Anulare act administrativ. Sentința nr. 1604/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1604/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 7923/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1604
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.06.2015
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE (CNAS) ȘI AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI (ANAF), având ca obiect„anulare act administrativ-adr.- MS/FD/2060/07.06.2013”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 29.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.06.2015 pentru când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.12.2013, sub nr._ reclamanta .. în contradictoriu cu pârâtele (i) C. Națională de Asigurări de Sănătate, și (ii) Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a formulat acțiune solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea actului administrativ reprezentat de adresa CNAS nr. MS/FD/2060/07.06.2013 și, în consecință:
1. în principal, anularea actului administrativ reprezentat de adresa CNAS nr. MS/FD/1900/30.04.2013 referitoare la valoarea procentului „p" și pretinsa valoare a consumului centralizat de medicamente atribuit S. în scopul determinării contribuției de clawback pentru Trimestrul I 2013,
2.Restituirea sumei de 4.361.234 lei, achitată de S. cu titlu de contribuție trimestrială pentru Trimestrul I 2013, determinată în baza Datelor CNAS contestate, respectiv a OUG nr. 77/2011 și a legislației fiscale aplicabile;
3.în subsidiar, anularea parțială a Datelor CNAS în privința valorii medicamentelor eronat inclusă în cuantumul pretinsului consum de medicamente notificat reclamantei de pârâta CNAS în cuprinsul Datelor CNAS contestate și restituirea sumelor achitate nejustificat de S. cu titlu de contribuție trimestrială pentru Trimestrul I 2013;
4.Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea acțiunii s-au arătat în esență următoarele:
Datele CNAS atacate prin prezenta acțiune au fost emise în temeiul OUG nr. 77/2011, cu modificările ulterioare, prin care a fost instituit un mecanism de impunere a veniturilor obținute din comercializarea medicamentelor compensate, suportate din fonduri publice. Contribuția reglementată prin art. 3 din OUG nr. 77/2011, numită și „taxa clawback", se aplică DAPP sau, după caz, reprezentanților legali ai acestora, în raport cu valoarea medicamentelor relevante suportate din fonduri publice în cadrul unui trimestru, determinate și comunicate unilateral de către CNAS.
Potrivit art. 9 din OUG nr. 77/2011, contribuția trimestrială reglementată se aplică cu privire la medicamentele suportate din fonduri publice, vândute ulterior datei intrării în vigoare actului normativ (01.10.2011), contribuția datorată pentru medicamentele comercializate anterior urmând să fie determinată de către CNAS în conformitate cu prevederile art. 363 indice 1 din Legea nr. 95/2006 (dispoziții incidente până la data de 30.09.2011).
Sintetic, principalele componente ale mecanismului de impunere reglementat prin OUG nr. 77/2011, cu modificările ulterioare aduse prin OUG nr. 110/2011 și, în special, prin OG nr. 17/2012, sunt următoarele:
(a)contribuabilul - este DAPP al medicamentelor comercializate după data de 01.10.2011 și suportate din fonduri publice (FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății) sau, dacă DAPP este o persoană juridică străină, reprezentantul legal al acesteia, persoană juridică română desemnată și înregistrată fiscal conform art. 4;
(b)conform art. 3 din OUG nr. 77/2011, contribuția datorată se determină prin aplicarea unui procent („p") la valoarea consumului de medicamente suportate din fonduri publice, aferent vânzărilor fiecărui contribuabil; la rândul său, procentul „p" se calculează în funcție de consumul total trimestrial de medicamente suportat din fonduri publice (CTt) și bugetul aprobat trimestrial pentru astfel de medicamente și anume un sfert din bugetul anual aprobat prin legea bugetului de stat (BAt);
(c)ca urmare a numeroaselor contestații formulate de contribuabili și anticipând soluția pronunțata prin Decizia nr. 39/2013 a Curții Constituționale, Guvernul a dispus prin art. 7 din OG nr. 17/2012, cu începere din Trimestrul IV 2012, revenirea la sistemul de impunere stabilit prin art. 3 din OUG nr. 77/2011, cu o diferență constând în eliminarea TVA din valoarea componentelor formulei de calcul al procentului „p" (CTt și BAt);
(d)potrivit art. 5 alin. (4) - (6) din OUG nr. 77/2011, valorile vânzărilor trimestriale comunicate contribuabililor sunt obținute și emise de CNAS după cum urmează:
-farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi (spitalele) și centrele de dializă care utilizează medicamentele relevante raportează lunar către fiecare casă de asigurări de sănătate județeană („CJAS"), electronic și pe suport de hârtie, consumul de medicamente care se suportă din fonduri publice;
-fiecare CJAS raportează lunar consumul centralizat de medicamente către CNAS, pe baza unei machete de raportare aprobată de CNAS;
-în baza datelor lunare furnizate de CJAS, CNAS atribuie fiecărui DAPP consumul trimestrial de medicamente relevante (baza impozabilă a contribuției);
(e)conform legii, CNAS trebuie să comunice contribuabililor, până la finele lunii următoare trimestrului, valorile privind consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
(f)în baza valorilor comunicate de CNAS, contribuabilii determină, calculează și declară la organul fiscal, pe propria răspundere, și respectiv achită contribuția de plată, până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului relevant;
(g) valorile comunicate de CNAS pot fi contestate de contribuabili în termen de 10 zile de la data comunicării, potrivit legii contenciosului administrativ.
