Anulare act administrativ. Decizia nr. 3211/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3211/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 31087/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3211
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.06.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții reclamanți O. A. și O. I., împotriva sentinței civile nr.4271/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți T. C., T. L. A. și P. S. 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, au răspuns intimații pârâți T. C. și T. L. A. reprezentați de avocat Caliniță C. care depune împuternicire avocațială la dosar și P. S. 1 prin avocat C. M., cu împuternicire avocațială de reprezentare la dosar, lipsind recurenții reclamanți O. A. și O. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că la data de 04.06.2015 recurenta O. A. a depus la dosar, prin intermediul Serviciului registratură al secției, declarație pe proprie răspundere prin care solicită a se lua act că nu renunță la judecarea cauzei, o cerere prin care solicită judecarea cauzei și în lipsă conform art. 223 din Noul Cod de procedură civilă, note precizatoare și un set de înscrisuri depuse pe suport de hârtie și în format electronic, după care:
Curtea acordă cuvântul părților pe excepția netimbrării cererii de recurs invocată de intimații pârâți T. C. și T. L. A..
Reprezentantul intimaților pârâți T. C. și T. L. A., luând cuvântul, arată că nu mai înțelege să susțină excepția netimbrării cererii.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului constată că recurenții reclamanți au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru a cererii conform dispozițiilor instanței cu 60 lei motiv pentru care apreciază că excepția netimbrării a rămas fără obiect.
Curtea ia act că recurenții reclamanți au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 60 de lei constatându-se legal investită cu soluționarea cererii și acordă cuvântul părților pe declarația de renunțare la judecată și pe cererea de renunțare la recurs formulate de recurenți.
Reprezentantul intimaților pârâți T. C. și T. L. A., luând cuvântul, precizează că, din punctul său de vedere, vizavi de cererea de renunțare a recurentului O. I., consideră că această cerere trebuie avută în vedere în primul rând, după care trebuie avută în vedere cererea de revenire asupra acestei cereri de renunțare depusă la următorul termen de judecată și solicită a se lua act de cererea de renunțare la recurs. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului pârât P. S. 1 cu privire la declarația de renunțare la judecată și pe cererea de renunțare la recurs formulate de recurenți susține că nu se mai poate reveni asupra acestor declarații cu atât mai mult, cu cât recurenta O. A. a declarat și în fața instanței că renunță la cererea de recurs iar în fața instanței de fond, recurentul O. I. a depus, de asemenea o cerere prin care arată că renunță la acțiune pentru că nu se poate prezenta și că este de acord ca soția sa să continue acea acțiune în faza în care era, iar instanța de fond în hotărâre a luat act de renunțarea la acțiune a reclamantului O. I., după care acesta a formulat recurs, apreciind că aceștia au renunțat atât la acțiune cât și la recurs, motiv pentru care nu pot reveni asupra acestor declarații. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea, în temeiul art.394 alin.1 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 20.09.2013, reclamanții O. A. și Ogrezeaznu I., în contradictoriu cu pârâții T. C., T. L. A. și Unitatea Administrativ Teritorială a S. 1 prin Primar, a solicitat anularea autorizației de construire nr. 289/15/Q/4587 din 14.06.2013 eliberată de Primăria S. 1 București și demolarea calcanului de 7 m înălțime construit la limita proprietății dreapta. Au mai solicitat reclamanții, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedura civila, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că, în fapt, pe ., sector 1, București, se afla in curs de edificare o construcție noua (locuința P+1E), în special ridicarea unui calcan de 7m înălțime, pentru care nu s-a obținut autorizație de construire (construcție noua). Pe data de 14.06.2013 s-a eliberat o autorizație de construire-consolidare la cererea fam. T.. Reclamanții, respectiv fam. O., susțin că aceasta autorizație de construire-consolidare este nelegala, bazându-se eliberarea acesteia pe documentații incomplete, false, eronate și, în special, nerespectând reglementările din PUZ (planul urbanistic zonal), PUG (planul urbanistic general), Codul civil.
Mai arată reclamanții că, în calitate de proprietari ai imobilului din ., sector 1, București, sunt foarte afectați de calcanul de 7 m înălțime în curs de construire la limita proprietății, deoarece acest calcan obturează complet fațada cu ferestre ale casei lor, prin ridicarea calcanului vor fi condamnați să trăiască numai în umbra și umiditate privind din casă peretele casei vecinului. Învederează reclamanții că dețin acest imobil din vara anului 2008, pe care se afla construita o casa din cărămida, edificata in anii 1976-1977 de către un unchi, (fam. M.), calcanul casei reclamanților fiind alipit de calcanul vecinului din Oașului nr. 59A. În prezent această casă păstrează aceeași amprenta din anul 1977 și are fațadă izolată termic.
Proprietatea fam. T. are o suprafața de 252 mp și o deschidere la ., casa avea calcan la limita proprietății stânga și retrasă minim 3 m de la limita proprietății dreapta (atât la parter cat și la etaj). În cazul de fata, proprietarii, fam. O. se află pe partea dreapta a imobilului din . și dețin o clădire care are fațadă cu ferestre lateral „dreapta", respectând cei 3 m fata de limita de proprietate. Nu exista calcan cu fosta clădire a fam. T. și nici nu au fost casele cuplate.
Conform Regulamentului de urbanism al sectorului 1, art. 6 alin. 3, această proprietate, respectiv imobilul din . se afla în situația în care „se învecinează cu o clădire care prezintă calcan pe una dintre limitele laterale ale parcelei, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de limita laterală a parcelei și având pe fațadă laterală ferestre ale unor încăperi care necesită lumina naturală”; pe aceasta ultima latura se afla proprietatea fam. O. (respectiv, lateral dreapta, punct cardinal vest).
Privitor la lucrările începute la adresa mai sus menționata, arată reclamanții că au sesizat P. S. 1 al Mun. București, Primăria sectorului 1 București, arhitectul sef A. M., Consiliul Local Sector 1, Inspectoratul de Stat in Construcții - Direcția Regionala in Construcții Bucuresti-Ilfov, Politia locala Sector 1 - Direcția Inspecție, Instituția Prefectului, Consiliul General al Municipiului București, pentru a se lua masuri in vederea stopării lucrărilor de edificare a construcției, precum si anularea autorizației de construire mai sus arătate pentru anumite motive de nelegalitate pe care le voi prezenta in cele ce urmează.
Prin adresele înregistrate sub nr._/12.08.2013,_/03.09.2013,_/14.08.2013,_/13.08.2013,_/14.08.2013,_/13.08.2013,_/19.08.2013,_/19.08.2013, la Registratura generala Primăria Sector 1 București au solicitat, în mai multe rânduri, vizualizarea documentației PUD, verificarea legalității documentației care a stat la baza emiterii autorizației de construire atacate, precum și anularea acestei autorizații.
