Anulare act administrativ. Încheierea nr. 16/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Încheierea nr. 16/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 5517/2/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 16.03.2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: U. D.

GREFIER: D. C. D.

****************

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul O. M. R. în contradictoriu cu pârâtul M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR, având ca obiect „Anulare act administrativ”.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul O. M. R., prin avocat substituent C. A., cu delegație de substituire la dosar, lipsind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 13.02.2015 pârâtul a depus la dosar concluzii scrise, în 2 exemplare, după care,

Reclamantul O. M. R., prin avocat substituent, depune la dosar înscrisuri.

Curtea acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate de pârât, iar în subsidiar pe fond.

Având cuvântul, reclamantul O. M. R., prin avocat substituent, solicită respingerea excepției necompetenței materiale a instanței față de obiectul cauzei și de calitatea pârâtului. A solicitat compensarea în raport de Legea specială nr. 46/2008, iar obiectul cererii se încadrează în art.8 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive învederează că a rămas fără obiect în raport de modificările legislative, respectiv O.U.G nr. 86/2014 și a Hotărârii 38/2015 care, la art.3 prevede că, în toate litigiile în care părți au fost MMAP și DAPP, M. se subrogă în toate obligațiile și drepturile DAPP. Depune extras al Hotărârii nr. 38/2015.

Raportat la excepția prematurității solicită respingerea acesteia motivat de faptul că se invocate aspecte ce vizează fondul, motivele nu tind să susțină neîndeplinirea condițiilor de către reclamantă. A urmat și procedura privind plângerea prealabilă.

Cu privire la excepția inadmisibilității pct.1 referitor la anularea adreselor nr._/IS/4.08.2014 și nr._/CD/11.08.2014 solicită respingerea excepției, adresele au natura juridică a unui act administrativ, reprezentând refuzul pârâtului de acordare a acestor compensații.

Pe fond, solicită admiterea acțiunii, reclamanta fiind proprietarul unui teren ce a fost inclus în arii protejate, fiind în imposibilitate de recoltare a masei lemnoase.

Conform art. 97 alin.1 lit.b este îndreptățit să primească anual compensații pentru lipsa de recoltare a masei lemnoase. Menționează că a contestat refuzul pârâtului de acordare a compensațiilor.

Potrivit HG nr. 861/2006 plățile privind compensațiile solicitate au fost suspendare până la avizul Comisiei Europene ce a fost dat în anul 2012. De asemenea, în această Hotărâre de Guvern se prevede că aceste calcule se întocmesc de către Ocolul Silvic, acestea fiind întocmite. A depus dispoziția bugetară prin care M. M. face plata în mod direct și constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.6, iar calculele sunt conform Anexei 1 și 2.

Conform deciziei Comisiei Europene plata compensațiilor a fost prelungită până la 30.06.2014, fiind în termenul legal pentru acordarea compensațiilor.

Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, sens în care depune chitanța nr. 628/23.12.2014, factura nr.990/15.03.2015 și bon fiscal nr. MB_.

Curtea, în temeiul art. 394 NCPC declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate de pârât, iar în subsidiar pe fond.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a le da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 396 NCPC,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 23.03.2015.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

U. D. D. C. D.

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 815

Ședința publică din 23.03.2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: U. D.

GREFIER: D. C. D.

****************

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul O. M. R. în contradictoriu cu pârâtul M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR, având ca obiect „Anulare act administrativ”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.03.2015, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.03.2015, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4.09.2014, sub nr. de mai sus, reclamantul O. M. R. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M. M. SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (MMSC) și D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura (DAPP) ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:

•Anularea Adreselor nr._/IS/04.08.2014 si nr._/CD/11.08.2014 raportat la anul 2012 ca fiind netemeinice si nelegale, emise cu exces de putere, prin care D. pentru ape, păduri si piscicultura a comunicat refuzul la solicitările susmenționate, cu privire la acordarea compensațiilor si dobânzilor aferente anului 2012;

•obligării paratelor:

- la plata sumei de 472.139,56 lei reprezentând contravaloarea produselor de masa lemnoasa pe care nu le-a putut recolta in calitate de proprietari pentru suprafața de pădure de 1861,20 ha, situate in zona de conservare totala - tipul funcțional T1 si T2, cu titlu de compensatii/despagubiri datorita funcțiilor de protectie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restrictii in recoltarea de masa lemnoasa, aferente anului 2012;

- la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal in cuantum de 472.139,56 lei, incepand cel puțin cu data de 20.02.2014 - data la care creanța a devenit exigibila, respectiv data la care a inaintat cererea nr.211 către ITRSV Ramnicu Valcea (iar MMSC si DAPP au refuzat nejustificat, cu exces de putere sa dispună plata compensațiilor cuvenite);

•Cu cheltuieli de judecata.

In fapt, Obștea M. R. este proprietara suprafeței de 4988,09 ha conform titlurilor de proprietate nr. 133/16.10.2002+Anexa nr.l si nr.2; nr._/02.12.2003; nr. 241/17.09.2004; nr. 251/04.08.2005; nr. 253/12.12.2005; nr._/11.01.2006; nr. 261/29.01.2007; nr._/31.01.2007; nr._/21.03.2007; nr. 265/21.03.2007

Din totalul acestei suprafețe aflata in proprietatea reclamantei, suprafața de 1861,20 ha a fost cuprinsa in aria total protejata a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 in Romania, respectiv Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest- ROSCI0129 asa cum rezulta din:

-Ordinul nr. 1964/13.12.2007 al Ministerului M. si Dezvoltării Durabile(de la acea vreme), Anexa nr. 1 punctul 129-sit ROSCI0217 publicat in M.O. nr.98/07.02.2008, avand rol de păduri de protectie situate in zone de tip funcțional T1,T2.

Precizează faptul ca desi este proprietarul suprafeței de teren cu vegetatie forestiera de 1861,20 ha inclusa in zona/tipul funcțional T2 din Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest, nu poate beneficia in nici un fel de dreptul de proprietate, fiindu-i drastic interzisa (aproape total) exploatarea sau utilizarea resurselor naturale precum si orice forma de folosire a terenurilor incompatibila cu scopul de protectie si/sau conservare a suprafeței aratate, conform OUG nr.57/2007 Anexa nr.l pct. (b).

In schimb, are obligația de a asigura printre altele inclusiv paza acestora, servicii care pana la acest moment s-au ridicat la miliarde de lei (vechi).

Arata expres urmatoarele: este creat cadrul legislativ pentru acordarea acestor compensații inca din anul 2006, existând in acest sens OG nr.96/1998, HG nr.1071/2006, OM nr. 625 si_/2006, prin care a fost reglementata explicit metodologia de acordare a acestor compensații precum si cuantumul lor;

- la data de 27.03.2008 a intrat in vigoare Legea nr.46/2008 care a abrogat (prin art 139) implicit OG nr.96/1998(inclusiv prevederile art.29 alin.l lit.g- articol ce prevedea acordarea de compensații doar persoanelor fizice). Astfel, prin Legea nr 46/2008 publicata in M.O. nr. 238/27.03.2008 se precizeaza explicit, cu subiect si predicat, fara a lasa loc de interpretări in art 97 alin.l lit.b) "În scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care răspunde de silvicultura, sume pentru acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita funcțiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa”.