La data de 30.04.2013, reclamantei i-au fost comunicate via e-mail Datele CNAS privind procentul „p" și valoarea consumului de medicamente trimestrial, necesare pentru determinarea contribuției de plată pentru Trimestrul I 2013.
În termen legal, reclamanta a urmat procedura prealabilă în contenciosul administrativ, formulând contestația nr. 383/10.05.2013, înregistrată la CNAS cu nr. 6455/10.05.2013, prin care a solicitat reexaminarea și revocarea Datelor CNAS, respectiv furnizarea de către CNAS a datelor primare în baza cărora autoritatea administrativă a determinat pretinsele valori ale consumului trimestrial comunicate S..
NELEGALITATEA ACTULUI ADMINISTRATIV CONTESTAT:
Pretinsul consum centralizat de medicamente include produse care nu au fost comercializate de S. în perioada relevantă, fiind contrar declarațiilor și listelor de produse depuse de contribuabil conform legii.
Sunt o . medicamente produse de DAPP din Grupul S., incluse în Datele CNAS, care nu au fost însă comercializate în trimestrul relevant sau chiar în perioada anterioară de către S., în calitate de reprezentant sau distribuitor angro pe piața farmaceutică din România și pentru care DAPP nu a emis niciun alt tip de împuternicire (inclusiv contractuală) pentru oricare altă entitate distribuitoare din România.
Astfel, susținerea din alineatul final al Datelor CNAS potrivit căreia consumul de medicamente notificat ar fi „aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială" este eronată. Dimpotrivă, valorile cuprinse în Datele CNAS ignoră conținutul listelor de produse și al declarațiilor de disponibilitate a medicamentelor, elaborate de S. și depuse la CNAS conform prevederilor legale aplicabile.
În fapt, valorile pretinselor vânzări trimestriale au fost determinate de către CNAS și CJAS în absența unor criterii sau metode obiective și transparente, respectiv în baza unor informații incomplete sau eronate furnizate de CJAS sau, după caz, furnizate CJAS de către farmacii, spitale sau centre de dializă.
Din analiza Datelor CNAS s-a constatat că, în pretinsul consum de medicamente pentru Trimestrul I 2013 atribuit S. prin actul contestat, au fost incluse medicamente care nu puteau fi obiectiv consumate în perioada relevantă, după cum urmează:
(a)medicamente care, anterior Trimestrului I 2013, făcuseră obiectul retragerii din Catalogul național al prețurilor la medicamentele de uz uman eliberate cu prescripție medicală („CANAMED") și, în mod evident, neincluse în listele de medicamente disponibile pe piață sau pentru care s-ar datora taxa clawback;
(b)medicamente care nu au fost comercializate pe întreaga perioadă cuprinsă între 01.10.2011 (data intrării în vigoare a OUG nr. 77/2011 și 31.03.2013 (finalul Trimestrului I 2013);
(c)medicamente care, în Trimestrul I 2013, erau expirate, necompensate din fonduri publice sau neînregistrate în evidențele oficiale ale autorității competente.
A fost sesizată autoritatea emitentă a Datelor CNAS că o . 5 medicamente pretins consumate în Trimestrul I 2013, (și anume Methotrexat Ebewe 50 mg/5 ml - Cod CIM W12308002, Sedacoron 150 mg/3 ml - Cod CIM W13267001, Sedacoron 150 mg/3 ml - Cod CIM W00319002, Standacilin ig - Cod CIM W00459002 sau Tetracicilina S. 250 mg - Cod CIM W42907001) au fost excluse din CANAMED cu începere din 01.10.2012. nemafiind comercializate pe piața farmaceutică din România de către S. sau oricare altă entitate distribuitoare.
Pentru medicamentele menționate, s-a solicitat Ministerului Sănătății excluderea din CANAMED prin adresa S. nr. 135/06.09.2012 (excludere operată cu începere din 01.10.2012) „în condițiile în care s-au epuizat/au expirat termenele de valabilitate ale ultimelor stocuri comercializate de compania S. în România". Este evident așadar că, în Trimestrul I 2013, medicamentele indicate mai sus nu puteau face obiectul consumului la nivelul spitalelor, centrelor de dializă sau farmaciilor (utilizatorii finali), câtă vreme nu mai existau stocuri pe piață și, mai ales, medicamentele nu mai putea fi achiziționate și/sau comercializate pe piața din România întrucât, conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 75/2009, produsele respective nu mai beneficiau de un preț avizat, cuprins în CANAMED în trimestrul relevant (și nici măcar în ediția CANAMED valabilă pentru trimestrul anterior).
