Anulare act administrativ. Sentința nr. 241/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 241/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 2259/2/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 241
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.02.2015
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. F. P.
GREFIER: R. B.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. D. AAV S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.02.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
I) Circumstanțele cauzei
A)Obiectul acțiunii
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal la data de 03.04.2014 sub numărul de dosar_, reclamanta A. D. AAV S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, să se dispună:
(1) anularea Deciziei nr. 3862/04.02.2014, emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cu privire la contestația formulată de Reclamantă împotriva Procesului-verbal nr._/ 21.11.2013;
(2) anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/ 21.11.2013, emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Harghita ca nelegal și netemeinic, pentru lipsa caracterului ilicit al faptei reținute în cuprinsul actului contestat.
A mai fost cerută obligarea pârâtului la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată ocazionate de desfășurarea procesului.
1.2. În motivarea cererii, s-au arătat, în esență, următoarele:
În fapt, reclamanta a învederat că:
- urmare a formulării și ulterior a aprobării cererii de finanțare, la data de 12.07.2010, între reclamanta A. D. AAV S.R.L, în calitate de beneficiar, și pârâtul Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat contractul de finanțare nr. C312M_/12.07.2010, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile din fonduri europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Axa III - îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi” pentru sprijinirea beneficiarului în cadrul Proiectului „Achiziționarea utilaje tehnologice de ultima generație”;
- pentru a obține rambursarea cheltuielilor efectuate, reclamanta a formulat și a depus la autoritatea contractantă două cereri de rambursare, prima înregistrată la data de 24.07.2012, iar a doua la data de 12.04.2013;
- ulterior avizării de către OJPDRP a cererii de rambursare, în baza unor suspiciuni de fraudă, în perioada 30.08._13, Serviciul Verificare a Cererilor de Finanțare (SVCF) din cadrul OJPDRP-Harghita a întreprins o . cercetări în sensul identificării existenței neregulilor semnalate prin sesizarea înregistrată la OJPDRP-Harghita sub nr. 3444/13.09.2013;
- în urma cercetărilor, s-a emis Procesul-verbal de constatare a neregurilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/ 21.11.2013, prin care s-a reținut nerespectarea de către societatea reclamantă a condițiilor legale privind rambursarea cheltuielilor, respectiv săvârșirea unei nereguli cu consecințe financiare prin achiziționarea unui utilaj second hand pentru a beneficia de plăți în cadrul Programului FEADR și s-a constatat că suma decontată de autoritatea contractantă, respectiv 487.232,29 lei, a devenit neeligibilă, propunându-se, în consecință, încetarea contractului de finanțare, precum și recuperarea ajutorului financiar nerambursabil acordat;
- împotriva Procesului verbal nr._/21.11.2013, reclamanta, în termenul legal, a formulat contestația nr. 7534/20.12.2013, prin care a susținut netemeinicia constatărilor și mențiunilor din procesul verbal, față de faptul că utilajul achiziționat, și pentru care reclamanta a formulat cea de-a doua cerere de rambursare, este un utilaj nou;
- contestația formulată de societatea reclamantă a fost, însă, respinsă de pârât, prin decizia nr. 3862/04.02.2014, fiind menținute măsurile impuse prin Procesul verbal nr._/21.11.2013.