In anul 2007, M. Agriculturii si Dezvoltării Rurale(care la acea data gestiona inclusiv domeniul silvic), a comunicat Comisiei Europene masurile de sprijin existente in domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, precum si cele aplicabile in domeniul forestier. Conform prevederilor Tratatului de Aderare, art III-168 alin(l) si Anexa nr.5 cp.(3) pct(b), masurile de sprijin in sectorul silvic existente la data aderarii vor fi aplicate doar pana la data de 31.12.2009. Dupa data de 01.01.2010, aceste forme de sprijin . acordate-in baza alocațiilor bugetare-doar dupa parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform liniilor directoare privind ajutoarele de stat in sectorul agricol si forestier in perioada 2007-2013, nr.2006/C319/01.

De asemenea, solicitarea reclamantei de acordare a compensațiilor vizeaza explicit anul 2012; ca atare, acordarea acestor compensații era condiționata conform art. 6 alin (1) si (2) din HG nr. 861/2009, respectiv de avizul favorabil al Comisiei Europene privind ajutoarele de stat (a aratat faptul ca prin Tratatul de Ader are, la art III-168 alin(l) si Anexa nr.5 cp. (3) pct. (b), prevede explicit faptul ca masurile de sprijin in sectorul silvic existente la data aderarii vor fi aplicate pana la data de 31.12.2009), aspect care s-a materializat intre timp.

Cu toate acestea, nu a beneficiat pana in prezent de aceste drepturi. Arata expres ca aceste compensații solicitate reprezintă despăgubiri pentru lipsa de folosința a terenurilor forestiere detinute in proprietate, situate . protejata, desi a făcut demersuri in acest sens, dupa cum urmeaza:

- Cererea nr. 211/20.02.2014 adresata către ITRSV Ramnicu Valcea; i s-a comunicat raspunsul sub nr. 5303/05.06.2014 prin care ITRSV Ramnicu Valcea a avizat favorabil cererea reclamantei si a inaintat Decontul către DGFP C.. La răspuns, ITRSV Ramnicu Valcea ataseaza Decontul Justificativ aferent anului 2012 cat si Raportul de Inspecție Economico Financiara nr CV/l 1145/26.05.2014 intocmit de DGFP C..

-avand in vedere ca prin Adresa nr.5303/05.06.2014 ITRSV Ramnicu Valcea a inteles să „restituie deconturile justificative, respinse de la avizare de către DGFP C. …” conform prevederilor art.7 alin(l) teza inițiala din Cap II din Lg nr.554/2004, a depus Plângere prealabila sub nr.360/23.06.2014 înregistrata la ITRSV Rm Valcea sub nr.5921/24.06.2014.

- A inaintat in același timp Plângeri Prealabile sub nr 483/05.07.2014 către DAFP si nr 453/05.07.2014 către MMSC.

- avand in vedere inalta pregătire profesionala, de respect fata de lege si inclusiv fata de justitiabil, organele de conducere ale ITRSV Ramnicu Valcea au înaintat imediat dupa primirea plângerii prealabile intreaga documentație, decontul justificativ avizat favorabil, Raportul de inspecție fiscala emis de DGFP C. către organele ierarhice superioare - MMSC si DAPP, conform prevederilor imperative ale legii, aspect care rezida fara echivoc din Adresa nr 6880/22.07.2014.

- adresa nr.7422/08.08.2014 emisa de ITRSV Rm Valcea prin care i s-a comunicat actul actul adminsitrativ nr._/IS/04.08.2014 emis de DAPP (prin care DAPP a respins de la plata compensațiile solicitate aferente anului 2012);

-actul administrativ nr._/CD/ll.08.2014 (raspunsul la plangerea prealabila nr.483/05.07.2014) prin care de asemenea DAPP a dat aviz negativ si a refuzat plata compensațiilor solicitate

- învederează faptul ca nici pana in prezent MMSC nu a dat un răspuns la plangerea prealabila nr 453/05.07.2014 (desi avea obligația imperativa sa îi remită in maxim 30 zile răspuns).

Precizează ca documentația privind calculul despăgubirilor a fost intocmita de Ocolul Silvic Obarsia Lotrului-Voineasa, ocol care administreaza fondul nostru forestier in conformitate cu prevederile regimului silvic.

Avand in vedere răspunsul din actul administrativ nr._/IS/04.08.2014 si nr._/CD/ll.08.2014 al MMSC prin D. pentru ape, păduri si piscicultura, prin care se refuza avizarea favorabila la plata a compensatiilor/despagubirilor aferente anului 2012, considera ca sunt întrunite prevederile art 18 din Lg 554/2004 intrucat:

- conform Adresei nr.l884/2B din 11.08.2010 a Ministerului M. către M. Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se arata expres că "Formele de sprijin prevăzute de art.97 alin.(l) din Legea nr. 46/2008 au fost acordate in baza schemelor de ajutor de stat notificate anterior Comisiei Europene pentru perioada 01 iulie 2007 - 31 decembrie 2009, începând cu data de 01.01.2010, aceste forme de sprijin nu mai pot fi acordate, intrucat noile scheme de ajutor de stat nu au fost notificate comisiei de către fostul Minister al Agriculturii, Pădurilor si D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura".

În conformitate cu prevederile art. 17 alin (a) si (b) din Lg nr 46/2008 (Codul Silvic), orice proprietar de teren forestier care deține in proprietate o suprafața de teren forestier are printre altele, urmatoarele obligații: „Art 17 alin (a)-sa asigure intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice; alin(b) - sa asigure paza si integritatea fondului forestier”.

Cu alte cuvinte, amenajamentul silvic al unui fond forestier cuprinde in cele mai mici detalii date despre terenul forestier, fiind o adevarata ""carte deschisa/carte funciara"" cu detalii extrem de precise si exacte.

De asemenea, conform prevederilor art. 17 din Lg nr.46/2008, ""pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice, dupa caz, se realizeaza prin ocoalele silvice private sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice".

Conform prevederilor art 6 alin(e) din Anexa nr.l - Norme Metodologice la HG nr.861/2009, citam" fisa de calcul al drepturilor financiare cuvenite pentru compensații, prevăzute la art 3 alin 3, întocmita de ocolul silvic care efectueaza administrarea sau serviciile silvice, dupa calculul acestor compensații este efectuat de ocolul silvic care are in administrare sau presteaza servicii silvice pe baza de contract terenul forestier detinut de respectivul proprietar. In cazul de fata, invederează faptul ca aceste calcule au fost efectuate de Ocolul Silvic Obarsia Lotrului Voineasa - ocol care asigura prestările de servicii silvice reclamantei pe baza contractului de prestări silvice. Aceste calcule reflecta cu maxima minuțiozitate datele existente in amenajamentul silvic aflat in vigoare pentru anul 2013.

Legislație Externa: Plățile Natura 2000 sunt reglementate in ari 40-46 din Regulamentul UE nr. 1698/2005. învederam faptul ca in prezent s-a adoptat Regulamentul nr 1305/18.12.2013 al UE(care modifica Regulamentul nr 1698/2005) care in art 30 si urmatoarele lărgește sfera celor indrituiti a primi compensații pentru terenurile forestiere aflate in zone de protectie Natura 2000 de tip funcțional TI si T2.