Răspunsurile comunicate de către reprezentanții Primăriei/ Consiliului local Sector 1 la plângerile formulate au fost ca „actul administrativ atacat respectă prevederile legale”, însa fără nicio motivare și fără niciun răspuns la criticile formulate de către reclamanți. De asemenea, arată reclamanții, că nu le-au fost comunicate actele solicitate, respectiv autorizația de construcție, certificatul de urbanism, documentația PUD și toata documentația care a stat la baza emiterii autorizației. P. la data depunerii prezentei, reclamanții arată că nu știu cum va arata imobilul conform autorizației de construire-consolidare atacata, fam. T. neavând postat pe afișul stradal imaginea clădirii, așa cum impune legea. Prin adresa nr. E/_ si_/1344/13.09.2013, Serviciul Urbanism și Autorizații de Construire pentru Construcții Clasa B, din cadrul Primăriei Sector 1 le-a comunicat faptul că trebuie să se adreseze instanței de contencios administrativ competente pentru anularea autorizației de construire nr. 289/_ /14.06.2013. Același răspuns a fost dat și de către Inspectoratul de stat in construcții prin adresa nr._/04.09.2013, precum și de către Politia Locala Sector 1 București prin adresa nr. 2596/1242/02.09.2013.
Învederează reclamanții că autorizația de construire nr. 289/15/O/4587 din 14.06.2013 eliberata de Primăria Sector 1 s-a emis pentru "consolidare, extindere, reamenajare și supraetajare construcție parter existenta, împreuna cu instalațiile interioare aferente". Pe data de 22.08.2013, prin procesul verbal de control nr._ întocmit de Politia Locala Sector 1-Directia Inspecție - Serviciul Disciplină în construcții și afiș stradal s-a constatat ca "în realitate beneficiarul (respectiv, T. C. si T. L. A.) desființând în totalitate construcția existenta și demarând lucrările pentru realizarea unui nou imobil". Având in vedere ca autorizația de construire este emisa pentru consolidare clădire existenta, iar respectiva clădire a fost demolata in întregime, atunci pentru ridicarea noului imobil este necesara o alta autorizație specifica pentru construcție noua. Precizează reclamanții că, odată cu anularea autorizației de construire atacata, documentele care au stat la baza emiterii respectivei autorizații trebuie refăcute, fiind necesare alte avize si acorduri, alte documentații tehnice, alte proiecte și mai ales declarațiile notariale date din partea reclamanților, respectiv fam. O..
Lucrările de construire la imobilul din Oașului, nr. 55 au fost oprite prin sesizările insistente făcute de reclamanții fam. O. la instituțiile mai sus menționate, precum și prin doua apeluri de urgenta la 112.
Alte fapte care au determinat nelegalitatea autorizației de construire nr. 289/15/Q/4587/14.06.2013 sunt, în opinia reclamanților, următoarele:
1. Documentația PUD înregistrată sub nr._/24.04.2012, de către dl. T. C. se refera la executarea lucrărilor de extindere si supraetajare locuința unifamiliala P+1E. Prin aceasta documentație nu se respecta dreptul de proprietate in materie de vecinătate, respectiv „Retrageri ale edificabilului dreapta: min. 3.00 m pe zona parter si la limita proprietății la etaj”. Se poate observa ca la limita proprietății la etaj nu exista nici o retragere ale edificabilului.
2. În vederea aprobării acestei documentații PUD nu au fost parcurse etapele procesului de informare și consultare a populației, în conformitate cu prevederile Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si urbanism, aprobata prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale si Turismului nr. 2.701/2010 și a Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea și revizuirea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului, aprobat prin HCLS 1 nr. 36/2011.
3. Deși prin documentația PUD nu s-a amplasat corect imobilul față de limita de proprietate lateral dreapta (în sensul ca nu exista retrageri ale edificabilului la etaj) și nici nu au fost parcurse etapele procesului de informare și consultare a populației, în data de 11.12.2012 se aproba aceasta documentație pentru „păstrare clădire existenta, etaj retras stânga 2,00 m, cuplat dreapta”. Deci retragerea fata de limita lateral dreapta nu mai exista nici la parter și nici la etaj, iar termenul „cuplat” se refera la alipirea unei construcții de o alta construcție. Având in vedere ca nu exista clădire la limita proprietății dreapta, este imposibil din punct de vedere fizic să se „cupleze” o clădire cu o alta clădire. Respectiva documentație PUD nu trebuia aprobată și reprezintă un abuz.
4. In ceea ce privește acordurile notariale date de către vecini, precizează reclamanții că s-a luat in considerare numai acordul vecinilor fam. B. (aceștia fiind proprietarii imobilului din . și au dat declarație notariala privind edificarea construcției pe terenul proprietatea fam. T., la limita de hotar cu imobilul proprietatea lor, respectiv fam. B.). La emiterea autorizației de construire-consolidare nu s-a avut în vedere și lipsa acordului notariat al fam. O.. Consideră reclamanții că s-a încălcat, în mot abuziv, acest drept în materie de vecinătate. Reclamanții nu și-au exprimat acordul în forma autentica sau sub o alta forma pentru construirea imobilului la limita proprietății si nici nu o vor face.
5. Conform documentației PUD, parcarea din spatele curții este un real pericol în caz de incendiu. Daca se autoincendiază un autoturism, vor fi pagube importante pentru toți vecinii d-nului T. C.. Trecerea către aceasta parcare se face printr-un gang foarte îngust, gang care iar nu respecta limita de proprietate lateral dreapta.
6. Prin avizul dat de arhitectul șef, și anume doar pentru extindere și supraetajare (deci nu și pentru consolidare, reamenajare) se precizează că: „autorizația de construire se va elibera respectând dalele tehnice solicitate prin acest aviz”, ceea ce încă odata nu s-a respectat.
Din acest aviz, retragerile edificabilului maxim rezultat fata de limitele de proprietate sunt: - fata: 2.5 m, - spate: min. 10.00 m, - dreapta: min. 3.00 m pe zona parter si la limita proprietății la etaj, - stânga: pe conturul existent pe zona parter si retras min. 2.00 m la etaj. Proprietatea fam. O. (Oașului nr. 57) se afla la dreapta și nu este precizat nimic despre existenta calcanului. Nu se poate face etaj la limita proprietății, daca la parter exista retrageri de 3 m.
7. Un alt document care sta la baza emiterii autorizației de construire - consolidare este Memoriul tehnic de arhitectura. Potrivit acestui memoriu, amplasamentul si vecinătățile terenului fam. T. sunt: la NORD limita de proprietate nr. 53, la SUD limita de proprietate nr. 57, la VEST . - limita de proprietate nr. 54. Însă, adevăratele vecinătăți sunt cele date prin declarație notariala de către fam. T.. Aceleași vecinătăți corecte se regăsesc si in planul de situație elaborat de același proiectant d-nul B. M. Rinciog, respectiv fam. O. se afla la vestul proprietății Oașului 55 si in nici un caz la sud.
Un alt aspect este regimul tehnic în care sunt specificate următoarele: retragere 0.50 m fata de limita de proprietate la NORD, retragere 2.50 m fata de limita de proprietate la VEST, retragere 10.76m fata de limita de proprietate la EST, calcan fata de limita de proprietate la SUD (conform PUD aprobat). Deci conform PUD-ului aprobat, imobilul din Oașului, nr. 57 se afla la sudul proprietății vecinului T. si pe partea aceasta (sud) se va construi calcanul de 7 m inaltime, insa in realitate imobilul din Oașului, nr. 57 se afla la vestul proprietății vecinului T., si pe partea aceasta (vest) se construiește calcanul.
