Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2422/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2422/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 5677/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2422
Ședința publică de la data de 01.10.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - G. A. F.
GREFIER - M. H.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul S. A. prin S. A. M. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE – C.N.A.S., M. SĂNĂTĂȚII și G. R., având ca obiect „ordonanță președințială”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta C.N.A.S., reprezentată de consilier juridic O.-M. M., în baza delegației de reprezentare depusă la dosar, lipsind reclamantul S. A. prin S. A. M. și pârâții M. Sănătății și G. R..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apărătorul ales al reclamantului, avocat M. C., a depus prin e-mail, la data de29.09.2015, notă scrisă.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate - C.N.A.S. solicită respingerea cererii de ordonanță președințială pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea formulată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantul S. A. a chemat în judecată pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate, M. Sănătății și G. R. solicitând pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să dispună obligarea pârâților la asigurarea provizorie a medicamentului ECULIZUMAB (Soliris), pe bază de prescripție medicală, în regim ,de compensare 100% (fără contribuție personală).
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul S. A., în vârsta de 8 luni, a fost diagnosticat cu Sindrom Hemolitic Uremie atipic (SHUa), după cum atesta actele medicale anexate cererii.
Sindromul Hemolitic Uremie atipic este o boala rara si grava, ce poate provoca decesul pacientului dar care poate fi tratată, astfel cum reiese memoriul întocmit de către medicul curant R. V. R., șeful secției de nefrologie a Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii „Sfânta M.", Iași.
Singurul medicament ce are efect benefic asupra stării de sănătate a reclamantului este medicamentul Eculizumab cu denumirea sa comercială Soliris.
Menționează reclamantul ca acest tratament este înregistrat la Agenția Naționala a Medicamentului din România, cu cod ATC:L04AA25, cu indicație bine stabilita in Sindrom Hemolitic Uremie Atipic.
Încă de la internare medicii au făcut tot ce le-a stat in putința pentru a salva viața reclamantului, însă după toate intervențiile desfășurate, medicii au precizat că singurul medicament eficient este Eculizumab (Soliris), al cărui preț este de aproximativ 6.000 euro/flacon și care nu este inclus în lista medicamentelor compensate.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, reclamantul arată că obligarea pârâților să-i asigure medicamentele prescrise de medici, în regim de compensare 100%, până la soluționarea dosarului de fond prin care solicită constatarea refuzului nejustificat al pârâților de a soluționa cererea sa de includere a medicamentului în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu reprezintă o măsură care intră în contradicție cu prevederile Legii nr.554/2004.
Referitor la prevederile art.998 C.proc.civ., reclamantul arată că este îndeplinită condiția urgenței, întrucât lipsa medicației solicitate îi pune în pericol viața.
Caracterul vremelnic rezultă din faptul că măsurile sunt solicitate până la soluționarea definitivă a dosarului prin care a solicitat actualizarea Listei cu medicamentele de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Neprejudecarea fondului rezultă din faptul că reclamantul nu solicită instanței să aprecieze asupra fondului ci doar să dispună măsuri provizorii pentru a I se asigura tratamentul necesar.
Cât privește aparența dreptului, reclamantul afirmă că statul român prin autoritățile pârâte cu atribuții în domeniul organizării sistemului de sănătate publică nu au luat măsuri pentru transpunerea obligației prevăzute în art. 6 din Directiva 89/105/CEE din 21 decembrie 1988, de a adopta un act normativ care să prevadă atât criteriile în care un medicament nou este inclus în lista de medicamente suportate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și un termen de maxim 180 de zile în care se analizează solicitările de includere a unor medicamente în această listă.
În prezent, noul mecanism de includere condiționată de încheierea contractelor cost/volum și cost/volum/rezultat nu este de natură să asigure transpunerea corespunzătoare a Directivei Consiliului 89/105/CEE din 21 decembrie 1988.
Mai mult, chiar în Referatul ce a stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Sănătății nr. 519/2014 care a abrogat ordinul anterior nr. 724/2013 (în acest ordin se prevedeau criteriile de includere a medicamentelor în Listă) se precizează că motivul abrogării îl reprezintă tocmai faptul că ordinul nu transpunea în mod corect Directiva 89/105/CEE.
