Anulare act administrativ. Sentința nr. 929/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 929/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 7571/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 929
Ședința publică din data de 01.04.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. S.
GREFIER: A. P.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul S. I., în contradictoriu cu pârâtul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată sub nr,_, reclamantul S. I., a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de integritate, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare din 27 noiembrie 2014 și suspendarea executării acestui raport.
În fapt
„1. La data 27 noiembrie 2014 Agenția Națională de Integritate a întocmit un Raport de evaluare ale cărui concluzii sunt următoarele: „persoana evaluată s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 01.10.2012 conform Deciziei nr. 167/05.10.2012 privind numirea în funcția publică de execuție de referent Cls. III, grad profesional asistent, gradația 5)- 30.07.2014 data Hotărârii Consiliului Local al Comunei Plosca nr. 16/30.07.2014, privind încetarea de drept, prin demisie, a mandatului de consilier al lui S. I."
Așadar, onorată instanță, în considerarea situației de fapt enunțată anterior, Raportul de evaluare, întocmit de ANI la data de 27 noiembrie, este lovit de nulitate, față de faptul că este emis cu nerespectarea dispozițiilor art. art.21 alin. 1 din Legea 176/2010 prin intermediul căruia legiuitorul a condiționat întocmirea raportului de evaluare de existența elementelor de incompatibilitate, după exprimarea punctului de vedere a persoanei evaluate, astfel:
,,(1) Daca, dupa exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau in scris, ori, in lipsa acestuia, dupa expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate considera in continuare ca sunt elemente in sensul existentei unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare. "
În speța dată, după exprimarea punctului de vedere al subsemnatului, nu mai exista o stare de incompatibilitate, întrucât subsemnatul, așa cum reiese foarte clar din punctul de vedere exprimat, „mi-am dat demisia" din cadrul Consiliului local al Comunei Plosca la data de 30.07.2014, adică anterior întocmirii raportului de evaluare, astfel încât, inspectorul de integritate nu avea de unde să identifice,,în continuare", elemente în sensul existenței unei stări de incompatibilitate, astfel încât să întocmească un raport de evaluare așa cum este prevăzut în actul normativ sus invocat.
Un al doilea element de nulitate a acestui raport de evaluare onorată instanță, derivă indubitabil din inexistența elementelor de incompatibilitate atât la data emiterii acestui raport cât și anterior emiterii acestuia.
Astfel, ne regăsim în situația în care dacă la momentul sesizării fapta exista, la momentul evaluării subsemnatului, potrivit chiar concluziilor inspectorilor de integritate, starea de incompatibilitate încetase.
În aceste condiții, consider că legalitatea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate trebuie analizată de onorata instanță prin prisma situației de fapt și de drept existentă la data întocmirii acestuia.
Mai mult decât atât, raportat la presupusa încălcare de către subsemnatul a dispozițiilor art. 94 alin.2 lit.a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției, cu modificărilor și completările ulterioare, inspectorii de integritate prin lecturarea strictă a articolului de lege sus invocat, au apreciat că mă aflu în incompatibilitate, fără să analizeze si cine nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a), așa cum este prevăzut la același art. 94 alin. (21) lit.c, respectiv:
,,Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) și c), funcționarul public care:...
c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în condițiile expres prevăzute de actele normative în vigoare."
Nu în ultimul rând, rog instanța de judecată, să observe că, prin încetarea mandatului de consilier local al Comunei Plosca, prin demisie, am făcut dovada bunei credințe în ceea ce privește presupusa stare de incompatibilitate, aspecte reținute foarte clar de inspectorii de integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate la cap. II, alin.3 și cap. IV alin. 2.
2.Pe baza înscrisurilor atașate cererii de față, în limitele permise de natura specială a procedurii instituite de art. 14 din Legea nr. 554/2004, rog instanța de judecată să constate pe deplin îndeplinită cerința legală a cazului bine justificat astfel cum este acesta definit în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, respectiv dovedirea de către subsemnatul a unor "împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ."
Astfel cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Comercială, de C. Administrativ și Fiscal prin decizia nr.3015/23 septembrie 2008, "împrejurările de natură a crea o îndoială asupra legalității actelor administrative ...atacate, în condițiile în care nu se pot antama în această etapă procesuală aspecte de fond, rezultă din, cel puțin aparențe, inconsecvențe de raționament ale organului emitent.
Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei.
Așa fiind onorată instanță, cazul bine justificat rezidă nu numai în simplele afirmații ale subsemnatului dar și în argumentele juridice prezentate și sumar probate, aparent valabile, de natură a crea însă o îndoială în ceea ce privește actul contestat, și a cărui legalitate nu a fost încă pe deplin confirmată."
Cererea de suspendare a executării raportului de evaluare până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ este întemeiată și pentru considerentul prevenirii unei pagube iminente, astfel cum termenul de pagubă iminentă a fost definit în art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 respectiv "un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public."
În concret, actul administrativ a cărui suspendare o solicit instanței este de natură a afecta grav drepturi fundamentale recunoscute subsemnatului precum dreptul la muncă, dreptul la protecția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, așa cum aceste drepturi sunt consfințite de prevederile constituționale sub act. 41 și act. 47 alin. (I), fiind apte a produce un important prejudiciu material dar și moral subsemnatului, care se impune a fi evitat prin suspendarea executării Raportului de evaluare atacat.