8. Certificatul de urbanism nr. 1686/31/O/_/03.11.2011 are caracter informativ cu privire la regimul juridic, economic și tehnic, al imobilului din .. Potrivit acestui certificat de urbanism, la punctul 3, respectiv „Regimul tehnic”, semnatarii certificatului au omis sa faca referire la conținutului întregului paragraf din PUG-MB, respectiv, „clădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe . vor retrage față de cealaltă limită la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri; în cazul în care . ambele limite laterale cu clădiri retrase față de limita proprietății având fațade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat si clădirile izolate se vor retrage față de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri”. Altfel spus, clădirea din . se afla în situația în care nu era semi-cuplata, deci nu se putea alipi de calcanul vreunei clădiri de pe vreo . fiind cea de "Construire în Regim Izolat". In concluzie, prezentul certificat de urbanism conține informații insuficiente și eronate.
9. În ce privește încălcarea conținutului și a dispozițiilor art. 2 din Ordinul ministrului sănătății nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, publicat în M.Of. nr. 140 din 3 iulie 1997, potrivit acestui text de lege, „amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure acestora însorirea pe o durată de minimum 1.1,5 ore zilnic, la solstițiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc”.
Conform prevederilor planului urbanistic zonal, precum și a planului urbanistic general, terenul fam. T. (din .) este cuprins in subzona L1e - locuințe individuale si colective mici cu maxim P+l niveluri in regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat). . pe ambele limite laterale cu clădiri retrase fată de limita proprietății având fațade cu ferestre”. In acest caz, „clădirea se va realiza în regim izolat” (secțiunea II, art. din PUZ).
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 192, 193, 194 Cod procedura civila, art. 453 Cod procedura civila; art. 12 din Legea 50/1991 republicata; art. 615 din Noul Cod Civil; art. 24 lit. a) si b), din Regulamentul general de urbanism; Noul cod civil (Capitolul III, Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată, Secțiunea 1, Limite legale, art. 615); art. 2 din Ordinul ministrului sănătății nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației; pct. 2.5.6 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1991; legea nr. 554/2004; art. 193 din Codul de procedura civila; Legea 215/2001 actualizata; Legea 350/2001 actualizata; Planul Urbanistic Zonal de al sectorului 1, Planul Urbanistic General.
În dovedirea cererii au fost anexate înscrisuri.
La data de 19.12.2013 pârâta Unitatea Administrativ Teritoriala a S. 1 prin Primar a formulat și depus la doar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritoriale a S. 1 prin Primar, având în vedere că în sistemul administrației publice locale din România, conform dispozițiilor art. 23 și 61 coroborat cu art. 77 din Legea nr. 215/2001, republicată, primarul este o autoritate executivă a administrației publice locale, care nu se poate confunda nici cu primăria, care este o structură funcțională cu activitate permanentă în subordinea primarului, nici cu autoritatea deliberativă existentă la nivelul sectorului, respectiv cu consiliul local si nici cu subunitatea administrativ-teritoriala care este sectorul (unitatea administrativ-teritoriala fiind municipiul si nu sectorul). Or, având în vedere faptul că emiterea autorizațiilor de construire reprezintă o competentă exclusivă a primarului de sector, conform art. 4. liț. d) din Legea nr. 50/1991, rep. privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, este clar că P. Sectorul 1 este singura instituție care poate avea calitate procesuală pasivă și nu Unitatea Administrativ - Teritoriala a S. 1, nefiind îndeplinită condiția existenței identității între pârât și persoana obligată în baza raportului dedus judecății. În consecință, solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei pârâta arată că, în fapt, autorizația de construire atacată a fost emisă în urma cererii formulate de către copârâții T. C. și T. L. A. pentru consolidarea, extindere, reamenajare și supraetajare construcție parter existentă, construcția rezultată având un regim de înălțime P+1E și funcțiunea de locuință. Potrivit actului de autorizare orice alte lucrări sunt interzise. Conform extrasului de carte funciară, înscris care a stat la baza emiterii autorizației de construire, imobilul din ., sector 1 București se află în proprietatea copârâților T. C. și T. L. și este compus din teren în suprafața de 258,877 mp din măsurători și 252,00 mp din acte și construcție corp 1 cu suprafața de 35,38mp (3 camere și dependințe) și corp 2 cu S=25,64mp (1 cameră și dependințe). Potrivit Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului București, imobilul din ., sector 1 București este încadrat în subzona locuințe individuale, pe loturi subdimensionate cu/sau fără rețele edilitare. Amplasamentul se află pe culoarul de zbor al avioanelor. Indicatorii urbanisticii maxim admiși conform PUG-ului Municipiului București sunt POT=60%, CUT=1,2, pentru P+l, înălțimea maximă a clădirilor va fi P+1 (7 m). Deoarece propunerea copârâților nu s-a înscris în reglementările pentru zona L1e privind retragerea edificabilului față de limita laterală stângă la nivelul etajului 1, posibilitățile de construire altele decât cele reglementate au fost stabilite prin Planul Urbanistic de Detaliu. Învederează că, prin certificatul de urbanism nr. 1686/31/O/_/03.11.2011, autoritatea executivă de la nivelul sectorului 1 a procedat conform art. 32 lit. d din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul potrivit căruia „în cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism să solicite ... elaborarea unui plan urbanistic de detaliu."
Astfel, potrivit documentației de tip PUD aprobată prin HCLS1 nr. 278/2012, indicii urbanisticii avizați sunt POT= 60%, CUT= l,2mp ADC/mp teren, Rhmax=P+1E, H max=7 m. Retragerile edificabilului față de limitele de proprietate conform Planului Urbanistic de Detaliu sunt: față-2,50m, spate min 10,0Om, dreapta min.3,00m pe zona parter și la limita proprietății la etaj iar în partea stângă pe conturul existent pe zona de parter și retras min. 2,00m la etaj. În consecință raportat la retragerile stabilite prin Planul Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCLS1 nr. 278/2012, act administrativ care în baza principiului oficialității de bucură de prezumția de legalitate, susținerile reclamanților cu privire la nerespectarea distanțelor minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei conform Codului civil sunt nefondate. Potrivit art. 32 lit. b din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto și pietonale, retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spațiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentația de urbanism.
Nu pot fi reținute susținerile reclamanților cu privire la desființarea construcției existente de către copârâți fără deținerea autorizației de desființare, întrucât nu au relevanță în analizarea legalității autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013, acest aspect putând contribui doar la antrenarea răspunderii contravenționale. Mai mult, la dosarul de autorizare beneficiarii actului atacat au depus actele de proprietate, fișele corpului de proprietate, relevee corp proprietate precum și declarația autentificată la Biroul Notarial Concordia sub nr. 874/02.02. 2013, înscrisuri de unde rezultă existența construcțiilor C1 și C2 pe terenul acestuia. A fost emisă autorizația de desființare nr. 42/_ /12/10.05.2012 pentru desființarea corp construcție parter C2. Beneficiarul autorizației de construire răspunde pentru exactitatea și veridicitatea datelor și înscrisurilor cuprinse în documentația ce a stat la baza emiterii actului de autorizare și nu autoritatea emitentă.