Reclamanta a susținut, în continuare, în esență, că, în mod total neîntemeiat și în mod discreționar, pârâtul a decis sancționarea reclamantei:
- având în vedere că, referitor la calificarea second-hand atribuită autovehiculului achiziționat de către reclamantă, trebuie constatat că aceasta a achiziționat un autovehicul nou și neutilizat, fiind direct interesată în a respecta întocmai obligațiile asumate prin Contractul de finanțare și fiind primul și unicul utilizator al bunului achiziționat, concluzie care se poate desprinde și prin raportare la dispozițiile art. 10 din OG nr. 78/2000, dar și față de faptul că, pentru ca bunul să poată fi folosit potrivit destinației sale, a necesitat integrarea unei suprastructuri (benă) pe șasiul camionului, integrare care s-a realizat ulterior înmatriculării provizorii;
- ținând seama că autoutilitara achiziționată de către reclamantă îndeplinește cumulativ cele două cerințe pentru a califica mijlocul de transport ca fiind unul nou prevăzute de dispozițiile art. 1251 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, respectiv să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcțiune ori să nu fi efectuat deplasări care depășesc 6.000 km;
- luând în considerare, cu privire la înmatricularea autovehiculului la data de 04.03.2013, că având în vedere clasa din care autoutilitara face parte, respectiv cea a vehiculelor grele, pentru că livrarea acesteia nu se putea realiza altfel decât prin punerea ei în circulație, firma din Germania, anterior transmiterii dreptului de proprietate către Powertek Bulgaria, a procedat la înmatricularea provizorie a autoutilitarei, că Powertek Bulgaria a achiziționat un vehicul incomplet, autoutilitara neputând fi folosită potrivit destinației sale câtă vreme nu avea montată o suprastructură care să-i permită utilizarea în conformitate cu destinația pentru care a fost concepută, că, având în vedere masa proprie a autoutilitarei, livrarea către cumpărătoare nu putea avea loc în alte condiții decât prin înmatricularea ei provizorie, acesta fiind și motivul pentru care vehiculul figurează ca fiind înmatriculat pentru primă oară la data de 10.09.2010, precum și că, după declararea câștigătoare a ofertei Powertek Bulgaria, la data de 07.08.2012, între cele două societăți a intervenit contractul de vânzare-cumpărare nr. PWB270/07.08.2012, reclamanta înmatriculându-și, la data de 04.03.2013, pe numele său autoutilitara achiziționată;
- întrucât între momentul la care s-a întocmit Procesul verbal de recepție și de punere în funcțiune a autoutilitarei (05.11.2012) și data la care s-a efectuat vizita în teren de către echipa de control a Oficiului Județean de Plăți (16.04.2013), a trecut o perioadă de mai bine de 5 luni de zile, motiv pentru care nu se poate considera că autoutilitara, care înregistra la 16.04.2013 un rulaj de 6.618 km, avea o „uzură avansată”, cu atât mai mult cu cât livrarea autoutilitarei (din Germania) a presupus parcurgerea unei distanțe de aproximativ 2.200 km.
1.3. În dovedirea cererii de chemare în judecată, au fost propuse de către reclamantă probele cu înscrisuri -fiind atașate cererii introductive unele acte (filele 12-67)-, expertiză tehnică auto, precum și „orice alte probe utile cauzei și a căror necesitate ar reieși din dezbateri”.
B)Apărările pârâtului chemat în judecată și procedura în fața Curții de Apel București
2.1. Prin întâmpinarea depusă, cu respectarea termenului defipt de art. 201 alin. 1 C.proc.civ., la data de 15.05.2014 (filele 76-90), pârâtul Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
2.2. În motivare, s-a reliefat, în esență, că actele administrative atacate sunt legale și temeinice, că a fost dovedită producerea unei nereguli, în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011, prin faptul că reclamanta a achiziționat un utilaj second-hand, fabricat în anul 2008 și că nu se poate susține că autoutilitara cu număr șasiu WJME2NSS40C218118 este un utilaj nou, întrucât data fabricației sale este anul 2008, prima sa înmatriculare a avut loc la 10.09.2010, primul proprietar fiind Orten Gmbh Co Kg Fahrzeugbau U-Vertrieb, iar societatea reclamantă este al doilea proprietar (din 04.03.2013), conform mențiunilor din certificatul de înmatriculare.
2.3. În dovedire, au fost anexate întâmpinării unele înscrisuri (filele 91-195), iar, ulterior, alte acte (filele 207-255).
