306/2007, în condițiile în care actul administrativ a fost încheiat sub imperiul OUG nr. 66/2011, care a abrogat OG 79/2003.
Conform art. 66 din OUG nr. 66/2011, „Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare”.
În speță, la data emiterii suspiciunii de neregulă (21.10.2013) și declanșării activităților de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare erau în vigoare dispozițiile legii noi.
De asemenea, nu se rețin ca aparent valabile argumentele referitoare la „individualizarea abaterilor” care ar fi supusă, potrivit susținerilor reclamantei, legii vechi.
Curtea constată că în procesul verbal sunt menționate prevederile legale si contractuale încălcate- pct. 7- Temeiul de drept (fila 204), actul fiind apreciat, la prima vedere, ca motivat.
Cu privire la aspectele de fapt și de drept care au stat la baza constatării neregulilor și stabilirea creanței, Curtea apreciază că nu pot fi reținute, pe baza criticilor prezentate de reclamantă, aspecte de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Curtea apreciază că din actele depuse la dosar cu privire la obligațiile financiare ale reclamantei (situație furnizori, contracte în derulare, documente contabile 2012, state de plată 2014) rezultă îndeplinirea condiției necesității prevenire unei pagube iminente, având în vedere valoarea creanței, de 851.487 lei, existând posibilitatea ca executarea acesteia să pună societatea comercială în situația de a nu mai putea onora obligațiile contractuale, ducând la blocajul activității.
Având în vedere că cele două condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ, Curtea constată că cererea de suspendare nu este întemeiată, urmând a fi respinsă în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului R. de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Muntenia, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. CONSTRUCȚII REPARAȚII D. M. S.R.L., cu sediul în ., camera nr. 2, județ Argeș, și sediul procesual ales la S.P.R.L. B. și Asociații, în București, ., nr. 70, sector 2, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în București, .. 43, sector 1, și C. R. DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT 3 SUD MUNTENIA, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 261, județ Dâmbovița, ca neîntemeiată.
Dispune restituirea cauțiunii, după rămânerea definitivă a sentinței, conform art. 1063 din Noul Cod de procedură civilă.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.Ș./A.N
5 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2103/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Hotărâre din 06-11-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