La baza emiterii autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013 a stat și Expertiza tehnică pentru Consolidarea, Reamenajare și Extindere Construcției Parter întocmită de expert tehnic atestat domnul B. G.. Potrivit expertizei tehnice intervențiile asupra imobilului au în vedere realizarea creșterii siguranței structurale și sporirea confortului, acestea fiind: crearea fundațiilor stâlpilor din zona de zidărie ce urmează a se păstra, crearea stâlpilor în pereții ce urmează a se păstra, cămășuirea pereților ce se păstrează, desființarea unor pereți, crearea fundațiilor în zona de extindere, crearea diafragmelor în zona de extindere, realizarea grinzilor și planșeelor peste parter, din beton armat, realizarea zidăriilor de la etaj, realizarea grinzilor de la etaj, realizarea șarpantei cu învelitoare din tablă de tip Lindab. Potrivit concluziilor expertului lucrările de execuție la construcția nouă nu vor afecta negativ rezistența, stabilitatea și integritatea construcțiilor și proprietăților vecine existente și nu le vor aduce prejudicii.
Memoriului Tehnic de arhitectură prevede că accesul autospecialelor pompierilor militari se asigură prin . teren. Astfel, având în vedere concluziile expertului tehnic cât și prevederile autorizației de construire susținerile reclamanților sunt nefondate, nefiind necesar acordul acestora pentru executarea lucrărilor de construcții. Legiuitorul la pct-ul 2.5.6. din Anexa nr.1 la Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare a reglementat cazurile în care este necesar acordul vecinilor: „acordul vecinilor, exprimat in forma autentica, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinătate, numai daca sunt necesare masuri de intervenție pentru protejarea acestora, prevederile acestui texte de lege nefiind incidente în cauză.
Referitor la nerespectarea, în opinia reclamanților a Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății la emiterea autorizațiilor de construire, se menționează că legiuitorul în art. 2 din Ordinul invocat face trimitere la încăperi de locuit respectiv "amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimun 1 Vz ore zilnic, la solstițiu de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit" și nu la fațade în general. Totodată potrivit practicii judiciare, deschiderea unei ferestre de lumină în zidul care este înspre proprietatea unui vecin, nu constituie o manifestare abuzivă a dreptului de proprietate, vecinul nefiind lezat, întrucât aerul și lumina de pe proprietatea sa nu sunt susceptibile de apropriațiune.
Modul de amplasare și distanțele dintre construcțiile sunt cuprinse în Codul Civil, HGR nr. 525/1995, Legea nr. 50/1991, Ordinul nr. 839/2009 precum și în documentațiile de urbanism aprobate în conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. În susținerea apărărilor se face trimitere la decizia nr. 573/CA/ 2010 pronunțată de Curtea de Apel C. potrivit căreia Normele de igienă și recomandările privind modul de viață al populației aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997 sunt norme de recomandare și nu pot atrage nulitatea actelor administrative contestate.
La emiterea autorizației de construire nr. 289/15/O/4587 din 14.06.2013 au fost respectate prevederile art. 7 din Legea nr. 50/1991, documentația de autorizare fiind completă neexistând nici un motiv de nulitate. Motivele de nulitate trebuie să fie contemporane cu momentul emiterii autorizației de construire iar modalitatea de execuție a lucrărilor autorizate nu ține de sfera legalității actului administrativ contestat ci de operațiuni fizice ulterioare actului de autorizare. Nerespectarea unei autorizații de construire poate atrage doar răspunderea contravențională sau delictuală și nicidecum sancțiunea civilă a nulității. De modalitatea de execuție a lucrărilor autorizate răspunde constructorul și nicidecum emitentul autorizației de construire conform art. 24 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Din cuprinsul cererii introductive rezultă în mod clar că eventual fapt vătămător cauzator de prejudicii nu este reprezentat de emiterea autorizației de construire ci de nerespectarea acesteia. Pe calea contenciosului administrativ nu pot fi cenzurate împrejurări de fapt ulterioare emiterii actului administrativ care se dorește a fi suspendat întrucât faptul vătămător trebuie să fie generat de punerea în executare a acestuia și nu de modul defectuos de execuție a lucrărilor autorizate. Nerespectarea unei autorizații de construire nu poate argumenta existența unui caz bine justificat întrucât în această situație intervin sancțiuni contravenționale potrivit Legii nr. 50/1991.
În drept întâmpinarea este întemeiată pe dispozițiile art. 205 si următoarele din Codul de procedură civila prevederile cuprinse în Legea nr. 554/2004 și Legea nr. 50/1991 republicată, Legea nr.350/2001.
La data de 23.12.2013, pârâții T. C. și T. A. L. au formulat și depus la dosar întâmpinare prin care au invocat excepția netimbrării cererii și, pe cale de consecință, anularea cererii înaintate instanței, ca netimbrata, ținând seama că reclamanții nu au achitat taxa de timbru judiciar conform OG 80/2013. Au mai invocat pârâții excepția lipsei de interes, motivată pe faptul că, în cauza dedusă judecații, considera ca reclamanții nu au interes în a solicita instanței de judecata demolarea calcanului de 7 m înălțime, construit la limita proprietății dreapta, câtă vreme lucrările au fost sistate încă din data de 20.08.2013, iar acest calcan nu exista. Probabil ca reclamanții se refera la construcția finala numai ca prin oprirea lucrărilor, aceasta clădire nu este construita, deci nu are ce sa fie demolat. Mai mult decât atât, chiar daca aceasta construcție ar fi fost ridicata, ea nu ar fi putut fi demolata decât in urma anularii autorizației de construire de către o instanța judecătoreasca. Nu au interes să solicite nici anularea autorizației de construire nr. 289/15/0 din data de 14.06.2013 emisa de primăria Sector 1 București, câtă vreme aceasta autorizație de construire nu s-a dovedit a fi emisa cu încălcarea legilor in vigoare, construcția începută respecta întru totul limitele tehnice în baza cărora a fost emisa autorizația.
Pe fondul cauzei, arată pârâții că au achiziționat imobilul din ., București, sector 1, in anul 2011 și tot din acel an au început demersurile pentru a obține autorizația de construire. In anul 2013, am obținut autorizația de construire, autorizație a cărei anulare este solicitata de către reclamanți. Autorizația de construire a fost data în conformitate cu legislația în vigoare și conform documentației pe care au depus-o.