3.1. Deși i-a fost comunicată în condiții procedurale (filele 197-198) întâmpinarea formulată de pârât, reclamanta A. D. AAV S.R.L. nu a depus, în termenul fixat de art. 201 alin. 2 C.proc.civ., răspuns la întâmpinare.
3.2. Prin încheierea din data de 02.09.2014 (fila 205), Curtea, în compunerea completului de judecată de la acel termen:
- a constatat competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 10 alin. 11 din Legea nr. 554/2004;
- a dispus rectificarea citativului, în sensul că denumirea actuală a pârâtului este Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;
- a respins, ca neutilă soluționării cauzei, pentru motivele arătate în cuprinsul acestei încheieri, proba cu expertiză tehnică auto, cerută de către reclamantă.
3.3. Ulterior, prin încheierea din data de 11.11.2014 (filele 259-260), instanța a menținut soluția dată în sensul respingerii, ca neutilă soluționării cauzei, a probei cu expertiză tehnică auto, cerută din nou de către reclamantă.
Prin aceeași încheiere, s-a declarat încheiată cercetarea procesului, în temeiul art. 244 alin. 1 C.proc.civ. și s-a fixat termen pentru dezbaterea fondului, în baza art. 244 alin. 2 C.proc.civ., punându-se în vedere părților să depună note privind susținerile lor și să le depună la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea termenului acordat.
3.4. Reclamanta și pârâtul au formulat note scrise (filele 261-262, 266-275).
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu prevederile legale incidente, Curtea reține următoarele :
II)Considerentele reținute de Curte în fundamentarea soluției adoptate în pricină
A) Situația de fapt circumscrisă pricinii
4. Obiectul litigiului dedus judecății în prezenta cauză, așa cum acesta a fost configurat prin cererea de chemare în judecată, rezidă în solicitarea formulată de către reclamanta A. D. AAV S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), vizând (1) anularea Deciziei nr. 3862/04.02.2014, emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cu privire la contestația formulată de reclamantă împotriva Procesului-verbal nr. 37.892/ 21.11.2013 și (2) anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 37.892/21.11.2013, emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit-Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Harghita ca nelegal și netemeinic, pentru lipsa caracterului ilicit al faptei reținute în cuprinsul actului contestat, cu cheltuieli de judecată.
5. În fapt, se observă că, prin contractul de finanțare nr. C312M_/12.07.2010 (filele 35-40, 91-96, 216-236), încheiat între reclamanta A. D. AAV S.R.L., în calitate de beneficiar și pârâtul Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actuala Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), în calitate de autoritate contractantă, a fost acordat beneficiarului un ajutor financiar nerambursabil în sumă de maxim 829.169 lei (echivalentul a maxim 196.928 euro) -conform art. 3 (2) din contract- pentru punerea în aplicare a cererii de finanțare nr. F312M_ pentru proiectul „Achiziționarea utilaje tehnologice de ultima generație”.
Finanțarea nerambursabilă a fost asigurată din fonduri europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Axa III - îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”.