O mare parte din medicamentele indicate nu au fost comercializate de S. sau făcute disponibile altcumva pe piață nici anterior Trimestrului I 2013, respectiv după 01.10.2011 (data de la care se aplică contribuția reglementată prin OUG nr. 77/2011) sau, după caz, s-a achiziționat în cantități extrem de reduse, după cum reiese din cuprinsul declarațiilor de disponibilitate a produselor pe piață, depuse la CNAS de către S. conform art. 1 alin. (15) din Ordinul președintelui CNAS nr. 615/2010, cu modificările ulterioare.
Potrivit dispoziției legale menționate mai sus, CNAS trebuia să elimine medicamentele nedeclarate ca disponibile din Lista de medicamente (denumiri comerciale) compensate, aprobată trimestrial prin ordin al președintelui CNAS; prin urmare, medicamentele pe care S. nu le-a inclus în declarațiile de disponibilitate nu mai puteau face obiectul compensării în sistemul de asigurări sociale de sănătate și deci legalmente incluse în consumul de medicamente suportat din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății în Trimestrul I 2013.
Datele CNAS sunt incorecte întrucât includ, pe de o parte, valori ale unor produse necomercializate de S. și care, mai mult, ar fi trebuit eliminate de CNAS din lista medicamentelor compensate conform art. 1 alin. (15) din Ordinul președintelui CNAS nr. 615/2010, respectiv valori ale unor medicamente comercializate anterior datei de 01.10.2011 sau care, în Trimestrul I 2013, erau expirate, necompensate din fonduri publice sau neînregistrate în evidențele oficiale ale ANMDM.
CNAS are posibilitatea să verifice acuratețea informațiilor furnizate în cuprinsul anexelor menționate mai sus, ca urmare a reexaminării Datelor CNAS solicitată prin contestație, întrucât majoritatea respectivelor medicamente a fost vândută de S. în mod transparent, prin intermediul procedurilor de achiziție publică organizate de spitale conform OUG nr. 34/2006, la un preț considerabil mai mic decât prețul cu amănuntul prevăzut de lege (în multe cazuri, inferior chiar prețului de producător al medicamentului relevant).
În privința unui număr de 31 medicamente pretins comercializate către spitale (în special medicamente oncologice), indicate la contestația formulată împotriva Datelor CNAS, evidențele S. și datele furnizate de IMS Health indică un consum zero in Trimestrul I 2013, în pofida valorilor de consum incluse in Datele CNAS. Cu alte cuvinte, niciunul dintre aceste produse nu a fost comercializat în lanțul de distribuție, respectiv achiziționat de utilizatorii finali în trimestrul relevant spre a fi astfel suportat din fonduri publice.
CNAS trebuie să verifice aceste discrepanțe atat la nivelul CJAS și utilizatorilor finali care au raportat eronat consumul celor 31 medicamente, cât și cu reprezentanții ANMDM (datele privind achiziția medicamentelor pe lanțul de distribuție fiind furnizate acestei autorități publice în cadrul executării obligațiilor tuturor distribuitorilor de medicamente cu privire la trasabilitatea medicamentelor). Totodată, inexistența stocurilor de produse destinate utilizatorilor finali poate fi temeinic verificată de către CNAS din analiza declarațiilor de disponibilitate depuse de S. conform prevederilor legale incidente, anexate la contestația formulată.
Tot astfel, cu privire la 11 medicamente oncologice indicate în contestație, datele IMS Health relevă diferențe majore între pretinsul consum centralizat de medicamente suportat din fonduri publice în Trimestrul I 2013 și întreaga valoare estimată a medicamentelor consumate de utilizatorii finali în aceeași perioadă. Astfel, pretinsul consum suportat din fonduri publice în Trimestrul I 2013, notificat prin Datele CNAS, depășește cu procente situate între 7 si 98% întrega valoare a vânzărilor S. pentru produsele medicamentoase menționate mai sus.
Așa fiind, CNAS a determinat nelegal valoarea consumului trimestrial de medicamente atribuit S. pentru Trimestrul I 2013, prin stabilirea acestei valori în funcție de prețul cu amănuntul maximal din CANAMED și nu conform valorii reale de achiziție a medicamentelor (care trebuia raportată conform Ordinului comun al Ministrului Sănătății și președintelui CNAS nr._ și suportată efectiv din fonduri publice);
CNAS a inclus incorect în pretinsul consum de medicamente atribuit S. mai multe produse fie expirate, fie retrase de pe piață anterior Trimestrului I 2013; și
valoarea consumului trimestrial atribuit S. prin Datele CNAS conține valori ale unor cantități semnificative de medicamente care nu au fost comercializate de S. după data de 01.10.2011, cu încălcarea art. 9 alin. (1) din OUG nr. 77/2011.
Un motiv suplimentar de nelegalitate care justifică anularea Datelor CNAS constă în includerea în valoarea consumului trimestrial de medicamente atribuit S. pentru Trimestrul I 2013 a contravalorii unor cantități semnificative de medicamente care au fost vândute de S. și DAPP reprezentați înaintea datei de 01.10.2011 (data intrării în vigoare a OUG nr. 77/2011).