În condițiile în care ordinul de abrogare nu a fost urmat de emiterea unui nou act normativ care să îl înlocuiască, este evident ca până în prezent Directiva nu este transpusă corespunzător in legislația interna iar aceasta stare de fapt afectează in mod direct si iremediabil starea de sănătate a reclamantului.
În prezent nu există criterii legale ce trebuie analizate pentru includerea unui medicament în Listă (nefiind emis un ordin al Ministerului Sănătății, astfel cum se prevede în art. 232 ind. 1 din Legea 95/2006), însă medicamentul necesar reclamantului a fost incluse în proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea și completarea HG nr. 720/2008, postat în februarie 2014 pe site-ui Ministerului Sănătății, motiv pentru care există o aparență de temeinicie a solicitării reclamantului de a fi inclus respectivul medicament în Listă.
Față de aceste considerente reclamantul solicită admiterea acțiunii sale.
M. Sănătății a depus întâmpinare invocând excepția lipsei procedurii prealabile și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Referitor la prima excepție, M. afirmă că prezenta cerere este inadmisibilă, întrucât reclamantul nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004.
Cât privește legitimarea procesuală pasivă, M. arată că nu are atribuții în derularea programelor naționale de sănătate curative, acestea fiind derulate de C. Națională de Asigurări de Sănătate, făcând trimitere pârâta la prevederile art.1 alin.3 din H.G.nr.124/2013 și respectiv art.48 alin.1 din Legea nr.95/2006.
În plus, lista medicamentelor ce se asigură în cadrul programelor naționale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, astfel că pârâta solicită respingerea acțiunii în sensul celor mai sus arătate.
A depus întâmpinare și pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive.
În susținerea acestei excepții pârâta arată că medicamentul în discuție în cauza de față nu se regăsește în Lista de medicamente decontate din bugetul FNUASS iar includerea în această listă a unor noi medicamente se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma procesului derulat de M. Sănătății, conform art.243 din Legea nr.95/2006.
În consecință, C.N.A.S. nu are atribuții în ceea ce privește introducerea unui nou medicament în lista de medicamente și nici în privința decontării unor medicamente ce nu se regăsesc pe lista medicamentelor compensate parțial sau total din fondul FNUASS.
Dimpotrivă, susține pârâta, prin argumentele arătate în întâmpinare, că M. Sănătății și G. R. au calitate procesuală pasivă, aceste autorități fiind abilitate să decidă cu privire la includerea unor noi medicamente în Lista de medicamente(G.).
Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea ANMDM, prevede art.243 alin1 din Legea nr.95/2006.
Metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și căile de atac se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea ANMDM, statuează alin.2 al aceluiași articol.
Sub un al doilea aspect, pârâta arată că reclamantul nu face dovada faptului că a promovat o acțiune de fond iar ordonanța este inadmisibilă și pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.996 C.proc.civ.
Arată pârâta că prezenta instanță nu se poate pronunța, pe calea ordonanței președințiale, cu privire la obligativitatea CNAS de a deconta din bugetul FNUASS medicamentele solicitate de reclamant și pentru care nu există un temei legal de decontare, cât timp acesta nu se regăsește în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr.720/2008, cu modificările și completările ulterioare iar cercetarea temeiniciei unei atare pretenții nu poate fi realizată decât în cadrul unei acțiuni de fond.
Legislația actuală în materia asigurărilor sociale de sănătate, care reprezintă temeiul de drept al dezlegării pricinii deduse judecății impune obligativitatea decontării de către casele de asigurări de sănătate numai a acelor medicamente care sunt cuprinse în Lista denumirilor comune internaționale(DCI), aprobate prin hotărâre de Guvern, respectiv H.G. nr.720/2008, cu modificările și completările ulterioare, prevedere ce se regăsește în cuprinsul art.241 din Legea nr.95/2006.
Cât timp lista DCI nu cuprinde medicamentul Eculizumab, acesta nu este acordat nici unui asigurat din România și de altfel, nici nu se poate acorda pe bază de prescripție medicală, fiind un medicament ce se administrează numai prin spital, aspect ce rezultă din Rezumatul caracteristicilor produsului, astfel că poate fi achiziționat numai de către spitale, potrivit dispozițiilor legale.
Față de toate considerentele pe larg arătate în întâmpinare, pârâta solicită respingerea acțiunii reclamantului.