In prezent HG nr. 861/2009 împreuna cu Normele Metodologice cat si prevederile art 97 alin (1) pct (b) din Lg nr. 46/2008 (Codul silvic) sunt in vigoare, producandu-si in totalitate efectele. De asemenea simt îndeplinite si prevederile art 6 alin(l) si (2) din HG nr. 861/2009(articol prin care Guvernul României a decis sistarea/suspendarea de drept a plaților acestor compensatii pana la data primirii avizului CE), avand in vedere Decizia C(2012) 5166 finaL19,07.2012 al CE, prin care s-a dat aviz favorabil acordarii acestor compensații pe data de 19.07.2012.

Cu privire la Anularea Actelor administrative nr._/IS/04.08.2014 si nr.l2512/CD/11.08.2014 ca fiind netemeinice si nelegale, emise cu exces de putere, prin care prin D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura i-a comunicat refuzul/avizul negativ la solicitările susmenționate, cu privire la avizarea si acordarea despăgubirilor si dobânzilor aferente anului 2012:

Considera ca parata D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura cu rea credința, invoca anumite "prevederi" inexistente ca justificare legala de a nu ne acorda plata compensațiilor solicitate.

In fapt, interpretează in mod aleator, trunchiat prevederile legale prin care insusi Statul R., prin intermediul Ministerului M. recunosc in fapt ca aceste plați trebuie sa fie efectuate. Pe urma, prevederile art 97 alin(l) lit.(b) din Lg 46/2008 sunt fara echivoc si stabilesc in mod cert acordarea de compensații fara a face discriminare cu privire forma de proprietate si de marimea acesteia.

Conform art 6 alin 3 din HG nr.861/2009, plata acestor compensații a fost . de ciudat, spunem noi) pana la îndeplinirea unei singure condiții, respectiv de acordare/primire a unui aviz favorabil din partea Comisiei Europene (considerandu-se ca aceste compensații ar reprezenta ajutoare de stat).

Mai mult, prin Adresa nr.6035/25.07.2012, M. Agriculturii incunostiinteaza oficial M. M. si Pădurilor despre faptul că "va aducem la cunoștința ca in data de 19.07.2012,Comisia Europeana a transmis prin Reprezentanta P. a României la UE, Decizia nr.C(2012) 5166 final de acordare a schemei de ajutor de stat mai susmenționata, anexata la prezenta"". Totodata, "fata de cele mentionate,va rugam sa întreprindeți demersurile necesare pentru punerea in aplicare a Deciziei CE, asa cum este formulata"

Ca atare, condiția pe care insusi MMSC prin Departament o invoca a fost îndeplinita.

Raportat la ce-a de a doua condiție pe care MMSC prin Departament o invoca pentru a acorda avizul favorabil si a efectua plata, inserata in actul administrativ nr_/CD/l 1.08.2014, respectiv "… dupa publicarea Hotararii Guvernului pentru aprobarea Normelor Metodologice de acordare, utilizare si control a ajutorului de stat pentru compensații, arata ca aceasta condiție nu exista inserata in Decizia Comisiei Europene nr.C(20I2) 5166final/19.07.2012 si nici in vreun alt act normativ intern in materie.

Ca atare, motivele de refuz invocate de MMSC prin Departament nu au susținere legala, sunt netemeinice, date cu exces de putere, in scopul fatis de a nu da aviz favorabil si a face plata acestor compensații aferente anului 2012.

Arata ca lipsa de folosința a terenurilor forestiere in cauza echivaleaza cu o intervenție a statului in exercitarea proprietatii, in intelesul art.l din Primul Protocol Adițional la Convenție. Un aspect important in ceea ce privește implementarea acestei rețele ecologice este acordarea de plați compensatorii proprietarilor de terenuri in cazurile in care cerințele de conservare din siturile Natura 2000 restrictioneaza anumite activitati prin care se provoaca anual pierderi semnificative proprietarilor.

Acest refuz de a acorda compensațiile Ia care suntem perfect indreptatiti constitue un refuz nejustificat in sensul art.2 alin(l) Iit.(i )din Legea nr.554/2004, intruacat potrivit art 138 C silvic actual, pentru anul 2012 este in vigoare HG nr.861/2009), ce reglementează metodologia de acordare a acestor compensații precum si cuantumul lor.

In Romania, in Planul N. pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013 a fost introdusa o masura legislativa fara echivoc referitoare la aceste compensații pentru terenurile forestiere din siturile Natura 2000 cu un buget total de 16 052 868 euro/an.

In concluzie, din prezentarea in extenso si in concreto ale acestor fapte, rezulta fara echivoc ca refuzul MMSC prin D. pentru ape, păduri si piscicultura de a efectua plata compensațiilor, i-a provocat prejudiciul indicat in petitul acțiunii.

In atare situatie, refuzul MMSC si D. pentru ape, păduri si piscicultura de a efectua o operațiune necesara si obligatorie pentru exercitarea unui drept legitim al reclamantei este sanctionat de Legea Contenciosului Administrativ, iar prin nerealizarea acestui drept am suferit o paguba totala de 472.139,56 lei; solicită admiterea acțiunii asa cum a fost aceasta precizata cu privire la toate petitele.

In probatiune, solicita proba cu:

-înscrisuri, cat si altor mijloace de proba legale care ar rezida din timpul dezbaterilor.

A anexat in copie conform cu originalul un set de înscrisuri, aflate la dosar la filele 16-223.

A timbrat cererea cu taxa de timbru judiciar in cuantum de 350,00 lei, conform art 16 din OUG nr.80/2013 publicata in MO Partea I nr.392/29.06.2013.

Pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice a formulat întâmpinare prin care invocă excepția de necompetență materială a Curții de Apel București în soluționarea prezentului litigiu.

Solicită respingerea acțiunii formulate de către Obștea M. R.:

-în principal în temeiul art. 245 NCPC, ca fiind introdusă împotriva unei entități lipsite de calitate procesuală pasivă în ceea ce privește M. M. și Schimbărilor Climatice;

-în situația în care instanța va respinge excepția mai sus menționată, raportându-se la dispozițiile art.97 alin.l, lit.b din Legea nr.46/2008- Codul silvic, precum și la dispozițiile Deciziei Comisiei Europene nr.C.(2012) 5166 final/19.07.2012 solicită respingerea acțiunii ca fiind prematură;

l. Considerente cu privire la competența materială a Curții de Apel București

Prin cererea adresată Curții de Apel București reclamanta Obștea M. R. a solicitat anularea Adreselor nr._/IS/04.08.2014 și nr._/CD/l 1.08.2014, raportat la anul 2012 emise de către D. pentru ape, păduri și piscicultură, precum și acordarea compensațiilor pe care aceasta consideră că i se cuvin pentru o suprafață de 1861,20 ha, teren cu vegetație forestieră, cuprins în aria protejată Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest ROSCI0129.

Raportat la conținutul adreselor mai înainte precizate, învederăm instanței de judecată faptul că aceste adrese nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi un act administrativ, ci reprezintă o informare a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu V., nici măcar a petentei, despre cadrul legal actual în ceea ce privește acordarea compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă. Această informare nu poate fi considerată o decizie în soluționarea unei solicitări a reclamantei și nici a unei contestații împotriva unui act al autorității locale întrucât nu se relevă o normă specială care să prevadă că refuzul autorității teritoriale ITRSV Râmnicu V. se atacă la autoritatea ierarhic superioară, ca apoi procedura de soluționare a unei astfel de cereri formulate de către reclamantă să se finalizeze cu emiterea unei decizii de către conducătorul instituției superioare centrale.