În conformitate cu dispozițiile imperative ale art.g alin. (1) din OUG nr. 77/2011, pentru toate medicamentele vândute anterior intrării în vigoare a OUG nr. 77/2011, CNAS trebuia sa stabilească contribuția trimestrială conform art. 363 indice 1 din Legea nr. 95/2006 (introdus prin OUG nr. 104/2009) și a legislației secundare relevante, nefiind incidente așadar prevederile OUG nr. 77/2011.
În speță, Datele CNAS încalcă prevederile art. 9 alin. (1) sub aspectul includerii în valoarea pretinsului consum al unor medicamente care nu au fost disponibile pe piață în perioada 01.10._12, neregăsindu-se în declarațiile de disponibilitate depuse de S. la CNAS.
Datele CNAS au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii și predictibilității fiscale:
Datele CNAS încalcă principiul certitudinii și predictbilității fiscale, în condițiile în care normele privind determinarea consumului trimestrial de medicamente sunt neclare și discreționar aplicate de CNAS iar sarcina fiscală astfel impusă depășește în mod neechivoc posibilitatea de predicție a contribuabilului.
Conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, impozitele și taxele se întemeiază pe „ certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale". Or, în cazul contribuției stabilite pentru Trimestrul I 2013 în baza Datelor CNAS principiul edictat este încălcat, având în vedere următoarele aspecte:
(a)nu există nicio legătură directă între valorile de consum notificate prin Datele CNAS și vânzările sau veniturile contribuabilului S.;
(b)valorile de consum incluse în Datele CNAS, care ar trebui (și au fost) utilizate în vederea calculării și declarării contribuției datorate pentru Trimestrul I 2013, sunt generate cu ajutorul unui sistem de raportare complet inaccesibil contribuabilului sau oricărei alte părți legitim interesate, ceea ce însemnă că Datele CNAS nu pot fi obiectiv verificate sau urmărite; este inadmisibil ca o contribuție fiscală să fie stabilită prin raportare la date și informații ce nu pot fi verificate sau măcar auditate independent, aceasta putând conduce inerent la stabilirea de taxe și impozite arbitrare, contrar principiului certitudinii și predictibilității fiscale;
(c) ca urmare a celor de mai sus, valorile consumului individual notificat prin Datele CNAS depășesc cu mult posibilitatea de predicție a reclamantei (acest aspect fiind cu atât mai evident pentru medicamentele incluse în Datele CNAS care nu au fost comercializate de S. în trimestrul relevant sau în cel anterior, respectiv pentru care datele de piață indică un consum „zero" în Trimestrul I 2013);
Atât legiuitorul principal sau secundar, cu ocazia redactării normelor de natură fiscală, cât și autoritatea publică, cu ocazia punerii în aplicare a legii pentru determinarea obligației fiscale, trebuie să asigure o interpretare uniformă (excluzând interpretările arbitrare) și să stabilească cu precizie condițiile, mijloacele și sumele ce vor fi plătite de contribuabil, astfel încât acesta din urmă să poată urmări și înțelege sarcina fiscală astfel impusă, precum și impactul hotărârilor de afaceri asupra respectivei sarcini. Or, în cazul Datelor CNAS, aceste cerințe sunt manifest ignorate, câtă vreme nici legislația secundară și nici modalitatea de stabilire de către CNAS a bazei impozabile -valoarea consumului trimestrial de medicamente atribuit S.-, respectiv a unui element fundamental al procentului de contribuție „p" (și anume CTt -consumul total trimestrial de medicamente) nu oferă indicii clare și suficiente pentru urmărirea și verificarea sarcinii fiscale impuse.
Datele CNAS au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii și predictibilității fiscale, astfel încât valorile cuprinse în Datele CNAS nu trebuie să fie considerate un element obiectiv înbaza căruia contribuabilul S. să poată fi obligat la plata contribuției pentru Trimestrul I 2013.
Legal citată, pârâta Agenția Naționala de Administrare Fiscala a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive si, pe cale de consecința, respingerea acțiunii
In raport de obiectul cererii de chemare in judecata, A.N.A.F. nu este emitenta actelor administrative contestate, ce formează obiectul prezentului dosar.
Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind Legea contenciosul administrativ, "Orice persoana care se considera vătămata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Din prevederile articolului menționat mai sus, rezulta, in mod clar, care sunt părțile . contencios administrativ, respectiv partea vătămata, in cauza, ., si autoritatea publica emitenta a actelor administrative pretins vătămătoare, care in prezenta cauza au fost emise de către C.N.A.S.
Legal citată, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.
Potrivit art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, C. Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanților legali ai acestora, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
În temeiul acestor dispoziții legale, consumul centralizat de medicamente pentru trimestrul I 2013 suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, a fost transmis către reclamantă, prin adresa CNAS nr. MS/FD/1900/30.04.2013, în condițiile art. 4 alin. (1) din OUG nr. 77/2011.