6. S-a prevăzut, în acest contract de finanțare nr. C312M_/12.07.2010 și în anexele sale, care, conform art. 7 din contract, „sunt parte integrantă a acestuia, având aceeași forță juridică”, că:
- „Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanțare și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă. Cererea de finanțare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare și implementare, face parte integrantă din contract și este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2(8).” [art. 1 (2) din contract];
- „Beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare. Pe perioada de valabilitate și monitorizare a contractului beneficiarul trebuie să-și respecte toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil” [art. 1 (3) din contract];
- „(...) Autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată ulterior prin constatarea de nereguli” [art. 5(2) din contractul cadru];
- „8(1) Prezentul contract obligă părțile să respecte întocmai și cu bună credință fiecare dispoziție a acestuia în conformitate cu principiul obligativității contractului între părțile contractante în temeiul articolului 969 din Codul civil si reglementarilor în vigoare” [art. 8 din contractul cadru];
- „1(1) Beneficiarul se obligă să execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanțare astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate și în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare. 1(2) Regulile privind achizițiile realizate de beneficiari sunt emise de către Autoritatea Contractantă, iar Beneficiarul finanțării nerambursabile este obligat să le respecte. 1(3) Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fata Autorității Contractante pentru implementarea proiectului. Subcontractarea totală sau parțială a proiectului este strict interzisă. 1(4) Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract” [Articolul 1 - Obligații generale din Anexa I la Contractul de finanțare];
- „3(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenție, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul. Modificările substanțiale sunt acelea care afectează condițiile de implementare, care pot rezulta dintr-o schimbare în natura proprietății, a amplasamentului, a unor elemente inițiale caracteristice proiectului, etc. Dacă APDRP constată că obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți) își rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.” [Articolul 3 - Obligații din Anexa I la Contractul de finanțare];
- „În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului (...), precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/ incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realității, Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept (...). În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi si penalitatea în procentul stabilit conform dispozițiilor legale in vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexa.” [art. 11(3) din Anexa nr. 1 a contractului];
- „Prin neregulă în accepțiunea prezentului contract se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare (...), precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect obținerea unor avantaje nejustificate și, în același timp, prejudicierea bugetului general al CE sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național” [art. 17(1) din Anexa nr. 1 a contractului];
- „În cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante (...)” [art. 17(4) din Anexa nr. 1 a contractului].
7. Prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/21.11.2013 (filele 12-20), emis de Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare rurală și pescuit Harghita:
- s-a dispus declararea ca neeligibilă a sumei de 487.232,29 lei;
- s-a propus încetarea contractului de finanțare nr. C312M_/12.07.2010 și recuperarea ajutorului financiar nerambursabil acordat societății reclamante A. D. AAV S.R.L.;
- această societate a fost obligată la restituirea creanței bugetare în valoare de 487.232,29 lei în termen de 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță, reprezentat de Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/21.11.2013.
P. a stabili astfel, echipa de control din cadrul autorității publice pârâte, în baza suspiciunii de neregulă/fraudă înregistrată cu nr. 3444/13.09.2013 și urmare a verificării documentare și pe teren a proiectului cu titlul: „Achiziționare utilaje tehnologice de ultima generație”, din perspectiva respectării obligației de a achiziționa utilaje noi în cadrul măsurilor PNPR, a reținut, în esență, că reclamanta din prezenta cauză, A. D. AAV S.R.L., în calitate de beneficiar, a obținut nelegal, adică contrar dispozițiilor H.G. nr. 224/ 2008, rambursarea unor cheltuieli neeligibile în cuantum de 487.232,29 lei, respectiv finanțarea unui utilaj second-hand, urmare a aprobării cererii de rambursare a cheltuielilor aferente tranșei a ll-a.
8. Împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/21.11.2013, reclamanta A. D. AAV S.R.L. a formulat contestația înregistrată cu nr. 7534/20.12.2013 (filele 21-26).
Pe această cale administrativă de atac, s-a solicitat, în principal, constatarea nelegalității măsurilor dispuse prin actul atacat, și în subsidiar, desființarea Procesului verbal sus-menționat.
9. Prin Decizia nr. 3862/04.02.2014 (filele 27-34), emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul pârâtului Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actual Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), a fost respinsă contestația formulată de reclamantă împotriva Procesului-verbal nr._/ 21.11.2013.
S-a reținut că beneficiarul (reclamanta din cauza de față A. D. AAV S.R.L.) are „un debit de 487.232,29 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere conform prevederilor legale în vigoare”.
10. Referitor la obiectul material al cererii de rambursare a cheltuielilor aferente tranșei a ll-a, observă Curtea că, prin contractul achiziții utilaje nr.PWB270/67/07.08.2012 (filele 41-48), încheiat cu Powertech Bulgaria LTD, beneficiarul, respectiv reclamanta . S.R.L., a achiziționat autoutilitara N 3 marca IVECO AD 260T41, cu numărul de identificare (șasiu) WJME2NSS40C218118.
Conform mențiunilor din procesele-verbale de recepție, predare-primire, punere în funcțiune (filele 49-51, 130-136), încheiate la data de 5.11.2012, este vorba despre un „echipament nou”, cu „țara de origine: UE”.
11. Cu toate acestea, constată Curtea că:
- data primei înmatriculări este 10.09.2010 (lit. B- certificat de înmatriculare);
- data înmatriculării pentru reclamanta . SRL este 04.03.2013 (lit. l- certificat de înmatriculare);
- data fabricației este anul 2008 (pct. 5- cartea de identitate a vehiculului);
- vehiculul a fost omologat pentru circulație de Registrul Auto Român, cu nr. OA1556859 la data de 20.02.2013 (coloana 4- cartea de identitate a vehiculului);
- Registrul Auto Român a eliberat certificatul de autenticitate . nr._;
- anterior înmatriculării în România, autoutilitara Iveco, cu număr șasiu WJME2NSS40C218118, a fost înmatriculată în Germania, la data de 10.09.2010, cu nr. de înmatriculare WIL-AN122, având deținător Orten Gmbh Co Kg Fahrzeugbau U-Vertrieb [a se vedea certificat vehicul nr. WIL-K-2-253/10-_ (filele 61,63-64)].
Aceste aspecte reies cu prisosință analizând mențiunile inserate în certificatul de înmatriculare numărul H00197625R, seria_, emis de către Ministerul Administrației și Internelor pentru vehiculul cu număr șasiu WJME2NSS40C218118 și cartea de identitate a vehiculului sus-amintit (filele 56-58,117-121), care se coroborează cu aspectele reținute (necontestate de către reclamantă, deși a luat cunoștință de ele, prin comunicarea acestui act la termenul din data de 11.11.2014) în nota de control nr. 1540/2013/ 6.05.2014 (filele 246-255), emisă de Guvernul României- Departamentul pentru Luptă Antifraudă.
B)Prevederi legale relevante în cauză
12. În drept, consideră Curtea că relevante pricinii sunt unele dispoziții ale OUG nr. 66/2011, respectiv:
- art. 2 alin. (1) lit. a), care prevede că neregula reprezintă „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezulta dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”;
- art. 26, care dispune că „În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21, în scopul recuperării creanței bugetare rezultate din nereguli, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel”.
C)Analiza punctuală a susținerilor reclamantei
13. Observă Curtea că elementul principal pe baza căruia reclamanta susține nelegalitatea actelor atacate în fața instanței de contencios administrativ constă în (pretinsa) eronată reținere de către pârât a caracterului de vehicul second-hand a celui achiziționat de reclamantă prin contractul nr.PWB270/67/07.08.2012, încheiat cu Powertech Bulgaria LTD.
Or, aceste alegații ale reclamantei nu sunt fondate, pentru considerentele care succed (pct. 14-20).
14. Astfel, în acest context, este necesar de evidențiat că, așa cum am învederat anterior (pct. 5), reclamantei A. D. AAV S.R.L, în calitate de beneficiar, i-a fost acordat un ajutor financiar nerambursabil prin contractul de finanțare nr. C312M_/ 12.07.2010.
Acest contract a fost încheiat cu pârâtul Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actuala Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), în calitate de autoritate contractantă, pentru punerea în aplicare a cererii de finanțare nr. F312M_ pentru proiectul „Achiziționarea utilaje tehnologice de ultima generație”.
15. Or, subliniază Curtea că, în niciun caz, autoutilitara N 3 marca IVECO AD 260T41, cu numărul de identificare WJME2NSS40C218118, nu poate inclusă în categoria unor „utilaje tehnologice de ultima generație”.