În sensul celor susmenționate, trebuie amintit că potrivit celor statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului "a afecta" cuprinde mai multe nuanțe, precum pe cel de "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma"," leza" sau "a antrena consecințe negative".
Pe de altă parte, „eliberarea din funcție ori, după caz, stabilirea unei abateri disciplinare" din funcția publică de execuție pe care o ocup în condiții de legalitate este de natură a-mi afecta grav imaginea și prestigiul profesional, iar în condițiile în care ulterior, în soluționarea cererii de anulare a actului administrativ s-ar constata nelegalitatea acestuia, repararea prejudiciilor create, îndeosebi în plan moral, de măsura dispusă de conducătorul instituției publice la care îmi desfășor activitatea va fi deosebit de dificilă, în raport de specificul activității desfășurate.
Nu în ultimul rând, apreciez că suspendarea executării actului administrativ unilateral individual ar fi în deplin acord cu S. nr. R(89)8 adoptată la data de 13 septembrie de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materia administrativă.
Pe de altă parte, consider că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie și că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii, iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. De altfel, onorată instanță executarea imediată si integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate în anumite circumstanțe cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil si pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
La nivel european, actul administrativ este privit ca orice măsură sau decizie de ordin individual luată în exercitarea puterii publice și de natură a produce efecte directe asupra drepturilor, libertăților sau intereselor persoanelor.
în acest context, recomandarea anterior citată, pe deplin aplicabilă României - membru al Consiliului Europei - arată că instanțele chemate să decidă măsuri de protecție provizorie vor ține cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când / există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea actului administrativ.
Față de aceste aspecte, rog onorata instanță să analizeze argumentele invocate și pe care le-am prezentat mai sus, să admită prezenta cerere și să dispună pe cale de consecință anularea raportului de evaluare din 27 noiembrie 2014 întocmit de către Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate (A.N.I.) și suspendarea executării actului administrativ.
În drept, art. 15 din Legea 554/2004, art.22 alin.1 din Legea nr.176/2010.”
La dosar s-a depus raportul de evaluare întocmit, iar pârâtul depune întâmpinare în termen legal, prin care invocă excepția lipsei de interes, arătând că raportul de evaluare nu produce nici un efect juridic atât timp cât a fost contestat, instanța se va pronunța asupra legalității acestuia.
Referitor la cererea de suspendare, se arată că în cauză nu sunt îndeplinite cele două condiții: caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Pe fondul cauzei se arată că acțiunea reclamantului este nefondată. În realitate, acesta confundă mandatul de consilier local deținut în cadrul Consiliului Local Plosca cu exercitarea mandatului de reprezentare.
Reclamantul formulează răspuns la întâmpinare, arătând că ceea ce este foarte important în cazul de față, în ipoteza în care prin hotărârea privind, validarea mandatelor consilierilor declarați aleși în noul Consiliu Local al comunei Plosca, mi-a fost validat mandatul de consilier, validare care a fost făcută de o autoritate, reiese cu evidență că nu se află în situația de incompatibilitate.
Curtea, analizând actele aflate la dosar, constată că excepția invocată nu este nefondată, urmând a fi respinsă, iar pe fond acțiunea reclamantului este nefondată, urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția invocată, se constată că justificarea interesului presupune îndeplinirea cerințelor obligatorii ale acestuia, respectiv să fie legitim, personal, născut și actual. Reiese cu evidență că interesul este justificat de eliberarea din funcție ori, după caz stabilirea unei abateri disciplinare din funcție publică de execuție pe care o ocupă reclamantului, măsura dispusă fiind de natură a-i afecta imaginea și prestigiul profesional. În speța de față, reclamantul și-a exercitat dreptul de a contesta raportul de evaluare în termenul legal.
În ceea ce privește cererea de suspendare, Curtea constată că acesta este subsecvent cererii de anulare, fiind valabilă în urma anulării raportului de evaluare. Întrucât instanța respinge cererea principală de alunare, cererea de suspendare rămâne fără obiect.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamantul a executat concomitent funcția publică de referent în cadrul AFP Roșiorii de Vede cu cea de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Plosca, județ Teleorman, încălcând dispozițiile art. 94 alin. 2 lit. a din legea 161/2003.
Funcția de referent, începând cu data de 01.10.1012, iar cea de consilier pe perioada 25.06.2012 până la 30.07.2014. La data de 30.07.2014, reclamantul și-a dat demisia din funcția de consilier. Acest fapt nu schimbă cu nimic situația de incompatibilitate în care s-a aflat la momentul sesizării stării de incompatibilitate, sesizare ce a avut loc anterior demisiei din funcția de consilier și care l-a determinat să-și dea această demisie.
Faptul că raportul de evaluare a fost întocmit după demisia reclamantului, respectiv în noiembrie 2014, nu are nici o relevanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantului.
Respinge acțiunea reclamantului S. I. cu domiciliul în ., în contradictoriu cu pârâtul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE cu sediul în sector 1, București, .. 15, ca nefondată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
L. S. A. P.
Red. LS
Tehnored . ex./20.04.2015
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1337/2015. Curtea de Apel... | Despăgubire. Sentința nr. 1327/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