Potrivit art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, raportarea consumului de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se face de către farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente, după cum urmează:
a)farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
b)unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile.
Examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANAF cu privire la capătul de cerere nr. 1 al acțiunii, în conformitate cu prevederile art. 248 Cod pr. civ., Curtea a reținut următoarele: în raport de capătul de cerere al acțiunii- anulare adresa CNAS nr. MS/FD/2060/07.06.2013, A.N.A.F. nu este emitenta acestuia.
Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind Legea contenciosul administrativ, "Orice persoana care se considera vătămata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Din prevederile articolului menționat mai sus, rezulta, in mod clar, care sunt părțile . contencios administrativ, respectiv partea vătămata, in cauza, ., si autoritatea publica emitenta a actelor administrative pretins vătămătoare, care in prezenta cauza au fost emise de către C.N.A.S.
Față de aceste aspecte, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANAF cu privire la capătul de cerere nr. 1 al acțiunii și ca atare respinge acest capăt de cerere față de pârâtă.
Analizându-se actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Datele CNAS atacate prin prezenta acțiune au fost emise în temeiul OUG nr. 77/2011, cu modificările ulterioare, prin care a fost instituit un mecanism de impunere a veniturilor obținute din comercializarea medicamentelor compensate, suportate din fonduri publice. Contribuția reglementată prin art. 3 din OUG nr. 77/2011, numită și „taxa clawback", se aplică DAPP sau, după caz, reprezentanților legali ai acestora, în raport cu valoarea medicamentelor relevante suportate din fonduri publice în cadrul unui trimestru, determinate și comunicate unilateral de către CNAS.
Potrivit art. 9 din OUG nr. 77/2011, contribuția trimestrială reglementată se aplică cu privire la medicamentele suportate din fonduri publice, vândute ulterior datei intrării în vigoare actului normativ (01.10.2011), contribuția datorată pentru medicamentele comercializate anterior urmând să fie determinată de către CNAS în conformitate cu prevederile art. 363 indice 1 din Legea nr. 95/2006 (dispoziții incidente până la data de 30.09.2011).
Sintetic, principalele componente ale mecanismului de impunere reglementat prin OUG nr. 77/2011, cu modificările ulterioare aduse prin OUG nr. 110/2011 și, în special, prin OG nr. 17/2012, sunt următoarele:
(a)contribuabilul - este DAPP al medicamentelor comercializate după data de 01.10.2011 și suportate din fonduri publice (FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății) sau, dacă DAPP este o persoană juridică străină, reprezentantul legal al acesteia, persoană juridică română desemnată și înregistrată fiscal conform art. 4;
(b)conform art. 3 din OUG nr. 77/2011, contribuția datorată se determină prin aplicarea unui procent („p") la valoarea consumului de medicamente suportate din fonduri publice, aferent vânzărilor fiecărui contribuabil; la rândul său, procentul „p" se calculează în funcție de consumul total trimestrial de medicamente suportat din fonduri publice (CTt) și bugetul aprobat trimestrial pentru astfel de medicamente și anume un sfert din bugetul anual aprobat prin legea bugetului de stat (BAt);
(c)ca urmare a numeroaselor contestații formulate de contribuabili și anticipând soluția pronunțata prin Decizia nr. 39/2013 a Curții Constituționale, Guvernul a dispus prin art. 7 din OG nr. 17/2012, cu începere din Trimestrul IV 2012, revenirea la sistemul de impunere stabilit prin art. 3 din OUG nr. 77/2011, cu o diferență constând în eliminarea TVA din valoarea componentelor formulei de calcul al procentului „p" (CTt și BAt);
(d)potrivit art. 5 alin. (4) - (6) din OUG nr. 77/2011, valorile vânzărilor trimestriale comunicate contribuabililor sunt obținute și emise de CNAS după cum urmează:
-farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi (spitalele) și centrele de dializă care utilizează medicamentele relevante raportează lunar către fiecare casă de asigurări de sănătate județeană („CJAS"), electronic și pe suport de hârtie, consumul de medicamente care se suportă din fonduri publice;
-fiecare CJAS raportează lunar consumul centralizat de medicamente către CNAS, pe baza unei machete de raportare aprobată de CNAS;
-în baza datelor lunare furnizate de CJAS, CNAS atribuie fiecărui DAPP consumul trimestrial de medicamente relevante (baza impozabilă a contribuției);
(e)conform legii, CNAS trebuie să comunice contribuabililor, până la finele lunii următoare trimestrului, valorile privind consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
(f)în baza valorilor comunicate de CNAS, contribuabilii determină, calculează și declară la organul fiscal, pe propria răspundere, și respectiv achită contribuția de plată, până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului relevant;
(g) valorile comunicate de CNAS pot fi contestate de contribuabili în termen de 10 zile de la data comunicării, potrivit legii contenciosului administrativ.
La data de 30.04.2013, reclamantei i-au fost comunicate via e-mail Datele CNAS privind procentul „p" și valoarea consumului de medicamente trimestrial, necesare pentru determinarea contribuției de plată pentru Trimestrul I 2013.