G. R. nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea va respinge excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de M. Sănătății și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtele M. Sănătății C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Referitor la procedura prealabilă, reglementată prin art.7 din Legea nr.554/2004, este de observat că aceasta este o condiție de admisibilitate numai în privința acțiunilor de fond, prin care subiectul de sezină solicită anularea unui act administrativ, prevederile articolului citat nefiind aplicabile în cazul ordonanței președințiale, când nu se pune în discuție revocarea unui act al autorității publice. Or’, finalitatea recursului administrativ nu este îndeplinirea unei condiții de admisibilitate pentru o viitoare acțiune în contencios administrativ ci punerea la dispoziția autorității publice emitente a unui mijloc de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ, prin posibilitatea revocării acestuia în cadrul recursului grațios sau, după caz, ierarhic.
În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții M. Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate, Curtea le apreciază ca neîntemeiate, având în vedere că potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 „lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către M. Sănătății Publice și C.N.A.S. … și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”
Mai mult C.N.A.S. este autoritatea care gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel că, indiferent de existența sau inexistența unei culpe pentru neincluderea respectivelor medicamente în lista de care beneficiază asigurații, această autoritate este cea căreia îi revine obligația de a aduce la îndeplinire solicitarea reclamantului din acțiune, aceea de a i se asigura tratamentul necesar fără contribuție personală.
Cât privește admisibilitatea cererii pe calea ordonanței președințiale, curtea constată că nu este îndeplinită condiția vremelniciei măsurii solicitate.
Potrivit art. 996 din codul de procedură civilă ”instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Din analiza normei legale citate, Curtea reține că procedura ordonanței președințiale implică, în mod necesar, întrunirea a trei condiții cumulative, respectiv urgența, caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurii solicitate și neprejudecarea fondului prin măsura luată.
Pentru a delimita sensul noțiunii de vremelnicie a măsurilor ce pot fi luate pe calea ordonanței președințiale și a se putea reține, în consecință, îndeplinită o atare cerință este necesar ca din cuprinsul cererii de chemare în judecată să rezulte clar care sunt limitele temporale ale măsurii solicitate, pentru că în lipsa acestora măsura pretinsă instanței are caracter definitiv și prin urmare nu poate fi dispusă pe calea ordonanței președințiale și numai pe calea unei hotărâri pronunțate în urma procedurii de drept comun.
Or, din petitul cererii de chemare în judecată nu rezultă că o atare măsură este solicitată temporar, reclamantul solicitând obligarea pârâților la asigurarea provizorie a medicamentului Eculizumab (Soliris), pe bază de prescripție medicală, în regim, de compensare 100% (fără contribuție personală).
În cuprinsul acțiunii se face referire la faptul că măsura solicitată satisface exigențele caracterului vremelnic, fiind pretinsă până la soluționarea definitive a dosarului prin care reclamantul a solicitat actualizarea Listei DCI, însă reclamantul nu face dovada faptului că a formulat o astfel de acțiune, aspect sesizat și de pârâta CNAS și pus în discuție de instanță la termenul din 23.09.2015.
Faptul că reclamantul se află în procedura prealabilă introducerii unei astfel de acțiuni nu este suficient pentru a considera admisibilă ordonanța președințială, sub aspectul vremelniciei măsurii solicitate, întrucât procedura prealabilă, de;i este obligatorie nu echivalează cu un litigiu și, mai mult, nu există nicio garanție cu privire la învestirea ulterioară a instanței cu acțiunea preconizată.
În atare condiții, instanței îi este imposibil să determine un orizont temporal cu privire la măsura solicitată prin prezenta cerere de emitere a ordonanței președințiale, astfel că va respinge ca inadmisibilă acțiunea, constatând că nu este îndeplinită cerința vremelniciei măsurii solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile și a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Respinge cererea formulată de reclamantul S. A. prin S. A. M., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor la Cabinet de Avocat „C. M.”, în București, Calea Floreasca nr. 169A, clădirea A, etaj 4, sector 1, în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE – C.N.A.S., cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, ., M. SĂNĂTĂȚII, cu sediul în București, . nr. 1-3, sector 1 și G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sector 1, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. A. F. M. H.
| ← Anulare act administrativ. Încheierea nr. 16/2015. Curtea de... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