În acest context, precizează că s-a întocmit documentația PUD (plan urbanistic de detaliu) referitoare la construcția din . reclamanții au fost invitați de către Primăria Sector 1 pentru comunicarea hotărârii de consiliu (hotărâre aflata si pe situl Primăriei sector 1) asupra construcției la limita de hotar. Bineînțeles ca reclamanții nu s-au prezentat deoarece aceștia construiau ilegal la acel moment pe terenul pe care susțin ca îl dețin cu acte in regula, din . precizarea pârâții că pe . 1, sunt loturi de teren care au deschideri de cate 9 m si respectiv 18 metri (loturi simple si duble). În stânga proprietății pârâților, lotul este cu deschidere de 18 m după care urmează terenul acestora cu deschidere de 9 m, al vecinilor-reclamanti cu deschidere de 9 m si inca 2 (doua) loturi cu deschidere tot de 9 m, in partea dreapta. În aceste condiții, PUD-ul și PUZ-ul zonei prevăd că pe toate loturile care au deschidere de cate 9 m, imobilele să fie construite cuplat (pe calcan) iar retragerile să fie fata de terenurile cu deschidere de 18 m. Menționează pârâții că, respectând PUD-ul si PUZ-ul zonei, nu a fost necesar la eliberarea autorizație de construire emisa de Primăriei Sector 1 de acordul vecinior-reclamanți deoarece prin autorizație nu se executa lucrări structurale care să afecteze în vreun fel construcțiile edificate de aceștia pe terenul lor.
Precizează pârâții că, într-adevar, din clădirea veche aflata in ., nu au mai fost păstrați pereții, deoarece aceștia prezentau fisuri verticale multiple și un risc foarte mare de prăbușire, conform specialiștilor în domeniu. Tocmai din acest motiv s-a întocmit și Procesul Verbal prin care au fost oprite lucrările. Din aceasta perspectiva, singura eroare efectuata în construirea acestui imobil, a fost faptul că după luarea acestei decizii de demolare a celor doi pereți din construcția veche, a fost informata Primaria sector 1 prea târziu conform dispozițiilor legale. Tot cu referire la punctul 3 din cererea de chemare in judecata, arată că acel gard este construit pe terenul pârâților (fapt care pe reclamanți ii avantajează în sensul ca au câștigat spațiu) și este cu mult mai rezistent decât gardul din lemn, acesta fiind pe cadre din beton.
În ceea ce privește punctul 4 din cererea de chemare in judecata, arată ca autorizația de construire a cărei anulare este solicitata prin prezenta cerere este dată cu respectarea în totalitate a prevederilor legale și este pentru consolidare, extindere si supraetajare, respectând PUD-ul și PUZ-ul zonei. Precizează pârâții că prevederile legii 50/1991 specifica cu totul altceva decât susțin reclamanților, legea spune foarte clar care sunt demersurile ce trebuiesc efectuate în astfel de situații în care clădirea veche nu mai poate fi păstrata, tocmai din acest motiv au fost sistate si lucrările.
Referitor la punctul 5 din cererea de chemare in judecata, arată pârâții că nu știu la ce garaj (parcare) din spatele curții se refera reclamanții, deoarece PUD-ul aferent autorizației pârâților nu prevede un astfel de garaj.
În drept întâmpinarea este întemeiată pe prevederile art. 205 si următoarele din noul Cod de Procedura Civila și ale Legii 50/1991 republicata.
La data de 23.01.2014, reclamanta O. A. a formulat răspuns la întâmpinarea pârâților T. C. si T. A. L., prin care a aratat că motivarea în drept pentru care se cere anularea autorizației de construire nr. 289/_ emisa de P. S. 1 cuprinde dispozițiile art. 12 alin. 1 din legea 50/1991, Reglementările PUG si PUZ, Codul Civil. Un alt motiv este nerespectarea in totalitate a autorizației de construire consolidare clădire existenta nr. 289/_ din 14.06.2013 emisa de Sectorul 1 si semnata de P. S. 1 subordonații lui, precum si demolarea calcanului deja construit fără niciun fel de autorizație de construire imobil nou.
Mai arată reclamanta că parații T. se folosesc de un tip de autorizație de construire pentru edificarea unei clădiri noi, ceea ce legea nu permite. Pentru edificarea clădirii noi pârâții T. trebuiau să obțină un alt tip de autorizație de construcție. Însă, în ambele cazuri parații T. aveau nevoie de acord notarial din partea reclamanților O. pentru construirea calcanului la limita lateral dreapta. Dar prin "relațiile" paraților T., atât în primărie cât și pe lângă, aceștia au obținut o autorizație bazata pe documente care conțin date false, irelevante, eronate. Aceasta autorizație încalcă în mod abuziv mai multe drepturi ale reclamaților O..
Mai presus de toate, calcanul deja construit reprezintă un pericol major pentru viața reclamanților O.. Acest calcan este construit din jumătăți de cărămida provenita dintr-o casa edificata în anii 1968, care ulterior a fost demolata în totalitate. Datorita condițiilor meteo și a proastei calități a materialelor de construcție, acest calcan se poate dărâma în curtea reclamanților O., punând în pericol viața acestora.
În calitate de proprietara a imobilului din ., sector 1, reclamanta O. A. cere instanței de judecata anularea autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013 emisa prin încălcarea drepturilor vecinilor-reclamanți, precum și demolarea calcanului construit ilegal (fără nici un fel de autorizație de construire) de către parații T. la limita proprietății lateral dreapta, deoarece: - autorizația de construire atacata încalcă in mod abuziv drepturile de vecinătate, conviețuire si sănătate; aceeași autorizație este emisa ilegal, având la baza documente care conțin informații false, incomplete si irelevante; - calcanul deja construit la limita laterala a proprietății de către parații T., pentru care nu exista nici un fel de autorizație de construire imobil nou; - autorizația de construire atacata a fost emisa pe data de 14.06.2013 pentru consolidare clădire existenta; respectiva clădire existenta a fost demolata cu buna știința pana la data de 11.08.2013; pe data de 12.08.2013 s-a început o noua construcție care nu are nici un fel de legătura cu construcția existenta din autorizația emisa si ulterior atacata; iar pe data de 20.08.2013 au fost oprite lucrările si s-a dispus . prin obținerea unei alte autorizații de construire clădire noua si nu prin consolidarea "clădirii existente" dar demolata anterior. Arată că, ținând cont de cele de mai sus reclamanta O. are toate motivele pentru a cere anularea autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013.
În ceea ce privește excepția netimbrării cererii, arată că cererea înaintată instanței nu poate fi anulata, ca fiind netimbrata, deoarece aceasta este achitata in data de 14.11.2013 in valoare de 120 lei prin chitanța nr. BCIT_.
Cu privire la excepția lipsei de interes reclamanta O. A. (dar și soțul acesteia O. I.) consideră că are interesul de a solicita instanței de judecata: a) - demolarea calcanului construit deja la limita laterala a proprietății dreapta, deoarece existenta acestui calcan reprezintă un real pericol, fiind construit din jumătăți de cărămida provenita din vechea clădire demolata fără autorizație de către parații T., s-a făcut fără nici un fel de autorizație de construire imobil nou, nu este specificata in avizul arhitectului sef nr. 19/10/11.12.2012 (document de baza care a stat la baza emiterii autorizației atacate), se află la sud (conform PUD aprobat) așa cum reiese din memoriul tehnic (document de baza care a stat la baza emiterii autorizației atacate).
Arată că acest calcan este construit așa cum se poate vedea din pozele depuse la dosar, sau din pozele făcute de Politia Locala Sector 1 făcute la fata locului, odată cu oprirea lucrărilor. Subliniază că acest calcan, indiferent de înălțimea lui nu trebuia construit la limita proprietății laterala dreapta. Nu a fost niciodată calcan construit în acel loc, și nici legea nu permite construirea lui (conform PUG si PUZ, nu PUD, PUD-ul se utilizează în anumite situații impuse - ori aici nu este cazul).