În termen legal, reclamanta a urmat procedura prealabilă în contenciosul administrativ, formulând contestația nr. 383/10.05.2013, înregistrată la CNAS cu nr. 6455/10.05.2013, prin care a solicitat reexaminarea și revocarea Datelor CNAS, respectiv furnizarea de către CNAS a datelor primare în baza cărora autoritatea administrativă a determinat pretinsele valori ale consumului trimestrial comunicate S..
NELEGALITATEA ACTULUI ADMINISTRATIV CONTESTAT:
Pretinsul consum centralizat de medicamente include produse care nu au fost comercializate de S. în perioada relevantă, fiind contrar declarațiilor și listelor de produse depuse de contribuabil conform legii.
Sunt o . medicamente produse de DAPP din Grupul S., incluse în Datele CNAS, care nu au fost însă comercializate în trimestrul relevant sau chiar în perioada anterioară de către S., în calitate de reprezentant sau distribuitor angro pe piața farmaceutică din România și pentru care DAPP nu a emis niciun alt tip de împuternicire (inclusiv contractuală) pentru oricare altă entitate distribuitoare din România.
Astfel, susținerea din alineatul final al Datelor CNAS potrivit căreia consumul de medicamente notificat ar fi „aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială" este eronată. Dimpotrivă, valorile cuprinse în Datele CNAS ignoră conținutul listelor de produse și al declarațiilor de disponibilitate a medicamentelor, elaborate de S. și depuse la CNAS conform prevederilor legale aplicabile.
În fapt, valorile pretinselor vânzări trimestriale au fost determinate de către CNAS și CJAS în absența unor criterii sau metode obiective și transparente, respectiv în baza unor informații incomplete sau eronate furnizate de CJAS sau, după caz, furnizate CJAS de către farmacii, spitale sau centre de dializă.
Din analiza Datelor CNAS s-a constatat că, în pretinsul consum de medicamente pentru Trimestrul I 2013 atribuit S. prin actul contestat, au fost incluse medicamente care nu puteau fi obiectiv consumate în perioada relevantă, după cum urmează:
(a)medicamente care, anterior Trimestrului I 2013, făcuseră obiectul retragerii din Catalogul național al prețurilor la medicamentele de uz uman eliberate cu prescripție medicală („CANAMED") și, în mod evident, neincluse în listele de medicamente disponibile pe piață sau pentru care s-ar datora taxa clawback;
(b)medicamente care nu au fost comercializate pe întreaga perioadă cuprinsă între 01.10.2011 (data intrării în vigoare a OUG nr. 77/2011 și 31.03.2013 (finalul Trimestrului I 2013);
(c)medicamente care, în Trimestrul I 2013, erau expirate, necompensate din fonduri publice sau neînregistrate în evidențele oficiale ale autorității competente.
A fost sesizată autoritatea emitentă a Datelor CNAS că o . 5 medicamente pretins consumate în Trimestrul I 2013, (și anume Methotrexat Ebewe 50 mg/5 ml - Cod CIM W12308002, Sedacoron 150 mg/3 ml - Cod CIM W13267001, Sedacoron 150 mg/3 ml - Cod CIM W00319002, Standacilin ig - Cod CIM W00459002 sau Tetracicilina S. 250 mg - Cod CIM W42907001) au fost excluse din CANAMED cu începere din 01.10.2012. nemafiind comercializate pe piața farmaceutică din România de către S. sau oricare altă entitate distribuitoare.
Pentru medicamentele menționate, s-a solicitat Ministerului Sănătății excluderea din CANAMED prin adresa S. nr. 135/06.09.2012 (excludere operată cu începere din 01.10.2012) „în condițiile în care s-au epuizat/au expirat termenele de valabilitate ale ultimelor stocuri comercializate de compania S. în România". Este evident așadar că, în Trimestrul I 2013, medicamentele indicate mai sus nu puteau face obiectul consumului la nivelul spitalelor, centrelor de dializă sau farmaciilor (utilizatorii finali), câtă vreme nu mai existau stocuri pe piață și, mai ales, medicamentele nu mai putea fi achiziționate și/sau comercializate pe piața din România întrucât, conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 75/2009, produsele respective nu mai beneficiau de un preț avizat, cuprins în CANAMED în trimestrul relevant (și nici măcar în ediția CANAMED valabilă pentru trimestrul anterior).
O mare parte din medicamentele indicate nu au fost comercializate de S. sau făcute disponibile altcumva pe piață nici anterior Trimestrului I 2013, respectiv după 01.10.2011 (data de la care se aplică contribuția reglementată prin OUG nr. 77/2011) sau, după caz, s-a achiziționat în cantități extrem de reduse, după cum reiese din cuprinsul declarațiilor de disponibilitate a produselor pe piață, depuse la CNAS de către S. conform art. 1 alin. (15) din Ordinul președintelui CNAS nr. 615/2010, cu modificările ulterioare.