Având în vedere acest aspect precum și faptul că nivelul compensațiilor solicitate este sub valoarea de 1 mil.lei, consideră că soluționarea prezentului litigiu în conformitate cu dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 - legea contenciosului administrativ, revine tribunalului.

2. Considerente cu privire la lipsa calității procesuale pasive a subscrisului

Reclamanta Obștea M. R. deduce judecății în prezenta cauză anularea Adreselor nr. 83302AS/04.08.2014 și nr._/CD/l 1.08.2014 raportat la anul 2012 emise de către D. pentru ape, păduri și piscicultură, autoritatea publică centrală în domeniul ape, păduri și piscicultură și astfel Ministerului nu i se poate reține calitatea procesuală pasivă în cauză. Totodată reclamanta solicită acordarea de compensații în temeiul art.97 alin.(l) lit.b) din Legea nr. 46/2008(Codul Silvic) pentru o suprafață de 1861,20 ha, teren cu vegetație forestieră, cuprins în aria protejată Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest ROSCI0129. în conformitate cu textul de lege menționat, „In scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru: acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă. " Așadar și raportat la acest capăt de cerere precum și la textul de lege invocat, respectiv, art.97 alin.(l) lit.b) din Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), ce prevede sursa prin care este asigurată acordarea compensațiilor - bugetul autorității centrale care răspunde de silvicultură - calitate procesuală în acest litigiu nu se poate reține decât în ceea ce privește D. pentru ape, păduri și piscicultură.

In sprijinul celor susținute de noi referitor la lipsa calității procesuale pasive a Ministerului, învederează următoarele aspecte legislative:

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 96/2012 modificat prin pct. 3) din Legea nr. 71/2013, "/« cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice se înființează D. pentru Ape, Păduri și Piscicultură, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, finanțat prin bugetul ministerului, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor ape, păduri și piscicultură. " De asemenea, în conformitate cu art. alin. (4) al aceluiași articol, ""Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură reprezintă D. pentru Ape, Păduri și Piscicultură în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție""

Potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultură, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice " D. pentru ape, păduri și piscicultură, denumit în continuare departament, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului M. și Schimbărilor Climatice, îndeplinind funcția de autoritate publică centrală în domeniile ape, păduri și piscicultură."

Mai mult, acest aspect este întărit și de prevederile art. 6 alin. (2), alin. (3) și alin. (4) din Hotărârea nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultură, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului M. și Schimbărilor Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice conform cărora:

„(2) Ministrul delegai pentru ape, păduri și piscicultură îndeplinește atribuțiile ordonatorului principal de credite al ministerului în domeniile pentru care a fost învestit, precum și atribuțiile generale delegate prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură gestionează resursele financiare alocate din bugetul de stat, prin bugetul ministerului, precum și din alte surse de finanțare rambursabile și nerambursabile legal constituite pentru domeniile sale de activitate, pentru finanțarea, în condițiile legii, a programelor și proiectelor în domeniile sale de activitate, cu excepția fondurilor alocate prin Programul operațional sectorial "Mediu".

(4)Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură reprezintă departamentul în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din tară și din străinătate, precum și în justiție și angajează departamentul în raporturile cu terții în domeniile pentru care a fost învestit." De asemenea, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură îndeplinește atribuțiile generale delegate prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioarei și, pe de altă parte, "Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură gestionează resursele financiare alocate din bugetul de stat, prin bugetul ministerului, precum și din alte surse de finanțare rambursabile și nerambursabile legal constituite pentru domeniile sale de activitate, pentru finanțarea, în condițiile legii, a programelor și proiectelor în domeniile sale de activitate, cu excepția fondurilor alocate prin Programul operațional sectorial "Mediu".

Având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă se vizează aspecte ce intră în sfera de activitate a Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, apreciază că formularea acțiunii în contradictoriu cu subscrisul și nu cu departamentul indicat, este lipsită de suport juridic, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii în ceea ce îl privește ca fiind introdusă împotriva unei entități lipsită de calitate procesuală pasivă.

Reclamanta confundă sau dorește cu rea-credință, să creeze o confuzie între calitatea de autoritate publică centrală a Ministerului cu cea de autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură, calitate de care beneficiază D. pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

De asemenea, atât timp cât silvicultura este doar o ramură a domeniului pădurilor aflată sub autoritatea Departamentului, apreciem că este evidentă identitatea între sintagma folosită de Codul Silvic de autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură și sintagma folosită de H.G. nr, 428/2013 de autoritate publică centrală în domeniile pe, păduri și piscicultură, situație de natură a justifica, fără echivoc, atât competența exclusivă a Departamentului în acordarea eventualelor compensații întemeiate pe prevederile art. 97 alin. (1) lit.b) din Codul Silvic cât și lipsa calității procesuale pasive pe același considerent a Ministerului în prezentul litigiu.

In altă ordine de idei, Codul Silvic nu stabilește nominal o entitate publică centrală anume care să acorde aceste compensații ci instituie obligația respectivă acelei entități publice centrale care răspunde de silvicultură, condiționând astfel acordarea compensațiilor de activitatea în concret a respectivei autorități.

În speța de față, atât timp cât prin O.U.G. nr.96/2012 au fost restrânse atribuțiile Ministerului în domeniul pădurilor prin înființarea Departamentului în favoarea căruia au fost instituite aceste competențe, încercarea de a se acredita de către reclamantă ideea conform căreia M. ar fi în continuare autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură este lipsită de o susținere rezonabilă.

Față de cele susținute, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M. și Schimbărilor Climatice, și pe cale de consecință, să se constate că D. pentru ape, păduri și piscicultură are calitate procesuală pasivă, întrucât acesta este, pe de o parte organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, îndeplinind funcția de autoritate publică centrală în domeniile ape, păduri și piscicultură și, pe de altă parte, Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură îndeplinește atribuțiile ordonatorului principal de credite al ministerului în domeniile pentru care a fost învestit.

3. Considerente cu privire la excepția prematurității acțiunii formulate de către Obștea M. R.

In situația în care instanța va respinge și criticile noastre cu privire la intervenirea prescripției dreptului reclamantei de a solicita compensațiile pretinse, solicită respingerea acțiunii acesteia ca fiind prematură, în considerarea următoarelor argumente:

Prin acțiunea formulată în instanță, reclamanta Obștea M. R., în temeiul art.97 alin.(l) lit.b) din Legea nr.46/2008(Codul Silvic) solicit acordarea compensațiilor pe care aceasta apreciază că i se cuvin pentru o suprafață de 1861,20 ha, teren cu vegetație forestieră, cuprins în aria protejată Situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest ROSCI0129.

Astfel, în conformitate cu textul de lege menționat, scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru: acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă. "

Articolul 98 din același act normativ indică și modul concret în care urmează a se acorda aceste compensații, făcând în acest sens trimitere la Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.861/2009, pentru aprobarea Nomelor metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale.