Având în vedere că prin retragerea de la limita de proprietate dreapta (vest) s-a încălcat in mod abuziv cu cel puțin 3 m si nu au fost respectate prevederile PUG si PUZ si Cod Civil in materie de vecinătate, nu exista autorizație de construire pentru un imobil nou, respectiv pentru calcan la limita de proprietate dreapta/vest, exista calcan construit ilegal de parații T. prin încălcarea PUG, PUZ si Cod Civil, la limita de proprietate dreapta/vest, calcanul conform memoriului tehnic de arhitectura M. Ranciog (document care a stat la baza emiterii ilegalei autorizații) prevede ca acesta este poziționat la sud ("calcan fata de limita de proprietate la SUD (conform PUD aprobat)) si nicidecum la dreapta vest/dreapta, calitatea proasta a materialelor de construcție utilizate, spre exemplu jumătăți de cărămida provenite din clădirea veche, degradata, după cum afirma și pârâții T. în întâmpinarea formulată de către aceștia, respectiv la pagina 3, paragraful 4, respectiv "...din clădirea veche aflata in ., nu au mai fost păstrați pereții, deoarece aceștia prezentau fisuri verticale multiple și un risc foarte mare de prăbușire, conform specialiștilor in domeniu", îndoielnica pregătire în construcții a muncitorilor angajați fără forme legale de către parații T., solicită anularea autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013, deoarece prin emiterea in mod abuziv a acesteia s-a permis construirea ilegala a calcanului la limita laterala dreapta, s-a aprobat o documentație PUD in mod abuziv nefiind parcurse etapele procesului de informare si consultare a populației, in conformitate cu prevederile Metodologiei de informare si consultare publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si urbanism, aprobata prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale si Turismului nr. 2.701/2010 și a Regulamentului local de implicare a publicului în elaborarea și revizuirea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului, aprobat prin HCLS 1 nr. 36/2011, prin avizul arhitectului sef nu se respecta limita laterala de retragere atat la dreapta cat si la stânga; din acest aviz, reise calcan la dreapta atat la parter cat si la etaj (nu poate fi construit etaj daca nu se construiește parterul), iar la limita stânga este calcan la parter; deci, din imobilul nou construit, prin utilizarea altui tip de autorizație de construire, are calcan atat la dreapta cat si la stânga; nu exista nici un fel de retragere. Reglementările PUG si PUZ prevăd retrageri de la limitele laterale ale proprietății, indiferent de inaltime (nu se prevăd retrageri la parter sau etaj), memoriul tehnic de arhitectura conține informații false, eronate si irelevante (calcanul la limita laterala dreapta construit deja, figurează in acest memoriu la sudul proprietății paraților T.).
Subliniază faptul ca "Sectorul 1" a emis o autorizație de construire consolidare si extindere clădire existenta in baza unor documente ce conțin informații incomplete, eronate si false in proporție de 95%, singurele documente care reflecta realitatea din dosarul de autorizație fiind declarațiile notariale. Aceasta autorizație astfel emisa nu a fost respectata în totalitate, in sensul că respectiva clădire ce urma a fi consolidata și extinsa a fost demolata în întregime și s-a început construcția unei clădiri noi, așa cum reiese și din procesul verbal nr._/20.08.2013 emis de Politia sector 1, respectiv " ... în realitate beneficiarul desființând în totalitate construcția existenta și demarând lucrările pentru realizarea unui nou imobil". Reclamanta O. este foarte interesata de demolarea calcanului deja construit, precum și de respectarea limitei de proprietate de minim 3 m, prevăzuta de lege, așa cum și construcția din . respecta aceeași limită, respectiv de 3,5 m.
Reclamanta O. A. precizează că insistă să se verifice ca lucrările de construcție au fost sistate prin procesul verbal nr._ din 20.08.2013, ora 16.25 emis de către Politia Locala Sector 1 în urma sesizărilor, plângerilor și reclamațiilor depuse de către reclamata O. A.. Politia Locala Sector 1, precizează prin același proces verbal nr._/20.08.2013 că s-a desființat în totalitate clădirea veche, a demarat lucrările pentru realizarea unui nou imobil, a executat fundația in procent de 100%, iar construcția parterului s-a realizat in procent de 80%. Oprirea lucrărilor nu s-a făcut din inițiativa paraților T. așa cum susțin aceștia, ci au fost oprite de către Politia Locala Sector 1, la sesizarea reclamantei O..
Aceasta documentație PUD, inclusiv proiectul întocmit de . reprezintă un abuz atât din partea proiectantului cât și din partea Primarului "S. 1". Înainte de a fi trimisa în Comisia de aprobare, aceasta documentație trebuia să fie adusa la cunoștința reclamanților O. de către funcționarii "S. 1".
Referitor la punctul 5 din cererea de chemare in judecata, reclamanta O. nu se refera la "....construcția provizorie din lemn din spatele curții...""" așa cum susțin parații T., ci conform documentației Planului Urbanistic de Detaliu (evident planșa 6 - Reglementari, extrasa de pe site-ul primăriei, caci alte documentații PUD nu i-au fost puse la dispoziție), din acea schița reies 2 mașini parcate (sunt desenate), ceea ce se poate trage concluzia ca acolo va fi un garaj/parcate auto, care probabil trecerea către acea parcare auto se va face prin casa paraților T..
Referitor la punctul 3 din cererea de chemare in judecata, prin care vecinii parați susțin ca "vecinii-reclamanți nu au cerut și demolarea gardului", reclamanții precizează ca am reclamat si aceasta ilegalitate, întrucât și acest gard este făcut fără autorizație din punctul de vedere al reclamanților O.. Inițialul gard a fost construit din lemn pe o fundație din ciment, în întregime și pe cheltuiala unchilor reclamanților. Parații T. și-au permis să demoleze vechiul gard și să construiască altul din cărămida pentru a putea face alipirea noii lor construcții la gard. Cat privește suprafața terenului, reclamanta susține ca nu a câștigat deloc spațiu, ba din contra a pierdut spațiu. Din măsurătorile din teren, parații T. dețin mai mult teren faptic decât scriptic, respectiv suprafața din acte este de 252 mp, iar suprafața măsurata este de 258,87 mp, deci are mai mult cu 6,87 mp. Deci gardul nu este construit pe terenul paraților T., ci pe terenul reclamantei O.. Legal, gardul trebuie construit la hotar, pe răzor, si trebuie sa fie un gard comun, la care sa aibă drepturi si obligații atât parații cât și reclamanții. În cazul de fata, gardul este construit pe terenul reclamanților, parații dispunând de un surplus de teren de 6,87 mp. Atașam in acest sens Planul de Amplasare si Delimitare precum si Fisa Corp Proprietate, ambele aparținând imobilului din ..
Mai arată reclamanta că, studiind cu atenție întreaga documentație care a stat la baza emiterii autorizației atacate, se poate constata cu ușurința ca s-a urmărit de la bun început construcția unei clădiri noi folosindu-se ilegal de o autorizație de construire consolidare clădire existenta, motivele fiind costurile mai mici pentru autorizare si întocmirea si utilizarea unei documentații PUD care sa le permită ridicarea in mod abuziv celui de-al doilea calcan (care in trecut nu exista) la limita laterala dreapta a proprietății paraților T..
La data de 23.01.2014, reclamanta O. A. a formulat și depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulata de către Unitatea Administrativ Teritoriala a S. 1 prin Primar, prin care a răspuns excepției lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritoriale a S. 1 prin Primar.
Având in vedere ca emiterea ilegala a autorizației de construire nr. 289/15/Q/4587 din 14.06.2013, s-a făcut prin competenta Primarului S. 1, considerat ca fiind singura instituție care poate avea calitate procesuala pasiva, reclamanta O. A. se îndreaptă către aceasta instituție a Primarului S. 1 pentru anularea actului administrativ autorizație de construire nr. 289/15/O/4587/14.06.13. S-a adresat instanței de judecata pentru anularea autorizației de construire nr. 289/15/O/4587/14.06.13, emisa de către "Sectorul 1", denumire înregistrata si pe site-ul ANAF (CUI_). Reclamanta O. A. solicita anularea si a PUD-ului aprobat in mod abuziv de către Consiliul Local al S. si utilizat de funcționarii din subordinea Primarului S. 1 pentru semnarea si eliberarea autorizației de construire atacate.
Reclamanta O. A. învederează confuzia pe care o creează P. S. 1 prin actele pe care le eliberează, folosind ca formule de prezentare în antet "S. 1", "Primăria S. 1", "P. S. 1 I. A. C.", "Municipiul București S. 1". Reclamanta a înțeles ca trebuie să atace persoanele și autoritatea executivă deliberativă a instituției "S. 1" care au făcut "abuz în serviciu", falsuri și și-au permis să încalce drepturile omului prin emiterea autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013. P. Sectorul 1 și unii funcționari din subordinea acestuia, sub sigla Primăria S. 1, precum și Consiliul Local al S. 1 au semnat actele premergătoare eliberării autorizației de construire, precum și autorizația de construire atacata care le încălca în mod abuziv drepturile.
Consiliul Local al S. 1 a aprobat PUD-ul din ., prin hotărârea nr. 278/20.12.2012. Până la aprobarea PUD-ului, documentația acestuia trebuia adusă la cunoștința si vecinilor O., prin care aceștia trebuia să-și spună opinia. Daca singura instituție care poate avea calitate procesuala pasivă P. Sectorul 1, atunci înțelege să corecteze exprimarea și se îndreaptă că atace pentru anularea autorizației de construire consolidare si extindere către instituția P. Sectorul 1, prin primar. Arată că, ținând cont că in cererea înaintata instanței de judecata, reclamanta O. A. a făcut referire la P. S. 1 și acest primar prin activitatea sa a permis eliberarea unei autorizații ilegale, solicită admiterea acțiunii si respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, arată reclamanta că, în fapt, prin emiterea autorizației de construire nr. 289/_ din 14.06.2013, P. a S. 1 a încălcat drepturile proprietarilor vecini, respectiv drepturile reclamantei O. A.. Daca P. S. 1 nu ar fi eliberat aceasta autorizație ilegala, nu se mai construia ilegal calcanul la limita proprietății mele, obturând lumina casei reclamantei, si punând în pericol viața acesteia și a familiei acesteia. Au fost încălcate drepturile de vecinătate, conviețuire, sănătate si siguranța vieții. Mai arată reclamanta că, prin emiterea certificatului de urbanism nr. 1686/31/Q/_ din 03.11.2011, P. a făcut un alt "abuz in serviciu", prezentând informații insuficiente si eronate, care nu sunt deloc conforme cu realitatea din teren. Apreciază reclamanta că avizul dat de arhitectul sef este nelegal, deci nu trebuia emis.
Cât privește Planul Urbanistic de Detaliu aprobat tot prin "abuz in serviciu" prin HCLS1 nr. 278/2012 nu poate fi un "act administrativ care in baza principiului oficialității se bucura de prezumția de legalitate", așa cum susține P. a S. 1, daca nu au fost parcurse etapele procesului de informare si consultare a populației.
În ceea ce privește nerespectarea de către copârâții T. a autorizației de construire consolidare si extindere clădire existenta, arată reclamanta că aceștia nu mai pot respecta deloc autorizația de construire emisa in scopul acesta, deoarece clădirea existenta au demolat-o in totalitate si au început o construcție noua. Pentru . posibilitate este obținerea unei altei autorizații de construire specifica construcției noi.
În ședința publică din 24.04.2014 instanța a respins excepțiile netimbrării și lipsei de interes a cererii, pentru motivele arătate în încheierea de la acel termen.
În aceeasi ședință reclamanta O. A. a precizat că înțelege să se judece, în calitate de pârât, cu P. S. 1 București, emitentul autorizației de construire contestate, în loc de Unitatea administrativ-teritorială Sectorul 1, situația în care s-a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea administrativ-teritorială Sectorul 1 a rămas fără obiect. De asemenea, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului O. I..
Prin sentinta civila nr. 4271-6.06.2014, Tribunalul Bucuresti a respins cererea ca neîntemeiată.
In motivare, prima instanta a aratat ca pârâții T. C. și T. L. A. sunt beneficiarii autorizației de construire nr. 289/15/O/4587 din 14.06.2013 emisă de P. S. 1 București, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construire pentru consolidarea, extinderea, reamenajarea și supraetajarea unei construcții parter existente, situate pe ., sector 1, construcția executată urmând să aibă regim de înălțime P+1E.
Din actele dosarului reiese că pârâții, în loc să procedeze la consolidarea și extinderea clădirii existente, au demolat cu totul vechea construcție și au demarat edificarea unei construcții noi, ceea ce a atras impunerea, de către autoritatea competentă, sancțiunii suspendării lucrărilor pentru nerestectarea prevederilor autorizației de construire.
Tribunalul notează însă că verificarea legalității unui act administrativ presupune examinarea respectării cerințelor de validitate a acestuia, care nu pot fi decât anterioare sau concomitente momentului emiterii actului. În mod evident, modul în care actul administrativ este pus în executare nu ține de legalitatea acestuia.
Instanța de contencios administrativ este competentă să cenzureze legalitatea unui act administrativ și, eventual, în accesoriu, actele și faptele îndeplinite în conformitate cu acel act. Însă, după cum în mod corect a artătat pârâtul Primarului S. 1, nu sunt de competența instanței de contencios actele și faptele îndeplinite cu nerespectarea unui act administrativ sau în lipsa unui asemenea act.
D. urmare, analiza instanței se va limita la examinarea condițiilor de legalitate privitoare la emiterea autorizației de construire, fiind nerelevante pentru prezenta cauză aspectele invocate de reclamantă în ce privește modul în care pârâții au respectat autorizația de construire.
Mai întâi, se constată că reclamanta se arată nemulțumită de nerespectarea, prin prevederile autorizației, a distanței minime a construcției autorizate față de imobilele învecinate, în speță față de imobilul său. Tribunalul observă însă că pârâții sunt beneficiarii, în ceea ce privește amplasamentul construcției autorizate, planului urbanistic de detaliu (PUD) aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Sector 1 nr. 278/2012, prin care s-a aprobat pârâților construirea unui imobil care, la limita dreaptă a proprietății (unde se învecinează cu imobilul reclamanților), să fie retras cu minim 3 m pe zona de parter și la limita proprietății la etaj.
Planul urbanistic de detaliu menționat este un act administrativ individual în ființă și care, după cum au arătat pârâții, se bucură de prezumția de legalitate, constituind astfel un temei valid pentru emiterea autorizației de construire prin care pârâții au fost autorizați să edifice o construcție al cărei amplasament să fie cel stabilit prin PUD. Astfel, potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 350/2001, „Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care reglementează retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, procentul de ocupare a terenului, accesuri auto și pietonale, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spațiilor publice”, iar potrivit art. 32 alin. 5 din lege prin planul urbanistic de detaliu se pot aduce modificări reglementărilor din Planul urbanistic general, cu privire la aspectele menționate.
Deși reclamanta formulează prin acțiunea sa și critici care vizează legalitatea PUD-ului ai cărui beneficiari sunt pârâții, tribunalul reține că acestea nu pot fi avute în vedere în prezenta cauză, atât timp cât reclamanta nu a formulat o acțiune prin care să solicite, în condițiile și termenele stabilite de Legea nr. 554/2004, anularea acestui PUD. De asemenea, nici în cauza de față reclamanta nu a învestit instanța, pe calea invocării unei excepții de nelegalitate, cu analiza legalității PUD-ului menționat.
Reclamantul mai susține, drept motiv de nelegalitate a autorizației de construire emise vecinilor săi, faptul că aceștia nu au obținut acordul său în formă autentică, cerință ce se impunea a fi îndeplinită dat fiind că pârâții și-au edificat imobilul la limita de proprietate învecinată reclamantei, afectând imobilul acesteia.
Tribunalul reține că, potrivit art. 27 alin. 1 lit. a din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobată prin Ordinul MDRL nr. 839/2009, acordul vecinilor este necesar pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.
Din examinarea documentației tehnice ce a stat la baza autorizației de construire, respectiv a raportului de expertiză tehnică întocmit de ing. B. G. (f. 199-203 dosar) rezultă că edificarea construcției pârâților nu va afecta negativ rezistența, stabilitatea și integritatea construcțiilor și proprietăților vecine existente și nu le vor aduce prejudicii.
Față de cele expuse, tribunalul constată că nu era întrunită ipoteza avută în vedere de textul art. 27 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991 pentru ca pârâții să fie obligați să ceară acordul reclamanților pentru lucrările de construcții preconizate, în condițiile în care nu erau necesare măsuri de intervenție pentru protejarea construcțiilor reclamanților.
În ce privește susținerile reclamantei că prin edificarea construcției pârâților ar fi încălcate prevederile OMS nr. 536/1997, prin aceea că ar fi umbrit imobilul reclamantei, tribunalul constată că reclamanta nu a făcut dovada faptului că umbrirea pe care ar produce-o construcția pârâților ar depăși, raportat la locuința reclamantei, limitele admise prin OMS nr. 536/1997.
Referitor la „calcanul” edificat de pârâți la limita proprietății unde se învecinează cu reclamanta, din fotografiile depuse la dosar reiese că respectiva construcție reprezintă mai degrabă un gard sau un zid din cărămidă, a cărui construcție nu rezultă că ar fi fost autorizată prin autorizația de construire. Nu este însă sarcina instanței de contencios administrativ să verifice modul în care autorizația de construire a fost executată, reclamanta având în acest context posibilitatea de a formula o acțiune de drept comun, prin care să solicite obligarea pârâților la demolarea acelui calcan, dacă apreciază că a fost edificat cu încălcarea autorizației și îi periclitează siguranța propriului imobil.
Pe de altă parte, se observă că prin autorizația contestată reclamanții au fost autorizați să edifice o construcție retrasă cu 3 m față de limita proprietății la parter și pe limita proprietății la etaj, iar spațiul rămas la nivelul parterului până la linia de hotar cu imobilul reclamantei ar urma să aibă destinația de gang. În mod firesc, pentru susținerea etajului construcției urma a se construi o structură pe limita de proprietate, respectiv calcanul incriminat, a cărui structură trebuie însă să fie în măsură să asigure atât propria rezistență, pentru a nu exista un pericol de prăbușire, cât și să susțină etajul imobilului. D. urmare, în măsura în care, după cum afirmă reclamanta, acel calcan are o rezistență precară, acest lucru nu se datorează autorizării sale prin actul contestat, ci modului în care autorizația a fost pusă în executare și respectată, chestiuni ce nu țin însă de legalitatea actului administrativ.
Referitor la neconcordanțele sesizate de reclamantă cu privire la punctele cardinale unde imobilul pârâților se învecinează cu al său, neconcordanțe existente în memoriul tehnic de arhitectură ce face parte din documentația tehnică ce a stat la baza autorizației, acestea constituie simple erori materiale, ce nu pun în discuție legalitatea autorizației.
Impăotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii.
La 12.01.2015, recurentii reclamanti au depus declarație de renunțare la recurs si declarație de renunțare la acțiune.
Recurentii reclamanti au motivat aceasta cerere pe lipsa de deontologie a magistratului care in mod tendențios si abuziv a procedat la judecarea cauzei analizând autorizația de construire (consolidare si extindere clădire) atacata in contextul in care aceasta autorizație este CADUCA in baza rolului activ, judecătorul avea obligația inca de la primul termen de judecata sa constate acest lucru si sa invoce aceasta excepție din oficiu.
Aceasta autorizație de construire este CADUCA întrucât are drept obiect "consolidare, extindere, reamenajare si supraetajare construcție parter existenta, împreuna cu instalațiile interioare aferente" asupra unui imobil care la data judecații, respectiv a pronunțării hotărârii, era demolat in totalitate datorita activității abuzive, infracționale si în complicitate derulate de coparatii T..
Curtea a constatat ca intimatii sunt de acord ca instanta sa ia act de renuntarea recurentilor reclamanti la judecata recursului.
De asemenea, Curtea considera ca recurentii reclamanti nu mai pot reveni ulterior asupra declaratiei de recuntare la judecarea recursului, aceasta manifestare de vointa fiind irevocabila.
In aceste conditii, in baza art. 406 NCPC, Curtea va lua act de că recurenții reclamanți au renunțat la judecarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act că recurenții reclamanți O. A. și O. I., ambii cu domiciliul în București, ., sector 1, au renunțat la judecarea cererii de recurs formulată împotriva sentinței civile nr.4271/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți T. C. și T. L. A., ambii cu domiciliul în București, ., sector 1 și P. S. 1, cu sediul în București, .. 9-13, sector 1.
Obligă pe recurenții reclamanți la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât T. C..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. V. V. D. U. D.
GREFIER
B. C.
Tribunalul București
Secția a II-a C.
Administrativ și Fiscal
Jud. fond D. Dontete
Red. jud. B.V./2 ex./26.06.2015
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2089/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