Potrivit dispoziției legale menționate mai sus, CNAS trebuia să elimine medicamentele nedeclarate ca disponibile din Lista de medicamente (denumiri comerciale) compensate, aprobată trimestrial prin ordin al președintelui CNAS; prin urmare, medicamentele pe care S. nu le-a inclus în declarațiile de disponibilitate nu mai puteau face obiectul compensării în sistemul de asigurări sociale de sănătate și deci legalmente incluse în consumul de medicamente suportat din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății în Trimestrul I 2013.
Datele CNAS sunt incorecte întrucât includ, pe de o parte, valori ale unor produse necomercializate de S. și care, mai mult, ar fi trebuit eliminate de CNAS din lista medicamentelor compensate conform art. 1 alin. (15) din Ordinul președintelui CNAS nr. 615/2010, respectiv valori ale unor medicamente comercializate anterior datei de 01.10.2011 sau care, în Trimestrul I 2013, erau expirate, necompensate din fonduri publice sau neînregistrate în evidențele oficiale ale ANMDM.
CNAS are posibilitatea să verifice acuratețea informațiilor furnizate în cuprinsul anexelor menționate mai sus, ca urmare a reexaminării Datelor CNAS solicitată prin contestație, întrucât majoritatea respectivelor medicamente a fost vândută de S. în mod transparent, prin intermediul procedurilor de achiziție publică organizate de spitale conform OUG nr. 34/2006, la un preț considerabil mai mic decât prețul cu amănuntul prevăzut de lege (în multe cazuri, inferior chiar prețului de producător al medicamentului relevant).
În privința unui număr de 31 medicamente pretins comercializate către spitale (în special medicamente oncologice), indicate la contestația formulată împotriva Datelor CNAS, evidențele S. și datele furnizate de IMS Health indică un consum zero in Trimestrul I 2013, în pofida valorilor de consum incluse in Datele CNAS. Cu alte cuvinte, niciunul dintre aceste produse nu a fost comercializat în lanțul de distribuție, respectiv achiziționat de utilizatorii finali în trimestrul relevant spre a fi astfel suportat din fonduri publice.
CNAS trebuie să verifice aceste discrepanțe atat la nivelul CJAS și utilizatorilor finali care au raportat eronat consumul celor 31 medicamente, cât și cu reprezentanții ANMDM (datele privind achiziția medicamentelor pe lanțul de distribuție fiind furnizate acestei autorități publice în cadrul executării obligațiilor tuturor distribuitorilor de medicamente cu privire la trasabilitatea medicamentelor). Totodată, inexistența stocurilor de produse destinate utilizatorilor finali poate fi temeinic verificată de către CNAS din analiza declarațiilor de disponibilitate depuse de S. conform prevederilor legale incidente, anexate la contestația formulată.
Tot astfel, cu privire la 11 medicamente oncologice indicate în contestație, datele IMS Health relevă diferențe majore între pretinsul consum centralizat de medicamente suportat din fonduri publice în Trimestrul I 2013 și întreaga valoare estimată a medicamentelor consumate de utilizatorii finali în aceeași perioadă. Astfel, pretinsul consum suportat din fonduri publice în Trimestrul I 2013, notificat prin Datele CNAS, depășește cu procente situate între 7 si 98% întrega valoare a vânzărilor S. pentru produsele medicamentoase menționate mai sus.
Așa fiind, CNAS a determinat nelegal valoarea consumului trimestrial de medicamente atribuit S. pentru Trimestrul I 2013, prin stabilirea acestei valori în funcție de prețul cu amănuntul maximal din CANAMED și nu conform valorii reale de achiziție a medicamentelor (care trebuia raportată conform Ordinului comun al Ministrului Sănătății și președintelui CNAS nr._ și suportată efectiv din fonduri publice);
CNAS a inclus incorect în pretinsul consum de medicamente atribuit S. mai multe produse fie expirate, fie retrase de pe piață anterior Trimestrului I 2013; și
valoarea consumului trimestrial atribuit S. prin Datele CNAS conține valori ale unor cantități semnificative de medicamente care nu au fost comercializate de S. după data de 01.10.2011, cu încălcarea art. 9 alin. (1) din OUG nr. 77/2011.
Un motiv suplimentar de nelegalitate care justifică anularea Datelor CNAS constă în includerea în valoarea consumului trimestrial de medicamente atribuit S. pentru Trimestrul I 2013 a contravalorii unor cantități semnificative de medicamente care au fost vândute de S. și DAPP reprezentați înaintea datei de 01.10.2011 (data intrării în vigoare a OUG nr. 77/2011).
În conformitate cu dispozițiile imperative ale art.g alin. (1) din OUG nr. 77/2011, pentru toate medicamentele vândute anterior intrării în vigoare a OUG nr. 77/2011, CNAS trebuia sa stabilească contribuția trimestrială conform art. 363 indice 1 din Legea nr. 95/2006 (introdus prin OUG nr. 104/2009) și a legislației secundare relevante, nefiind incidente așadar prevederile OUG nr. 77/2011.