In conformitate cu prevederile art. 1 din Normele indicate, „Fundamentarea anuală a necesarului de fonduri pentru lucrările și/sau acțiunile prevăzute la art.97 alin. (1) din Legea nr. 46/2008- Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, la propunerea structurilor teritoriale de specialitate din subordine, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind elaborarea, aprobarea și finanțarea acțiunilor din fondurile bugetare." În atare situație, conform textului de lege precizat, rezultă că acordarea compensațiilor pe care reclamanta susține că i se cuvin trebuia precedată de propunerea în acest sens din partea structurii teritoriale de specialitate către structurile de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, alături de întreaga documentație cerută de articolul 6 din Anexa Nr.l la H.G. nr.861/2009 care prevede:

Documentația pentru acordarea alocațiilor bugetare prevăzute la art.97 alin.(l) lit.b) din Legea 46/2008- Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, se transmite de către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură către direcția care gestionează bugetul din cadrul acestei autorități și cuprinde:

a)cererea de decontare semnată de șeful structurii teritoriale din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură

b)formularul de decont, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr.4

c)copiede pe documentul de proprietate

d)copie de pe contractul de administrare sau de servicii silvice, după caz, valabil pe perioada pentru care se solicită alocația bugetară

e)fișade calcul al drepturilor financiare cuvenite pentru compensații, prevăzute la art.3 alin.(3), întocmită de ocolul silvic care efectuează administrarea sau serviciile silvice, după caz, și avizată de structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură

f)copie de pe descrierea parcelară din amenajamentul silvic în vigoare, certificată de ocolul silvic care efectuează administrarea sau serviciile silvice, după caz.

In speța de față, această procedură pentru acordarea alocațiilor bugetare prevăzute la art.97 alin.(l) lit.b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic nu a fost îndeplinită, și, pe cale de consecință, între autoritatea publică centrală în domeniul silviculturii - D. pentru ape, păduri și piscicultură și reclamantă nu s-a creat un raport juridic obligațional de natura celui pe care reclamanta încearcă să-l invoce.

Astfel, consideră că acțiunea formulată de reclamantă este prematură în lipsa efectuării demersurilor premergătoare de întocmire a documentației complete, conform textului normativ citat anterior, și a propunerii - și nu doar o înaintare a deconturilor justificative fără ca acestea să fie avizate de către unitatea teritorială a finanțelor publice - din partea structurilor teritoriale de specialitate (ITRSV Râmnicu V.), motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca prematură în temeiul argumentelor expuse.

In ceea ce privește aspectele de fond ale acțiunii formulate de către reclamantă pe baza argumentelor prezentate anterior din care rezultă faptul că reclamanta nu deține documentația completă pentru a putea susține că are o creanță certă, lichidă și exigibilă, sumele solicitate fiind rezultatul doar a unei evaluări subiective a reclamantei, considerăm acțiunea formulată ca neîntemeiată și solicităm respingerea acesteia și din punct de vedere al netemeiniciei.

Până în prezent nu a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare și control a ajutorului de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanță comunitară Natura 2000 în Monitorul Oficial al României și așadar evaluarea nivelului la care este îndreptățită realizată de către reclamantă nu are fundament legal.

In drept, dispozițiile, Codului Civil, Codului de procedură civilă, Codului Silvic, O.U.G. nr. 96/2012, H.G.nr. 428/2013 și orice alt act normativ incident.

Cu titlu de jurisprudență, depune alăturat extras de pe portalul Curții de Apel Cluj cu soluția pronunțată în dosarul_, ce a avut ca obiect soluționarea unei spețe similare cu cea care formează obiectul prezentului dosar, instanța admițând în mod judicios excepția lipsei calității procesuale pasive a MMSC.

Pârâtul D. P. APE, PĂDURI Șl PISCICULTURA (D.A.P.P.) a formulat întâmpinare prin care invocă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, și, pe cale de consecință, solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului competent în acest sens.

Invocă excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată în ceea ce privește anularea adreselor nr._/IS/04.08.2014 și nr._/CD/11.08.2014 raportat la anul 2012, și, pe cale de consecință, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată; obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.

Cu privire la excepția necompetenței materiale a instanței arată că, însăși reclamanta invocă în cuprinsul cererii introductive imposibilitatea de a beneficia de dreptul de proprietate pe care îl deține asupra suprafeței de teren cu vegetație forestieră, din cauza interdicției de exploatare a maselor lemnoase incidente față de imobilul respectiv.

Or, față de acestea, reclamanta practic invocă imposibilitatea de a culege fructele imobilului învederat prin cererea de chemare în judecată (chiar fiind învederat în petitul acțiunii că suma solicitată reprezintă contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care aceasta nu le-a putut recolta), cu alte cuvinte aceasta urmărește atragerea răspunderii civile a subscrisei.

Astfel, recoltele pe care reclamanta nu le-a putut culege din cauza interdicției de exploatare stabilite cu privire la respectiva suprafață de teren reprezintă de fapt fructe industriale aferente imobilului respectiv, corespunzând în totalitate prevederilor art. 548 alin. (3) Cod civil, care prevede că "Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obținute ca rezultat al intervenției omului, cum ar fi recoltele de orice fel."

Cu alte cuvinte, reclamanta urmărește atragerea răspunderii civile delictuale a subscrisului, prin cererea formulată aceasta reclamând o faptă ilicită omisivă, constând în așa-susținuta pasivitate a entităților care, în aprecierea sa, aveau obligația de a îi acorda contravaloarea despăgubirilor solicitate.

Aceste aspecte reies fără tăgadă din argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, atât din capetele de cerere formulate (fiind solicitată obligarea la plata contravalorii produselor de masă lemnoasă pe care aceasta nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafața de pădure respective), cât și din cuprinsul acesteia, făcându-se referire la instituirea restricțiilor la exercitarea dreptului de proprietate fără a se acorda compensații proprietarilor, la refuzul de a se acorda cuantumurile solicitate.

Așadar, acțiunea promovată este argumentată cu privire la (1) prejudiciul suferit de reclamantă, constând în imposibilitatea de a recolta fructele corespunzătoarele terenului aflat în proprietate, (2) fapta ilicită omisivă a entităților responsabile de a acorda despăgubirile urmărite, reprezentând refuzul de a achita aceste plăți și (3) vinovăția Ministerului M. și Schimbărilor Climatice, prin D. pentru Ape, Păduri și Piscicultură, care, în aprecierea sa, rezultă din refuzul nejustificat de a se conforma cererii adresate.

Cu alte cuvinte, partea adversă a argumentat tocmai elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale, motiv pentru care apreciem că temeiul juridic al cererii introductive trebuie calificat în mod corespunzător de către instanță și, pe cale de consecință, competența de soluționare a cauzei trebuie declinată în favoarea tribunalului.

În acest sens este și jurisprudența instanțelor de judecată, în care s-a reținut de numeroase ori competența instanțelor de drept civil în materie de acțiuni de natura celei promovate, din care cităm, cu titlu de exemplu, o soluție pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, în considerentele căreia s-a reținut: "Competența de soluționare a cauzei aparține secției civile, obiectul acestei cauze constituindu-se pretenții ce reprezintă fructe civile ale unor imobile, ce atrage această competență. De altfel, inițial cererea a fost înregistrată la secția de contencios administrativ, de unde a fost transpusă la cea civilă, fără ca pârâtul să atace această soluție. [...] Nu poate fi j primită nici critica referitoare la modul de soluționare a excepției necompetenței materiale a instanței civile, întrucât natura litigiului nu îl poate încadra în dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ."

În temeiul art. 22 alin. (4) Cod proc. civ., instanța nu este ținută de temeiul de drept (sau, cum este cazul în prezenta speță, lipsa acestuia), putând să procedeze la restabilirea calificării juridice a actelor și faptelor deduse judecății, art. 9 alin. (2) C.P.C. prevăzând că "obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților." (cu alte cuvinte stabilirea temeiului de drept nu se face exclusiv prin raportare la cererea de chemare în judecată, ci și la argumentele expuse de părțile adverse).

