Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Sentința nr. 729/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 729/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 22513/4/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 729
Ședința din camera de consiliu din 16.03.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE :S. O.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol este soluționarea cererii formulate de reclamantul D. A. în contradictoriu cu pârâții C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR având ca obiect „sancțiune pt. neexecutare hotărâre”.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că pârâta C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor (în calitate de continuatoare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor) a depus la dosarul cauzei la data de 13.03.2015, prin serviciul registratură, prin fax, note de ședință, după care:
Curtea încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și constată proba administrată.
Curtea reține că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti sub nr._ la data de 13.09.2013 reclamantul D. A. în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligata parata la plata unei penalitati de întârziere în cuantum de 1000 lei pe zi întârziere de la data introducerii cererii și până la executarea obligației stabilită prin titlu executoriu reprezentat de Sentința civilă nr.5140 pronunțată de Curtea de Apel București la data de 16.09.2011, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 5678/17.06.2014 instanța a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – SCAF.
Pentru a hotărî astfel, a reținut următoarele:
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Sentința civilă nr.5140 pronunțată de Curtea de Apel București la data de 16.09.2011 a fost admisă cererea sa prin care solicita obligarea pârâtei la emiterea titlului de despăgubire. Recursul formulat de pârâtă a fost respins prin Decizia civilă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 12.06.2012.
Debitoarea a fost somată să se conformeze titlului executoriu prin somația nr.1233 din data de 02.04.2013.
Încuviințarea executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 4 București. Prin somația nr.262 din data de 29.07.2013 B. E. L. și Asociații a somat debitoarea ca în temeiul art.903 Cod de procedură civilă să-și îndeplinească obligația de a emite decizia reprezentând titlu de despăgubire, însă debitoarea nu a îndeplinit obligația.
În drept au fost invocate disp. art. 905 Cod de procedura civila.
Reclamantul a depus inscrisuri in sustinerea cererii -filele 5-16.
La data de 18.11.2013, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus precizare la acțiune prin care a arătat că înțelege să-și precizeze cadrul procesual în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu cu C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pârâta C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus întimpinare, înregistrată, la Serviciul Registratură, la data de 24.04.2014, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
În motivare, pârâta a arătat că punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în material contenciosului administrativ nu se poate realiza potrivit dreptului comun, având în vedere procedura specială de punere în executare stabilită prin Legea nr.554/2004.
În subsidiar solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată având în vedere că procedura de evaluare și emitere a deciziilor reprezentând titlurile de despăgubire a fost suspendată în temeiul OUG nr.4/2012.
După publicarea Legii nr.165/2013 procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire se soluționează în conformitate cu dispozițiile acestei legi.
Referitor la obligarea instituției la plata cheltuielilor de judecată, precizează că nu are buget propriu și nici nu se opune cererii formulate astfel încât solicit respingerea acestor cheltuieli.
În dept au fost invocate dispozițiile Legii nr.10/2001, Legii nr.247/2005, HG nr.1095/2005, OUG nr.4/2012 aprobată prin Legea nr.117/2012, Legii nr.165/2013, art.205 și urm.C.pr.civ., Legii nr.554/2004, Legii nr.262/2007.
C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat introducerea în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Analizând probele administrate în cauză instanța reține că cererea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Curtea reține că prin nr. 5140/16.09.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, s-a dispus obligarea pârâtei să emită decizia care să conțină titlul de despăgubire și să o transmită Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul ANRP, soluția fiind menținută de instanța de recurs, prin decizia nr. 2915/12.06.2012, prin care ICCJ a respins recursul declarat de Statul Român prin C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca nefondat.
Prevederile art. 24 din Legea 554/2004 reglementează cadrul legal al executării hotărârilor judecătorești după urmează.
(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
(3) Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de instanța de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii prevăzute la alin. (2), constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei.
La data de 16.09.2014 C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor (în calitate de continuatoare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor) a emis Decizia de compensare nr. 1704 în favoarea reclamantului D. A..
Curtea apreciază că, în speță, ipoteza normei legale instituite de legiuitor prin dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 nu este întrunită, deoarece la momentul analizării demersului judiciar al reclamatului, etapa procedurii de executare a hotărârii judecătorești irevocabile este epuizată prin emiterea Deciziei de compensare nr. 1704/16.09.2014 și, prin urmare, solicitarea de aplicare a unei amenzi conducătorului autorității pârâte nu este întemeiată.
În acest context, Curtea constată că la momentul la care sentința civilă a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului ca nefondat, respectiv 12.06.2012, incidente în cauză erau prevederile cuprinse în Ordonanța de Urgență Nr. 4 din 13 martie 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012, privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Astfel, potrivit prevederile cuprinse în art. 1 alin 1 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr. 4 din 13 martie 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012 la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederile cuprinse în art. 1 alin 2 din Ordonanța de Urgență Nr. 4 din 13 martie 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012 în perioada prevăzută la alin. (1), personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților întocmește și ține la zi evidența dosarelor de despăgubire, înregistrate în mod legal la aceasta, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentația existentă în aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptățite.
Dosarul de despăgubire nr._/CC a fost introdus, în ordinea rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care CCSD a fost obligată la emiterea titlului de despăgubire, în ședința CNCI din data de 10.10.2013, termen la care s-a dispus completarea dosarului cu înscrisuri necesare soluționării dosarului. Ulterior depunerii înscrisurilor solicitate, la data de 16.09.2014 secretariatul CNCI a propus validarea Dispoziției nr. 9346/2008, emițându-se Decizia de Compensare nr. 1704/16.09.2014 în favoarea reclamantului.
Astfel, pentru intervalul de timp cuprins între data până la care autoritatea trebuia să dea eficiență dispozițiilor instanței și data îndeplinirii efective a obligației, nu se poate reține culpa autorității prin refuzul executării sentinței, astfel încât dispozițiile art. 24 din lege nu sunt incidente, întrucât, instituția pârâtă a întreprins toate demersurile necesare pentru emiterea deciziei de compensare.
Astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, pârâta a comunicat reclamantului, prin adresa nr._/CC/22.11.2013 înscrisurile necesare în vederea soluționării dosarului de despăgubire, documente ce au fost depuse la dosarul de despăgubire prin adresele înregistrate la ANRP cu nr. 4987/RG/06.08.2014, nr. 2775/RG/30.04.204 și nr._/2014.
Instanța apreciază că nu se poate reține faptul că această instituție a rămas în pasivitate și nu a depus diligențele necesare în vederea aducerii la îndeplinire a obligațiilor stabilite în sarcina sa prin sentința civilă menționată.
Față de rațiunea pentru care a fost instituită sancțiunea ce se solicită a fi aplicată, Curtea apreciază că, întrucât până la această dată a intervenit executarea sentinței civile nr. 5140/16.09.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, prin emiterea Decizia de compensare nr. 1704/16.09.2014, nu este necesar a se da eficiență acțiunii reclamantului, întrucât instituția pârâtă și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin.
Având în vedere aceste considerente, Curtea urmează a respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge cererea formulată de reclamantul D. A., cu domiciliul în București, .. 37, sector 3 în contradictoriu cu pârâții C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, ambii cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. O. F. V. M.
Red OS/5 ex
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1877/2015.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1368/2015.... → |
|---|