În speță, Datele CNAS încalcă prevederile art. 9 alin. (1) sub aspectul includerii în valoarea pretinsului consum al unor medicamente care nu au fost disponibile pe piață în perioada 01.10._12, neregăsindu-se în declarațiile de disponibilitate depuse de S. la CNAS.
Datele CNAS au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii și predictibilității fiscale:
Datele CNAS încalcă principiul certitudinii și predictbilității fiscale, în condițiile în care normele privind determinarea consumului trimestrial de medicamente sunt neclare și discreționar aplicate de CNAS iar sarcina fiscală astfel impusă depășește în mod neechivoc posibilitatea de predicție a contribuabilului.
Conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, impozitele și taxele se întemeiază pe „ certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale". Or, în cazul contribuției stabilite pentru Trimestrul I 2013 în baza Datelor CNAS principiul edictat este încălcat, având în vedere următoarele aspecte:
(a)nu există nicio legătură directă între valorile de consum notificate prin Datele CNAS și vânzările sau veniturile contribuabilului S.;
(b)valorile de consum incluse în Datele CNAS, care ar trebui (și au fost) utilizate în vederea calculării și declarării contribuției datorate pentru Trimestrul I 2013, sunt generate cu ajutorul unui sistem de raportare complet inaccesibil contribuabilului sau oricărei alte părți legitim interesate, ceea ce însemnă că Datele CNAS nu pot fi obiectiv verificate sau urmărite; este inadmisibil ca o contribuție fiscală să fie stabilită prin raportare la date și informații ce nu pot fi verificate sau măcar auditate independent, aceasta putând conduce inerent la stabilirea de taxe și impozite arbitrare, contrar principiului certitudinii și predictibilității fiscale;
(c) ca urmare a celor de mai sus, valorile consumului individual notificat prin Datele CNAS depășesc cu mult posibilitatea de predicție a reclamantei (acest aspect fiind cu atât mai evident pentru medicamentele incluse în Datele CNAS care nu au fost comercializate de S. în trimestrul relevant sau în cel anterior, respectiv pentru care datele de piață indică un consum „zero" în Trimestrul I 2013);
Atât legiuitorul principal sau secundar, cu ocazia redactării normelor de natură fiscală, cât și autoritatea publică, cu ocazia punerii în aplicare a legii pentru determinarea obligației fiscale, trebuie să asigure o interpretare uniformă (excluzând interpretările arbitrare) și să stabilească cu precizie condițiile, mijloacele și sumele ce vor fi plătite de contribuabil, astfel încât acesta din urmă să poată urmări și înțelege sarcina fiscală astfel impusă, precum și impactul hotărârilor de afaceri asupra respectivei sarcini. Or, în cazul Datelor CNAS, aceste cerințe sunt manifest ignorate, câtă vreme nici legislația secundară și nici modalitatea de stabilire de către CNAS a bazei impozabile -valoarea consumului trimestrial de medicamente atribuit S.-, respectiv a unui element fundamental al procentului de contribuție „p" (și anume CTt -consumul total trimestrial de medicamente) nu oferă indicii clare și suficiente pentru urmărirea și verificarea sarcinii fiscale impuse.
Datele CNAS au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii și predictibilității fiscale, astfel încât valorile cuprinse în Datele CNAS nu trebuie să fie considerate un element obiectiv înbaza căruia contribuabilul S. să poată fi obligat la plata contribuției pentru Trimestrul I 2013.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, Curtea reține că acțiunea este fondată, astfel că o va admite în parte.
Va anula adresa nr. MS/FD/1900/30.04.2013 emisă de pârâta CNAS.
Întrucât reclamanta a achitat de bună voie suma de 4.361.234 lei, cu titlu de contribuție trimestrială, conform Ordinului de plată nr. 1/23.05.2013, fila 128 dosar, va obliga pârâta ANAF să restituie reclamantei suma de 4.361.234 lei reprezentând contribuție trimestrială pentru trimestrul I 2013.
În baza art, 453 Cod pr. civ va obliga pârâții CNAS și ANAF să plătească fiecare câte 9000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând 12.000 lei onorariu avocat și 6.000 lei onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul procesual ales la Țuca Z. și Asociați, cu sediul în București, .. 4-8, clădirea America House, Aripa de Vest, ., în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE (CNAS), cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, . și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI (ANAF), cu sediul în București, ., sector 5.
Anulează adresa nr. MS/FD/1900/30.04.2013 emisă de pârâta CNAS.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANAF cu privire la capătul de cerere nr. 1 al acțiunii și ca atare respinge acest capăt de cerere față de pârâtă.
Obligă pârâta ANAF să restituie reclamantei suma de 4.361.234 lei reprezentând contribuție trimestrială pentru trimestrul I 2013.
Obligă pârâții CNAS și ANAF să plătească fiecare câte 9000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând 12.000 lei onorariu avocat și 6.000 lei onorariu expert.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare la ÎCCJ, recursul se depune la C..
Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red. Jud. DV
Tehnored. CB
4 ex./22.09.2015
← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2508/2015.... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2353/2015.... → |
---|