Prin urmare, în virtutea principiului contradictorialității și al rolului activ al instanței de judecată apreciem că se impune recalificarea temeiului de drept al cererii de chemare în judecată și, în consecință, declinarea competenței către tribunalul corespunzător.

Față de aceste aspecte, apreciază că în prezenta cauză competența de soluționare revine tribunalului, în temeiul art. 95 pct. 1 Cod proc. civ., iar, raportat la acestea, în temeiul art. 130 alin. (2) Cod proc. civ., invocă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București și, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului căruia îi revine competența de a soluționa pricina.

În continuare, arată că, reclamanta invocă refuzul nejustificat al autorității publice de acordare a sumelor solicitate reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă care nu au putut fi recoltate din cauza funcțiilor speciale de protecție, invocând ca și temei de drept: Legea nr. 46/2008, H.G. nr. 861/2009, precum și Decizia nr. C(2012) 5166.

Aplicabile reclamantei sunt într-adevăr prevederile H.G. nr. 861/2009 publicată la data de 18 august, iar potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (1) din acest act normativ „formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), la art. 97 alin. (1) lit. b) pentru persoanele juridice și la art. 97 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările ulterioare, se vor finanța numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat".

Însă, normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009 vizează doar proprietarii de terenuri forestiere cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 ha: "Art. 3. - (1) Administrarea sau serviciile silvice, după caz, pentru proprietarii de fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice cu suprafețe mai mici sau egale cu 30 ha se realizează de către ocoalele silvice, la cerere, cu respectarea principiului teritorialității." - ceea ce nu este cazul reclamantei ce susține că suprafața de 1.861,20 ha face parte integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000.

Prin examinarea conținutului adresei de răspuns din perspectiva acestor dispoziții legale, rezultă că acestea nu pot fi apreciate ca reprezentând un refuz nejustificat de soluționare a cererii reclamantei, întrucât prin această adresă s-a comunicat acestuia imposibilitatea acordării compensațiilor solicitate ca urmare a faptului că nu a fost elaborată metodologia de calcul a compensațiilor.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, refuzul nejustificat este definit ca fiind „exprimarea explicita, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane".

Dovada refuzului nejustificat este culpa autorității publice și a caracterului ilegal al actului atacat, motiv pentru care instanța de contencios administrativ va obliga instituția publică să elibereze un înscris anume sau să efectueze o anumită operațiune administrativă, în măsura în care se dovedește culpa autorității publice și ilegalitatea actului atacat.

În măsura în care au fost demarate procedurile în vederea aprobării normelor metodologice necesare, fiind redactată integral hotărârea de guvern ce le viza și se află la acest moment în faza de proiect supus spre aprobare, nu putem vorbi de o culpa a instituției publice și nici de ilegalitate - atât timp cât nu pot fi avizate și eliberate la plată sume din bugetul instituțiilor publice în lipsa unei metodologii.

În prezentul litigiu, nu îi poate fi imputată instituției publice împrejurarea că nu a procedat, urmare a cererii reclamantului, la eliberarea sumelor solicitate, în sensul pe care l-a solicitat petentul, refuzul de rezolvare favorabilă a cererii reclamantului fiind justificat.

Totodată, faptul că cererea reclamantului nu a fost soluționată în modalitatea pretinsă de acesta nu reprezintă un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004, răspunsul neputând fi condiționat de soluționarea favorabilă a cererii reclamantului.

Trecând peste aceste aspecte, reclamanta nici nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor necesare acordării despăgubirilor solicitate conform celor cuprinse în Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5226 final/19.07.2012 cu privire la aprobarea la plată a ajutoarelor de stat pentru proprietarii privați din zonele sit-urilor Natura 2000 (plățile Natura 2000 pentru sectorul forestier fiind reglementate de dispozițiile articolului 46 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 în aplicarea Directivelor 79/409/CEE și 92/43/ CE) și nu și-au probat pretențiile în mod temeinic.

Ajutoarele de stat se acordă pentru excluderea oricăror forme de exploatare a resurselor naturale și a folosinței terenului incompatibilă cu scopul atribuit, doar în măsura în care sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute.

Obținerea despăgubirilor urmărite prin cererea de chemare în judecată presupune întrunirea acestui set de condiții cumulative, iar cuantumurile cuvenite trebuie calculate într-un mod specific raportului juridic dedus judecății.

Reclamanta nu a făcut dovada că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute prin actele normative incidente în speță. în condițiile în care în prezenta cauză reclamanta nu a depus la dosarul cauzei dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 10 din Decizie, reclamanta nu poate primi despăgubirile solicitate.

Astfel, după cum se poate observa la dosarul cauzei nu se regăsește declarația că nu îndeplinesc condițiile de excludere menționate la punctul 9 din Decizie și nici dovada modalității de calcul a prejudiciului reclamat.

Or, câtă vreme reclamanta nu îndeplinește condițiile cumulative expres indicate prin Decizia Comisiei, se impune ca cererea formulată să fie respinsă ca neintemeiată.

P. toate motivele de fapt și de drept invocate în cuprinsul prezentelor note scrise, solicită instanței de judecată să dispună:

- admiterea excepției necompetenței materiale a Curții de Apel București, și, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului competent în acest sens;

- admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată în ceea ce privește anularea adreselor nr._/IS/04.08.2014 și nr._/CD/11.08.2014 raportat la anul 2012, și, pe cale de consecință, respingerea cererii ca inadmisibilă;

- pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată;

- obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.

În drept, dispozițiile art. 14, 36, 244 Cod proc. civ., privitor la prescripția extinctiva, H.G. nr. 861/2009, Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, Legea nr. 500/2002, precum și orice alte dispoziții invocate în cuprinsul prezentelor note scrise.

Reclamantul OBȘTEA M. R. a formulat precizări la cererea de chemare în judecată.

Raportat la cele doua parate, solicita introducerea acestora in cauza fiecare in nume propriu, de asemenea:

a.)M. M. SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (MMSC) - are calitatea de parata in speța dedusa judecații in tripla sa calitate-de organ ierarhic superior al ITRSV Ramnicu Valcea, de autoritate centrala in domeniul pădurilor cat si de ordonator principal de credite;

b.)D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura(DAPP), este parata in speța dedusa judecații in tripla sa calitate-de organ ierarhic superior al ITRSV Ramnicu Valcea, de autoritate centrala in domeniul silviculturii cat autoritate centrala emitenta a Adreselor nr._/IS/04.08.20J4 si nr._/CD/J 1.08.20]4 raportat la anul 2012

II. Solicita obligarea in solidar a celor doua parate MMSC si DAPP, la plata ajutorului de stat cuvenit reclamantei raportat la anul 2011 in cuantum de 472.139,56 lei, a dobânzilor cuvenite pana la plata efectiva a debitului principal cat si a tuturor cheltuielilor de judecata.