În acest sens, trebuie reamintit (a se vedea supra, pct. 11) că s-a reținut de instanță că vehiculul sus-menționat:
- are data fabricației în anul 2008 (mai exact 15.07.2008);
- anterior înmatriculării în România, a fost înmatriculat în Germania, la data de 10.09.2010, cu nr. de înmatriculare WIL-AN122, având deținător Orten Gmbh Co Kg Fahrzeugbau U-Vertrieb;
- a avut data înmatriculării pentru reclamanta . SRL la 04.03.2013;
- a fost omologat pentru circulație de Registrul Auto Român, cu nr. OA1556859 la data de 20.02.2013 și a obținut de la Registrul Auto Român certificatul de autenticitate . nr._.
16. Cu privire la ultimul aspect reținut anterior, evidențiază Curtea că, așa cum reiese din interpretarea dispozițiilor art. 13 alin. 4 din O.G. nr. 78/2000, conform cărora „Certificarea autenticității se efectuează de către Registrul Auto Român: -pentru vehiculele utilizate care nu au mai fost înmatriculate în România și care se supun omologării; - pentru vehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un stat membru al Uniunii Europene și care sunt importate sau introduse în România” și potrivit informațiilor conținute de pagina de Internet a Registrului Auto Român (http://www.rarom.ro/RO/article-Certificarea autenticității autovehiculelor rutiere-103.html), „nu se efectuează certificarea autenticității pentru vehiculele noi”.
Rezultă, așadar, că, chiar autoritatea cu atribuții în domeniu, respectiv Registrul Auto Român, procedând la emiterea pentru vehiculul cu număr șasiu WJME2NSS40C218118 a unui certificat de autenticitate, a reținut că acea autoutilitară nu este un vehicul nou, ci unul second-hand (care nu este nou).
17. Nu pot fi primite afirmațiile reclamantei, inserate la pct. 6-7 din notele scrise depuse în baza art. 244 alin. 2 C.proc.civ., cum că, cartea de identitate a vehiculului înmatriculat sub nr._ și certificatul vehiculului înmatriculat sub nr. WIL-AN122 se referă la autovehicule distincte.
Într-adevăr, este esențial de remarcat că, în ambele acte, este menționat același număr de identificare al vehiculului în discuție.
Or, acesta este singurul element care permite identificarea cu certitudine a vehiculelor, iar nu masa acestora, așa cum sugerează reclamanta, fără indicarea vreunui fundament legal.
18. Tot fără temei trebuie apreciate și alegațiile reclamantei, în sensul că autobasculanta achiziționată de reclamantă a fost greșit catalogată drept bun second-hand în condițiile în care nu s-a observat de pârât că obiectul achiziției a fost un echipament, iar nu un autovehicul.
Or, este de remarcat că astfel de aserțiuni sunt contrazise total de actele atașate la întâmpinarea depusă de pârât (filele 148-195), din care rezultă fără putință de tăgadă că achiziția incriminată prin actele atacate în contencios administrativ ca fiind cheltuială neeligibilă a vizat un vehicul în sensul art. 6 pct. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 -conform cu care „vehicul-sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane și/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări”-, care ar fi trebuit să fie încadrat în categoria „utilaje tehnologice de ultima generație”.
19. Consideră Curtea, în continuare, că nu este fondată nici aserțiunea reclamantei, făcută la pct. 10-11 din notele scrise depuse în baza art. 244 alin. 2 C.proc.civ., în sensul că autoutilitara achiziționată de reclamantă îndeplinește ambele condiții avute în vedere de art. 1251 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, putând fi calificată drept un mijloc de transport nou.
Astfel, în acest context, trebuie remarcat că dispozițiile invocate de către reclamantă sunt incidente în ceea ce privește modul de colectare a taxei pe valoarea adăugată.
Prin urmare, aceste prevederi legale nu sunt aplicabile prezentei pricini, care vizează anularea unor acte emise în temeiul O.U.G. nr. 66/2011.
20. Mai mult, contrar susținerilor reclamantei, cum că nu ar exista vreo definiție legală a unui „vehicul second-hand”, observă Curtea că o atare definiție reiese cu evidență din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 6 pct. 351 din O.U.G. nr. 195/2002, conform cu care „vehicul nou-vehicul care nu a mai fost niciodată înmatriculat”, putându-se susține, așadar, că „vehicul second-hand” este acela care a fost înmatriculat măcar o dată.
Or, așa cum am arătat anterior (pct. 11,15), trebuie reținut că vehiculul cu număr șasiu WJME2NSS40C218118 a mai fost înmatriculat într-un alt stat membru al Uniunii Europene (respectiv în Germania), la data de 10.09.2010, cu nr. de înmatriculare WIL-AN122, având deținător Orten Gmbh Co Kg Fahrzeugbau U-Vertrieb.
21. Reținând că, în mod temeinic și legal, a stabilit emitentul actelor a căror anulare se cere prin acțiunea în contencios administrativ pendinte că achiziția de către societatea reclamantă a autoutilitarei cu număr șasiu WJME2NSS40C218118 a vizat un utilaj care nu este nou, constată Curtea că sunt legale și temeinice concluziile la care a ajuns autoritatea publică pârâtă prin decizia nr. 3862/04.02.2014 și Procesul-verbal nr._/21.11.2013.
Conform acestor concluzii -însușite de instanță-, în cauză s-a dovedit producerea unei nereguli în accepțiunea clauzelor relevante ale contractului de finanțare nr. C312M_/12.07.2010 (a se vedea supra, pct. 6) și a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, citate mai sus (pct. 12).
Prin urmare, în mod judicios, cu aplicarea corectă a prevederilor art. 21 și ale art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea publică pârâtă a dispus declararea ca neeligibilă a sumei de 487.232,29 lei, stabilind creanța bugetară în sumă de 487.232,29 lei, reprezentând suma pentru care reclamanta a cerut la data de 12.04.2013 autorizarea cheltuielilor eligibile și obligația de plată a acestui debit care incumbă societății reclamante.
22. Mai observă Curtea, în completarea și fundamentarea celor expuse în paragraful anterior, că, potrivit Fișei Măsurii 312 din Programul Național Dezvoltare Rurală, inserate în Ghidul solicitantului pentru accesarea Măsurii 312 (filele 207-215), „Prin Măsura 312, nu sunt eligibile următoarele tipuri de: cheltuieli: cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second-hand”.
În același sens, art. 11 lit. c) din H.G. nr. 224/2008 statuează că „Nu sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli și investiții: c) achiziția de echipamente/bunuri second-hand”.
Or, nu se poate susține că reclamanta nu avea cunoștință de aceste prevederi, atâta timp cât, prin contractul de finanțare nr. C312M_/12.07.2010, a accesat fonduri financiare neramursabile în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Axa III - îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”.
III) Soluția adoptată în cauză
23. P. aceste considerente, în temeiul prevederilor legale evidențiate în cele ce preced, dar având în vedere și dispozițiile art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea, constatând legalitatea și temeinicia actelor obiect al acțiunii în contencios administrativ pendinte, reclamanta nefăcând dovada contrară prezumției de legalitate a acestor acte administrative, va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. D. AAV S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit).
24. Prezenta sentință, în baza art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Calea de atac amintită se depune, sub sancțiunea nulității, conform art. 490 alin. 1 C.proc.civ., la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. D. AAV S.R.L., cu sediul procesual ales la S.C.A. "V. și Asociații", în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâtul Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), cu sediul în sector 1, București, .. 43.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cale de atac care se depune, sub sancțiunea nulității, la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. P. R. B.
Red. /Tehnored. C.F.P./4 ex.
Data redactării: 4.02..2015
lucrat 2 comunicări la data de .
semnătură grefier.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 86/2015. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Încheierea nr. 08/2015. Curtea de... → |
|---|
