Pretentii. Decizia nr. 10/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 10/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-01-2015 în dosarul nr. 34415/3/2012
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.10
Ședința publică de la 5 ianuarie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – I. C. G.
JUDECĂTOR – C. M. F.
JUDECĂTOR – C. P.
GREFIER - I. P.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.5202/24.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul – reclamantS. R. A. și intimații-pârâți M. FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul – reclamant S. R. A., prin avocat Hamed R., cu împuternicire avocațială . nr._/2014, lipsind intimații-pârâți M. FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRȚIA F. PENTRU MEDIU.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 17.11.2014, prin serviciul registratură, recurenta-pârâtă depune la dosar relațiile solicitate cu privire la cuantumul taxei de primă înmatriculare ce s-ar fi perceput pentru un autoturism similar cu al reclamantului, dacă înmatricularea ar fi avut loc la data de 22.11.2007. La data de 30.12.2014 au fost depuse informații cu privire datele personale ale directorului general M. R..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacată, cu cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în vederea soluționării recursului.
După ce a fost reținută cauza în vederea soluționării se depune cerere de reexaminare a măsurii luată de către instanța de recurs prin încheierea de ședință din data de 10.11.2014, formulată de domnul M. R..
CURTEA,
Deliberând, constata:
Prin sentinta civilă recurata s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a AFP sector 3, s-a admis actiunea si a fost obligata parata sa restituie reclamantei suma de 6412 lei contravaloare taxa poluare, plus dobanda aferenta retinandu-se in esenta faptul că taxa a fost perceputa sub imperiul Legii nr. 9/2012, in forma in vigoare in perioada de suspendare a dispozitiilor art. 4 alin. 2, instanta fondului conchizand asupra existentei unei contrarietati intre dispozitiile nationale indicate si prevederile art. 110 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, in lumina jurisprudentei relevante a Curtii de la Luxemburg.
A fost respinsa cererea de chemare in garantie.
Împotriva sentintei civile mai sus indicate a formulat recurs AFP Sector 3 Bucuresti cu motivarea ca in esență că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal sau a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurenta critică eronata respingerea exceptiei lipsei calitatii sale procesuale pasive, invocata la instanta de fond.
Pe fondul cauzei, arata ca in mod gresit prima instanta a dispus restituirea taxei pe poluare, întrucât taxa în cauză nu intra in categoria taxelor vamale la import si la export sau altor taxe cu efect echivalent, taxa aplicandu-se tuturor autoturismelor înmatriculate in România indiferent dacă provin din producția internă sau din spațiul comunitar. Prin urmare, existenta unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, neexistand motive temeinice pentru a se dispune restituirea taxei.
In ceea ce privește dobânda fiscală, arata ca nu este îndeplinită condiția pentru acordarea acesteia, conform art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003.
De asemenea, arata ca in mod eronat a fost obligata recurenta la plata cheltuielilor de judecata.
In fine, recurenta critica respingerea cererii de chemare in garantie.
Prin intampinare s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat, Curtea reține:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale a recurentei, în mod corect tribunalul a respins aceasta exceptie, dat fiind faptul ca raportul juridic ca urmare a achitarii taxei de poluare s-a nascut intre debitorul taxei si creditorul care a incasat-o, acesta din urma fiind obligat la restituire, imprejurarea ca taxa incasata s-a facut venit la bugetul Administratiei F. pentru Mediu tine de un raport juridic ulterior intre A. Finanțelor Publice si Administrația F. pentru Mediu, dupa cum in mod corect a retinut tribunalul.
Pe fondul litigiului, Curtea retine că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de la Luxemburg, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).
În această privință, Curtea de la Luxemburg a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54). Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).
Pentru a obține acest rezultat, deprecierea reală a vehiculelor de ocazie importate trebuie luată în considerare la calcularea valorii taxei. Această luare în considerare nu trebuie în mod necesar să dea naștere la o evaluare sau la o expertiză a fiecărui vehicul. Astfel, evitând dificultățile inerente unui astfel de sistem, un stat membru poate stabili, prin intermediul unor bareme forfetare determinate de un act cu putere de lege sau de un act administrativ și calculate pe baza unor criterii precum vechimea, rulajul, starea generală, modul de propulsie, marca sau modelul vehiculului, o valoare a vehiculelor de ocazie care, ca regulă generală, ar fi foarte apropiată de valoarea lor reală (Hotărârile Gomes Valente, punctul 24, Weigel, punctul 73, și Comisia/G., punctul 29).
De asemenea, în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, Curtea a considerat că (fostul) articol 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Conform unei jurisprudențe consacrate la nivelul Curții de la Luxemburg, există o încălcare a (fostului) articol 90 primul paragraf CE atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea hotărârea Weigel, punctul 67).
Astfel, în temeiul respectivei dispoziții, taxele asupra produselor provenind din alte state membre nu pot fi superioare celor aplicate produselor naționale similare.
În vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurenței dintre autovehiculele de ocazie care se află deja pe piața națională și autovehiculele similare importate dintr‑un alt stat membru decât Romania, trebuie comparate efectele taxelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale taxelor reziduale care se aplică primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare.
Noțiunea de „ valoare reziduală” are un înțeles diferit în legislația internă față de interpretarea din jurisprudența CJUE. În acest context, în lumina jurisprudenței mai sus citate, taxa inițială este încorporată în valoarea vehiculului neputând fi concepută o valoare reziduală a taxei mai mare decât valoarea inițială – conform jurispudenței indicate („valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul”).
Instanta constata, pe de o parte, că autovehiculul importat de partea reclamantă a fost inmatriculat pentru prima data in strainatate la data de 22.11.2007, iar pe de alta parte, faptul ca la aceasta data in Romania era deja instituita taxa pe poluare, conform art. 214 ind. 1 Cod fiscal astfel incat autoturismele second-hand de acelasi tip si de aceeasi vechime cu acela al partii reclamante, aflate deja in Romania la data stabilirii taxei, au fost supuse si ele acestei taxe.
Daca autovehiculul părții reclamante ar fi fost înmatriculat ca nou în România la data înmatriculării în străinătate, atunci taxa specială ce trebuia achitată ar fi fost de 1795 lei (adresa AFP Sector 3 nr._/05.11.2014, depusa in recurs). Astfel, prin instituirea taxei achitate de către partea reclamanta întru-un cuantum mai mare decât cel al taxei care s-ar fi aplicat dacă vehiculul ar fi fost înmatriculat de nou în România s-au încălcat prevederile art. 110 TFUE, astfel că instanța, în virtutea obligației stabilite prin art. 148 alin. 4 din Constituția României, de a asigura aducerea la îndeplinire a principiului preeminenței prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, principiu enunțat de alineatul 2 al aceluiași articol din Constituția României, va admite recursul, va admite în parte acțiunea reclamantului, va retine obligația paratei de a restitui partii reclamante suma de 5119 lei (ca diferenta intre taxa achitata si taxa ce s-ar fi perceput daca autoturismul ar fi fost inmatriculat ca nou in Romania la data primei inmatriculari in strainatate, taxa din care s-a scazut coeficientul de reducere a taxei in functie de deprecierea autoturismului care corespunde vechimii autoturismului partii reclamante la data la care acesta a achitat taxa).
Celelalte dispozitii ale sentintei recurate vor fi mentinute (privind calitatea procesuala a AFM, dobanda fiscala).
In fine, in ceea ce priveste cererea de chemare în garanție, criticile recurentei sunt intemeiate.
Conform art. 3 alin. 5-8 din HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 9 din 11 ianuarie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (5) Taxa se achită în lei de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, în contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscală a contribuabililor persoane fizice sau juridice.
(6) În ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu", deschis pe numele Administrației F. pentru Mediu la Trezoreria Sectorului 6, sumele colectate în contul prevăzut la alin. (5).
(7) Transferul sumelor se efectuează din contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului (_), la nivelul soldului creditor al contului.
(8) Concomitent cu efectuarea operațiunilor de transfer prevăzute la alin. (6), unitățile Trezoreriei Statului transmit în sistem electronic Administrației F. pentru Mediu un fișier conținând toate operațiunile efectuate prin contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule".
Prin urmare, în condițiile în care textele de lege prevăd că taxa de poluare se achită de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, organ fiscal care și stabilește taxa prin act administrativ fiscal, iar ulterior sumele sunt transferate în contul Administrației F. pentru Mediu, rezultă, fără echivoc, atât raporturile fiscale dintre contribuabili și administrațiile finanțelor publice, cât și raporturile juridice dintre acestea din urmă și Administrația F. pentru Mediu.
Pârâta administratia finantelor publice este îndreptățită a se regresa împotriva Administrației F. pentru Mediu în situația în care este obligată la restituirea taxei de poluare încasate, întrucât potrivit dispozițiilor legale amintite a virat suma respectivă la bugetul F. pentru Mediu, gestionat de Administrația F. pentru Mediu. Bugetele administrațiilor finanțelor publice fiind distincte, din punct de vedere legal de bugetul F. pentru mediu, este evident că administrațiilor finanțelor publice, în situația în care sunt obligate la restituirea taxei de poluare încasate, se pot îndrepta împotriva Administrației F. pentru Mediu cel puțin pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
Cum în cauză a fost admisă cererea de chemare în judecată, urmeaza a fi admisă și cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, pentru motivele anterior indicate Curtea constata ca se impune obligarea chematului in garantie si la dobanda legala față de specificul cererii de chemare in garantie in litigiul de față. Astfel dupa cum a retinut instanta de recurs anterior, admiterea cererii de chemare in garantie nu este legata indisolubil de culpa chematului in garantie, pe care legiuitorul nici nu o prevede expres (legiuitorul prevazand doar conditia posibilitatii legale de regres a paratului), ci de mecanismul restituirii aplicabil in speta determinat de aceea ca sumele colectate s-au facut venit nu la bugetul paratei care le-a incasat, ci la bugetul chematului in garantie care a beneficiat in mod efectiv de rulajul acestor sume, inclusiv pe perioada in care paratul a fost obligat la dobanda fiscala. O solutie contrara ar conduce la o imbogatire fara justa cauza a chematului in garantie.
Așa fiind, Curtea va admite recursul, va modifica in parte sentinta recurata, va admite cererea de chemare in garantie si va obliga chematul in garantie catre parat la plata acelorași sume la care a fost obligat pârâtul către reclamant (taxa poluare 5119 lei si dobanda fiscală de la data platii taxei si pana la data restituirii efective). Va mentine in rest sentinta recurata.
In fine, mai remarca instanta ca prin incheierea de sedinta din data de 10.11.2014 s-a dispus amendarea conducatorului DGRPF Bucuresti cu amenda conform art. 13 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 pentru necomunicarea informatiilor solicitate de instanta din oficiu.
Impotriva incheierii conducatorul a formulat in termen cerere de reexaminare.
Analizand respectiva cerere de reexaminare, Curtea constata caracterul sau intemeiat intrucat relatiile solicitate au fost emise de AFP Sector 3 cu adresa nr._/05.11.2014, anterior termenului de judecata din 10.11.2014.
Asa fiind, in baza art. 108 ind. 5 C. Curtea va admite cererea de reexaminare amenda formulate de petentul M. R. si va reveni asupra amenzii judiciare aplicate prin incheierea de sedinta din data de 10.11.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta – pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.5202/24.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul – reclamantS. R. A. și intimații-pârâți M. FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRȚIA F. PENTRU MEDIU.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Suma de restituit de către pârât reclamantului, respectiv de către chematul în garanție către pârât, ca debit principal, cu titlu de taxă de poluare este de 5119 lei.
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Admite cererea de reexaminare amendă formulată de petentul M. R. și revine asupra amenzii judiciare aplicată prin încheierea din 10.11.2014.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. C. G. C. M. F. C. P.
GREFIER
I. P.
Red. C.M.F
2ex/………
Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal ---judecător D. S.
| ← Refuz soluţionare cerere. Încheierea nr. 02/2015. Curtea de... | Anulare act administrativ. Încheierea nr. 13/2015. Curtea de... → |
|---|