III. Raportat la primul petit din Cererea de chemare in judecata - anularea Adreselor nr._/IS/04.08.2014si nr.l2512/CD/l 1.08.2014 raportat la anul 2012:

In cazul in care se va constata ca aceste Adrese nu intrunesc elementele constitutive ale unui act administrativ tipic sau asimilat conform prevederilor Legii nr. 554/2004 (iar pe cale de consecința nu poate fi anulat pe calea contenciosului administrativ), solicita - urmare a refuzului nejustificat al paratelor MMSC si DAPP, emis cu exces de putere, manifestai cu subiect si predicai in Adresele nr._/IS/04M.2014 si nr_/CD/1L08,2014 de a face plata acestui drept- obligarea in solidar a paratelor, conform prevederilor art. 8 din Legea nr.554/2004, la plata ajutorului de stat cuvenit reclamantei raportat la anul 2012. Refuzul nejustificat al paratelor deriva din urmatoarele aspecte:

- acordarea acestor drepturi/ajutoare de stat solicitate, are ca temei juridic prevederile art 97 alin(l) pct(b) din Legea nr 46/2008 coroborat cu prevederile HG nr 861/2009 si a Normelor Metodologice, respectiv Anexa nr 2 art 6 lit (a)- (f):

- a parcurs intreaga procedura prevăzută de actele normative susmenționate pe cale administrativa; doar ca urmare a refuzului nejustificat a paratelor MMSC si DAPP de face plata ajutorului de stat cuvenit reclamantei a promovat prezenta acțiune in fata instantei.

- la data inaintarii Cererii nr. 211/20.02.2014 către ITRSV Ramnicu Valcea (cerere prin care a solicitat explicit acordarea ajutorului de stat cuvenit reclamantei pentru anul 2012), erau îndeplinite inclusiv prevederile art 6 alin (2) din HG nr.861/2009, avand in vedere ca pe data de 19.07.2012 Comisia Europeana a adoptat Decizia C (2012)5166 final - decizie prin care(conform pct .25) a incadrat aceste compensații ca fiind ajutoare de stat si in același timp si-a exprimat cu subiect si predicat acordul plații acestora

- Arata ca actul normativ HG nr.861/2009 in Anexa nr. 1, art.6 alin(l) pct (a)-(f) din Normele Metodologice reglementează modalitatea in concreta de accesare si obținere a ajutoarelor de stat. Astfel Anexa nr. 1 la normele metodologice cuprinde citam" normele metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier, proprietate privata a persoanelor fizice si juridice....de asemenea art 6 prevede citam" documentația pentru acordarea alocațiilor bugetare prevăzute la art.97 alin(l) lit(b) din Legea nr 46/2008, cu modificările si completările ulterioare, se transmite de către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autoritatii publice centrale care răspunde de silvicultura către direcția care gestioneaza bugetul din cadrul acestei autoritati si cuprinde....

- Considera ca cele doua parate au incalcat inclusiv prevederile art 44 si art 136 alin(5) din Constitutia României care garanteaza dreptul la proprietate privata, precum si dispozițiile art.l din Protocolul adițional la C.E.D.O. intrucat efectul neadoptarii . a unui act normativ(asa cum se susține in Adresa nr_/IS/04.08.2014 si nr_/CD/l 1.08.2014 raportat la anul 2012) este acela ca reclamantul in calitate de proprietari este lipsit efectiv de folosința terenurilor sale pentru o cauza de utilitate publica, fara a primi o dreapta si prealabila despăgubire pentru aceasta restrictie majora a dreptului de proprietate, cu toate ca insasi legea in a cărei executare ar trebui emisa hotararea de guvern ne recunoaște dreptul la acordarea acestor ajutoare de stat.

-in compensarea restricțiilor aduse proprietatii prin instituirea regimului de arie protejata, art 26 alin(l) din OUG nr.57/2007 prevede ca „pentru terenurile din ariile naturale protejate, detinut in regim de proprietate privata sau concesionate, proprietarii sau concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate"".

- prin adresele nr_/IS/04.08.2014 si nr_/CD/l 1.08.2014 se recunoaște explicit, cu subiect si predicat faptul ca citam" M. M. si Schimbărilor Climatice a primit Decizia Comisiei Europene nr.C(20J2)5166 final/19.07.2012" Ca atare, rezida fara echivoc faptul ca au fost îndeplinite atat condițiile art 6 alin (2) din HG nr 861/2009 cat si ale art 97 alini lit (b) din Legea organica nr 46/2008.

-daca ar fi dorit autoritatile sa elaboreze noi norme metodologice, ar fi avut la dispoziție mai bine de 2(doi) ani de zile sa o faca. Ca atare, paratele se afla in culpa; or, nimeni nu poate invoca propria culpa (turpitudine) in justificarea unui refuz, precum situatia dedusa judecații.

Ca atare, susținerile paratelor DAPP si MMSC cu subiect si predicat in Adresele nr._/IS/04.08.2014 si nr.l2512/CD/l 1.08.2014-coroborat cu susținerile paratei MMSC din întampinarea depusa la dosarul cauzei- intaresc faptul ca este in prezenta unui refuz nejustificat; motivele de refuz sunt nejustificate, fiind invocate simple alegații fara absolut nici un suport juridic.

Învederează faptul ca atat la data depunerii cererii de chemare in judecata (cat si in prezent), prevederile actelor normative susmenționate sunt in vigoare, producandu-si efectele in plenitudinea lor.

Reclamantul O. M. R. la întâmpinarea formulată de pârâtul MMSC, anexând înscrisuri, aflate la filele 266-364 din dosar.

Prin încheierea de ședință din data de 19.01.2015 Curtea a luat act de modificările aduse prin O.U.G nr. 86/2014 în sensul că MMAP s-a reorganizat și și-a schimbat denumirea în M. M., Apelor și Pădurilor, acesta rămânând în cauză singurul pârât ca urmare a faptului că D. pentru ape, păduri și piscicultură și-a încetat existența prin preluarea activității de către acest minister.

Analizând cu prioritate conform art. 248 alin.1 NCPC excepțiile necompetenței materiale a instanței invocată de DAPP, excepția inadmisibilității capătului 1 de cerere referitor la anularea adreselor nr._/IS/4.08.2014 și nr._/CD/11.08.2014, excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prematurității cererii invocate de pârâtul MMAP, Curtea reține următoarele:

Referitor la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București invocată de pârâtul M. M. și Schimbările Climatice, Curtea reține următoarele:

Prin cererea principală reclamantul a solicitat anularea Adreselor nr._/IS/04.08.2014 si nr._/CD/11.08.2014 prin care DAPP a comunicat refuzul de a acorda compensațiile și dobânzile aferente anului 2012 către reclamant, astfel încât se constată că cele două adrese au produs efecte juridice având astfel calitatea de acte administrative în sensul Legii nr. 554/2004, iar în raport de emitentul acestora care este un organ central al administrației de stat, respectiv DAPP din cadrul pârâtului MMSC, atrag competența materială a Curții de Apel București de a soluționa cauza în primă instanță, căreia i s-a adresat reclamantul cu cererea de chemare în judecată, potrivit art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, având în vedere și dispozițiile art.10 alin.3 din același act normativ potrivit cu care reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliului pârâtului, iar dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, cum este speța de față, nu se poate invoca excepția necompetenței materiale.

În consecință, pentru considerentele expuse se va respinge ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale a instanței invocate de MMAP și DAPP.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității petitului cererii referitor la anularea Adreselor nr._/IS/04.08.2014 si nr._/CD/11.08.2014, Curtea reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art.1 din Legea nr. 554/2004 instanței de contencios administrativ competentă i se poate adresa orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, iar potrivit art.8 alin.1 din același act normativ sunt supuse cenzurii instanței și refuzul soluționării ori nesoluționării în termen a unei cereri vătămătoare pentru drepturile ori interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice.

Potrivit definiției date de art.2 alin.1 lit.c din lege, actul administrativ este actul juridic adoptat sau emis de o autoritate publică în mod unilateral în vederea organizării executării, ori executării în concret a legii care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

În speță, actele atacate prin cererea principală, respectiv cele două adrese menționate mai sus, sunt emise de o autoritate publică, au un caracter unilateral și au avut efecte juridice pentru reclamant în ceea ce privește compensațiile și dobânzile aferente anului 2012 referitoare la contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar aferente anului 2012.

Prin urmare, adresele a căror anulare se solicită au calitate de act administrativ unilateral în sensul legii și în consecință se va respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâți ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul MMAP, Curtea o reține ca fiind neîntemeiată în condițiile în care, potrivit art.97 alin.1 lit.b din Legea nr. 46/2008 sumele pentru acordarea de compensații reprezintă contravaloarea produselor pe care proprietarul nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice, se alocă de către stat, anual, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. În speță autoritatea centrală este MMAP, fiind evident că acesta are calitate procesuală pasivă, D. indicat prin întâmpinare – DAPP neavând calitatea de ordonator principal de credite, ceea ce justifică chemare în judecată a ambelor entități.

În ceea ce privește excepția prematurității formulării cererii invocată de MMAP se susține că procedura de acordare a alocațiilor bugetare prevăzute la art.97 alin.1 lit.b din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic nu a fost îndeplinită, acțiunea reclamantei fiind prematură în lipsa efectuării demersurilor premergătoare de întocmire a documentației complete, conform textului normativ citat anterior. De asemenea, se susține că până în prezent nu a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Normelor Metodologice de acordare, utilizare și control a ajutorului de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice.

Excepția prematurității acțiunii nu se susține, în invocarea acesteia autoritatea pârâtă invocă aspecte referitoare la fondul cauzei, fiind în fapt o apărare de fond și nu o veritabilă excepție.

Totodată este de reținut și faptul că reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr. 554/2004, astfel încât urmează a se respinge excepția prematurității formulării cererii invocată de MMAP, ca neîntemeiată.

Pe fond, Curtea reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, reclamantul solicită obligarea celor două autorități pârâte la anularea Adreselor nr._/IS/04.08.2014 si nr._/CD/11.08.2014 prin care s-a refuzat de a se face plata ajutorului de stat cuvenit reclamantei raportat la anul 2012 cu dobânzile aferente până la plata efectivă, respectiv obligarea în solidar a pârâților la plata ajutorului de stat cuvenit reclamantului raportat la anul 2012.

Reclamantul este proprietarul suprafeței de 4988,09 ha din care suprafața de 1161,20 ha a fost cuprinsă în aria protejată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, respectiv site-ul Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest, astfel cum rezultă din Ordinul nr. 1964/13.12.2007 a Ministerului M., Anexa nr.1, având rol de păduri de protecție.

Reclamantul a făcutdovada că a urmat plângerea prealabilă, fiind indicate cererile cu nr.483/5.07.2014 către DAPP și nr.453/3.07.2014 către MMSC. Prin cele două adrese contestate de reclamant, prima emisă de INTRSV Râmnicu V. i s-a comunicat reclamantului actul administrativ nr._/IS/4.08.2014 emis de DAPP prin care s-au respins de la plată compensațiile solicitate aferente anului 2012, iar prin adresa nr._/CD/11.08.2014 - care este răspunsul la plângerea prealabilă – DAPP a făcut cunoscut faptului că a dat aviz negativ și a refuzat plata compensațiilor solicitate.

Potrivit art.97 alin.1 pct.a și b din Legea nr. 46/2008 „În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ teritoriale statul aloca anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin angajamentele silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă”.

Metodologia de calcul a acestor compensații este expres prevăzută de art.6 alin.1 și 2 din H.G. nr. 861/2009 coroborat cu art.6 din Anexa nr.1-Normele metodologice și art.1-6 din Anexa nr.2 la Norme.

Astfel cum rezultă din prevederile Anexei 1 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice și ale art.97 alin.1 lit.b din Codul silvic, legiuitorul a înțeles să prevadă o limitare a dreptului de proprietate exercitate de persoanele fizice sau juridice asupra terenurilor și resurselor silvice situate în ariile protejate în parcurile naționale prin excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosinței terenurilor incompatibile scopului atribuit, a prevăzut totodată și acordarea unei compensații a acestei limitare a dreptului de proprietate.

În ceea ce privește condițiile în care aceste compensații se acordă celor îndreptățiți, Curtea reține că prin H.G. nr. 1071/16.08.2006 s-au aprobat Normele metodologice de acordare, utilizare și control a sumelor anuale destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora.

În raport de dispozițiile legale citate mai sus, Curtea constată că reclamanta este îndreptățită să pretindă compensațiile solicitate prin cererea formulată care reprezintă despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenurilor și a resurselor silvice proprietatea sa, situate într-o arie protejată, pârâtul DAPP refuzând în mod nejustificat astfel cum reiese din cuprinsul adreselor contestate acordarea acestora.

Reclamantul solicitând plata unor compensații cuantificate într-o sumă de bani ce are natura juridică a unor forme de ajutor de stat, pentru lipsa de folosință a acesteia este îndreptățit la plata dobânzilor fiscale aferente în conformitate cu dispozițiile art. 124 Cod procedură fiscală de la data solicitată de reclamant în conformitate cu principiul disponibilității procesuale și până la achitarea integrală a debitului.

În consecință, se va admite cererea astfel cum a fost precizată, se vor anula adresele nr._/IS/4.08.2014 și nr._/CD/11.08.2014, cu consecința obligării pârâtului MMAP la plata compensațiilor pentru anul 2012 în cuantum de 472.139,50 lei contravaloare masă lemnoasă cu dobânzile legale aferente începând cu data de 20.02.2014 și până la achitarea efectivă a debitului.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, potrivit art.453 alin.1 NCPC partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, astfel încât în raport de cheltuielile efectuate de reclamant, reprezentând onorariu de avocat și taxă de timbru, pârâții vor fi obligați la 5107 cheltuieli de judecată către reclamant.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția necompetenței materiale a instanței invocată de D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura.

Respinge excepția inadmisibilității petitului cererii referitor la anularea adreselor nr._/IS/4.08.2014 și nr._/CD/11.08.2014.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR și excepția prematurității formulării cererii.

Admite pe fond cererea formulată de reclamantul O. M. R., cu sediul procesual ales în Cluj - N., ..8/6, județul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, B-ul Libertății, nr. 12, sector 5.

Anulează adresele emise de D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura din cadrul Ministerului M., Apelor și Pădurilor.

Obligă pârâtul la plata compensațiilor pentru anul 2012 în cuantum de 472.139,56 lei contravaloare masă lemnoasă cu dobânzile legale aferente, începând cu data de 20.02.2014 și până la achitarea debitului.

Obligă pârâtul la 5107 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

U. D. D. C. D.

Red. U.D.

Tehnodact. C.D./4 ex

← Pretentii. Decizia nr. 2185/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2422/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţia de a face. Decizia nr. 1783/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 1784/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 2410/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 2185/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2422/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2801/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 2010/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Sentința nr. 822/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI