Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Sentința nr. 1691/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2015

Sentința nr. 1691/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 1526/2/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.1691

Ședința publică de la 15.06.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE - G. D.

GREFIER - C. A.

Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul C. Național al Audiovizualului, cauza având ca obiect „anulare act administrativ”.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 08.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 15.06.2015.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Curții de Apel București, SCAF, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. Național al Audiovizualului anularea Deciziei nr 125/26 02 2015 a Consiliului N. al Audiovizualului, precum și exonerarea de la plata amenzi ,care are ca temei pretinsa incalcare a Legi 504/2002, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In subsidiar ,solicită,avand in vedere condițiile de fapt ,cat si dispozițiile art 21 alin(3)si cele ale art 5alin(5)din OG nr 2/2001,care prevăd ca sancțiunea trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei savarsite,tinand seama de imprejurarile in care a fost săvârșita fapta,,săvârșirea acesteia,de scopul urmărit ,de urmările produse si de circumstanțele personale ,precum si de dispozițiile art 7 alin 2 din OG 2/2001 ,care prevăd ca, sancțiunea aplicabila in cazul in care fapta este de gravitate redusa este avertismentul,in temeiul art 34 din OG 2/2001 sa se dispună inlocuirea sancțiunii amenzi cu somație, sa se constate ca,sanctiunea aplicata de paratul C. N. al Audiovizualului este disproporționata si discriminatorie, fata de gravitatea faptelor reținute, aceasta fiind cea mai mare amenda data de CNA cand la ceilalți radiodifuzori pentru care sancțiunile sunt de 5000 sau 10 000 lei/an, respectiv inlocuirea sancțiuni amenzi cu cea a somației publice, - sau diminuarea spre minimul prevăzut de legea a cuantumului amenzi aplicate, pentru următoarele motive:

În fapt ,in urma sedintei publice din ziua de 26 februarie 2015 a Consiluiului N. al Audiovizualului ,urmare a analizării raportului de monitorizare intocmit de Serviciul Inspecție ,membri Consiliului au constat ca radiodifuzorul .,a incalcat prevederile art 54 alin (2) din Legea audiovizualului nr 504/2002 cu modificările si completările ulterioare.

In baza raportului s-a constatat ca formatul de principiu al serviciului de programme si structura programelor difuzate in mod real nu corespund cu cele aprobate de CNA si ca nici structura serviciului de programe nu este respectata.

Din analiza rapoartelor de monitorizare intocmite in cadrul CNA s-au incalcat si alte dispoziții legale ,membrii au constatat ca radiodifuzorul a difuzat o . emisiuni de teleshopping si emisiuni pe teme medicale fara a respecta dreptul la informarea corecta a publicului si s-a considerat a fi incalcate prevederile -art 2 alin (2) si 29 alin (l)lit a) si f) din Legea nr 504/2002

-art 101,128 litc)si d),art 130alin.(l) lita)si 40 alin.(l)si(3)din Decizia nr 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual,cu modificările ulterioare.

Cu privire la aspectele mai sus semnalate se constată că structura serviciului de programa este respectata numai ca sunt mici modificări cu privire la raportul intre structura aprobata si cea reala, fapte care pot fi sancționate in conf cu art 90 alini lit d) cu amenda maxim intre 10 000 -20 000 lei si nu cu 100 000 lei asa cum in mod greșit si nelegal a dispus CNA prin Decizia nr_15 si pe care o atacă prin prezenta cerere.

Conform raportului,s-a constatat ca emisiunile de teleshoping au fost difuzate cu incalcarea condițiilor de difuzare a publicității si teleshopingului si au fost incalcate prevederile ; -art.28 lit c)si d),art 40 alin l)si 3)din Codul audiovizualului -art 29alin (1) lit a si f),si art 3 alin2) din Legea audiovizualului nereal, deoarece produsele au fost prezentate conform brevetului si a notificărilor de autorizare.

In emisiune nu s-a făcut publicitate mascata, produsele au fost prezentate pe intelesul tuturor, iar comunicările comerciale au respectat condițiile din art 29 alin(l) lit a) din Legea audiovizualului:

-sa poată fi ușor identificate ca atare ,comunicarile audiovizuale cu conținut comercial fiind interzise.

In mențiunile din raport pagina 4 se fac confuzii total nereale: se menționează incalcarea prevederilor art 128 lit c) si d)din Codul audiovizualului ,este interzisa menționarea in publicitate sau in teleshopping... .iar in paragraful următor explicația prevederilor incalcate face referire la emisiunea in direct,de unde rezulta confuzia totala cu privire la faptele pentru care sunt sanctionati,iar constatările comisiei sunt profund eronate interpretând greșit afirmațiile d-lui S. F..

Din lecturarea paginulor 3,4,5a deciziei sunt menționate o . articole incalcate ,care in fapt nu sunt argumentate,sunt descrise neeligibil,se face referire la publicitate mascata ,cand de fapt totul a fost prezentat corect asa cum prevede legea,: numele produsului ,la ce se folosesc si care sunt contraindicatiile.

Cat privește prezentarea terapeutului „TERAPEUT R. SCOLIT DE CĂLUGĂRII SAOLIN, nu vede nicio publicitate mascata, este vorba de pregătirea profesionala si cum un doctor sau inginer se prezintă cu gradul profesional asa si domnia sa a considerat ca este corect.

Nu se justifica sa sancționezi o persoana doar ca demonstrează ca este pregătit si unde s-a pregatit.

Toate acuzațiile cu privire la emisiunea de sănătate sunt nefondate, motivările prezentate nu au nimic a face cu articolele asa zise incalcate.

Potrivit raportului, in emisiunea,, Informat si Implicat,, din data de 06 01 2015 ora 18.13 s-a constatat ca au fost incalcate dispozițiile art 40 alin (l)din Codul audiovizualului si art 3 alin(2) din Legea audiovizualului pentru faptul ca, persoanele acuzate nu si-au prezentat opiniile.

Cu privire la aceste dispoziții incalcate face precizarea ca dr Raed Arafat a fost invitat in emisiune sau sa intervină in emisiune telefonic,dar a refuzat lucru acesta fapt pentru .care anexează instiintarile respective ..

Referitor la celelalte persoane la care s-a făcut referire sau lipsa medicamentelor din spital,indiferenta si nepăsarea medicilor reprezintă un semnal la adresa autorităților si a guvernanților, probleme sunt dezbătute zilnic si nu consideră pentru asta ca a incalcat vreun articol din lege,din moment ce sunt fapte reale, iar datoria sa este ca sa aducă spre știința opiniei publice aceste aspecte ca ele sa fie indreptate.

Cat privește frauda din sănătate de doua miliarde de euro este o constatare a Comisiei Europene si nu consideră ca pentru asta trebuie sa primează o sancțiune, o amenda.

Legat de emisiunea „Informat si Implicat„se descrie mai mult o poveste,nu se menționează nicio prevedere de legea incalcata in cele doua pagini dar la finalul deciziei se menționează ca sancțiunea a fost aplicata si pentru faptul ca emisiunea „Informat si Implicat, a fost difuzata cu incalcarea art 40 din Codul audiovizualului.

Nu s-a demonstrat in niciun fel cum a fost prejudiciat dreptul la imagine/demnitate a persoanelor menționate in decizie, fapte apărute si menționate permanent in presa scrisa si in emisiuni tv la toti radiodifuzori.

Cat privesc prevederile art 90 alin (4)din Legea audiovizualului: -Individualizarea sancțiuni in cazul săvârșiri uneia dintre contravențiile prevăzute in prezenta lege se face tinandu-se seama de gravitatea faptei, de efectul acesteia precum si de sancțiunile primite anterior ,pe o perioada de cel mult un an.

Avand in vedere acesta prevedere consideră că sancțiunea este prea aspra cu privire la fapte pretinse a fi incalcate, valoarea amenzii nu este proporționala cu faptele săvârșite temei real si legal de a fi anulata, iar pana la data prezenta aceasta este cea mai mare amenda data vreodată de CNA.

In susținerile sale anexează decizii date pentru fapte mult mai grave si in care radiodifuzorul a fost sancționat cu amenda de 10 000 LEI.

In drept dispozițiile art.93_alin (3) din Legea audiovizualului,art 21 alin 3 si art 5 alin.5 din OG. Nr 2/2001.

În dovedire a fost atașată în fotocopie decizia atacată.

Pârâtul C. Național al Audiovizualului a menținută sancțiunea aplicată prin decizia atacată, ca fiind temeinică și legală, pentru următoarele motive:

În fapt, prin Decizia nr. 125/26.02.2015, reclamanta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 100.000 lei pentru încălcarea prevederilor mai multor articole din legislația audiovizuală; constatările au vizat, pe de o parte, structura serviciilor de programe difuzate de postul eSTRADA TV aparținând reclamantei, în perioada 29.12._15, constatări consemnate într-un raport al Serviciului Inspecție din cadrul CNA, iar pe de altă parte constatări referitoare la conținutul programelor audiovizuale difuzate de postul eSTRADA TV, consemnate într-un raport întocmit de Direcția Monitorizare, pentru perioada 28.12._15.

- în urma analizării raportului de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție, membrii Consiliului au constatat că reclamanta a încălcat prevederile art. 54 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor invocate, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să solicite acordul Consiliului pentru orice modificare intervenită în documentele și în datele declarate, prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. b) și e) din aceeași lege.

Art. 54 alin. (1) prevede la lit. e) că licența audiovizuală cuprinde formatul de principiu al serviciului de programe și structura programelor.

În fapt, în baza raportului întocmit de Serviciul Inspecție, a reieșit că formatul de principiu al serviciului de programe și structura programelor difuzate în mod real de postul eSTRADA TV în perioada 29.12.2014, ora 00:00 - 04.01.2015, ora 24:00, nu corespund cu cele aprobate de CNA, fiind modificate fără ca radiodifuzorul să fi solicitat acordul Consiliului, obligație ce îi revenea conform normei invocate.

Astfel, în privința formatului de principiu al serviciului de programe, deși orarul de emisie zilnică aprobat de CNA este de luni până vineri, în intervalele orare 00.00-03.00; 07.00-24.00, iar sâmbăta și duminica, în intervalele orare 00.00-01.00; 07.00-24.00, s-a constatat că, în mod real, orarul de emisie al radiodifuzorului era de marți până sâmbătă, în intervalul orar 00:00-03:00; 07:00-24:00, iar duminică și luni, în intervalele orare 00.00-01.00; 07.00-24.00.

În ceea ce privește structura serviciului de programe, potrivit raportului de monitorizare al Serviciului Inspecție, s-a constatat că nici aceasta nu este respectată, astfel cum s-a menționat în cuprinsul deciziei.

Față de situația prezentată, membrii Consiliului au constatat o primă încălcare a prevederilor legale din domeniul audiovizual, respectiv nerespectarea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit cărora furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a solicita acordul Consiliului pentru orice modificare intervenită în formatul de principiu al serviciului de programe si structura programelor, acestea fiind modificate de reclamantă în mod unilateral, fără acordul CNA.

Din analizarea rapoartelor de monitorizare întocmite de Serviciul Inspecție, precum și de Direcția Monitorizare din cadrul CNA, a reieșit că, în perioada 28.12._15, reclamanta a încălcat si alte dispoziții ale legislației audiovizuale.

Astfel, membrii Consiliului au constatat că reclamanta a difuzat o . emisiuni de teleshopping, precum și emisiuni pe teme medicale ori cu alte tematici fără a respecta dreptul la informare corectă a publicului în legătură cu informațiile prezentate în aceste emisiuni, precum și condițiile de difuzare a teleshoppingului și publicității în domeniul audiovizual.

Sub acest aspect, s-a considerat că au fost încălcate prevederile articolelor 3 alin. (2) si 29 alin. (1) lit. a) si f) din Legea audiovizualului nr. 504/2002. cu modificările si completările ulterioare, precum si cele ale articolelor 101, 128 lit. c) si d), 130 alin. (1) lit. a) si 40 alin. (1) si (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările ulterioare (Codul audiovizualului).

Potrivit dispozițiilor din Legea audiovizualului:

Art. 3 (2) - „Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor."

Art. 29 (1) - "Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții:

a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise; f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației;" Conform prevederilor din Codul audiovizualului:

Art. 101 - "Este interzisă orice formă de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugerează publicului ori îl instigă să renunțe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare identificabile."

Art. 128 - "Este interzisă menționarea în publicitate sau în teleshopping a unor indicații terapeutice referitoare la boli precum:c)alte boli infecțioase grave;d)cancer și alte boli tumorale;"

Art. 130 - "(1) Este interzisă difuzarea de publicitate și teleshopping la produse și tratamente naturiste, care, după caz, nu sunt însoțite de avertizarea, sonoră și scrisă:a) "Produs neatestat medical";

Art. 40 - "(1) în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzații unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-și exprima punctul de vedere; dacă acuzațiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur . situația în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

(3) Moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență."

Cu privire la susținerile reclamantei consemnate în acțiunea depusă, se constată următoarele:

I) - referitor la încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea audiovizualului, reclamanta solicită instanței să constate că "structura serviciului de programe este respectată, NUMAI CA SUNT M. MODIFICĂRI cu privire la raportul între structura aprobată și cea reală".

Deci: ori sunt în situația în care structura serviciului de programe este respectată (ceea ce nu poate conduce la încălcarea legislației audiovizuale), ori se află în situația esențial diferită de prima, în care structura serviciului de programe difuzate de reclamantă a suferit modificări față de structura aparobată de CNA, situație pe care reclamanta o recunoaște.

Recunoscând fapta contravențională reținută în sarcina sa, reclamanta consideră că faptele săvârșite ar fi putut fi sancționate cu "amendă maxim" între 10.000 lei și 20.000 lei, iar nu de 100.000 lei. Sub acest aspect, în mod greșit reclamanta menționează că amenda maximă pe care CNA ar fi putut să o aplice societății ar fi fost de 20.000 lei, probabil nu a citit corect suma maximă prevăzută de art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului care este de 200.000 lei

Așadar, amenda de 100.000 lei reprezintă jumătate din amenda maximă ce putea fi aplicată de CNA societății reclamante.

Reclamanta nu contestă fapta contravențională, ci critică suma reprezentând amenda aplicată, considerând că suma de 100.000 lei ar fi cu mult peste maximul prevăzut de art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului, fiind într-o confuzie evidentă în privința conținutului art. 90 din Legea audiovizualului, care prevede ca maxim al amenzii ce poate fi aplicată de CNA unui radiodifuzor suma de 200.000 lei, iar nu de 20.000 lei.

În privința încălcării prevederilor legale în emisiunile de teleshopping difuzate de postul eSTRADA TV, reclamanta consideră că, citând: "... se fac confuzii total nereale", în sensul că CNA ar fi interpretat greșit afirmațiile d-lui S. F..

Or, în mod corect membrii Consiliului au reținut în sarcina reclamantei o . încălcări ale legislației audiovizuale.

Astfel, C. a constatat că emisiunile de teleshopping din perioada monitorizată au fost difuzate cu încălcarea prevederilor referitoare la condițiile de difuzare a publicității și teleshoppingului, precum și a informării corecte a publicului.

Conform raportului întocmit de Direcția Monitorizare, în ziua de 28.12.2014, de la ora 12.40, postul de televiziune eSTRADA TV a difuzat o emisiune de teleshopping, cu durata de 15 minute, având titlul „S. F. școlit de călugării shaolin", emisiune transmisă apoi, în perioada 28.12._15. de 8-10 ori de-a lungul zilei.

De asemenea, în data de 22.01.2015. a fost difuzat un grupaj de teleshopping în care au fost promovate tratamente naturiste brevetate de terapeutul S. F..

Pentru unele dintre tratamente au fost menționate numele acestora, respectiv: fie generic - tratamentele S. F. ori - antitabac, Fulgin 3, Natur Argila; nu s-a menționat prețul acestora și nici nu se precizează dacă la numerele de telefon afișate pe ecran se poate afla vreo informație.

În legătură cu tratamentele prezentate, s-au făcut referiri cum că ar vindeca o mulțime de afecțiuni, printre care: afecțiunile gastrice, ulcere, gastrite, esofagite de reflux, balonări, colite de fermentație, enterocolite, colite de putrefacție, constipație, colon iritabil, afecțiuni hepatice, hepatite, afecțiunile cardiace, tensiune, cardiopatie ischemică, cu accidente vasculare, ateromatoza aortică și carotidiană, insuficiență circulatorie, varice, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, nevralgie de trigemen, arterită, dureri de cap, . bronșic, alergiile, imunitatea scăzută, hipo și hipertiroidism, noduli tiroidieni, noduli mamari, chisturi ovariene, bufeurile, țiuitul în urechi, durerile de coloană, mastoze chistice, ., nodulii tiroidieni, ., scleroza multiplă.

Aceleași constatări au fost consemnate și în raportul de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție.

Deși produsele din emisiunile de teleshopping au fost prezentate ca fiind naturiste/suplimente alimentare, acestea nu au fost însoțite de nicio avertizare sonoră și nici scrisă: "Produs neatestat medical", obligație ce revenea radiodifuzorului în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizualului.

În legătură cu afecțiunile menționate în emisiunile de teleshopping monitorizate, care pot fi tratate cu tratamentele d-lui F., membrii Consiliului au constatat că unele dintre ele se înscriu în categoria bolilor tumorale (precum adenomul de prostată, care este o tumoră benignă) sau a unor boli infecțioase grave (precum hepatita); or, potrivit prevederilor art. 128 lit. c) și d) din Codul audiovizualului, este interzisă menționarea în publicitate sau în teleshopping a unor indicații terapeutice referitoare la boli, precum: c) alte boli infecțioase grave; d) cancer și alte boli tumorale.

Raportat la dispozițiile legale invocate, C. a constatat că radiodifuzorul nu le-a respectat.

Încălcarea prevederilor art. 128 lit. c) a fost constatată si în emisiunea "Fabrica de sănătate" difuzată, în direct luni. 29.12.2014. în cadrul căreia s-a făcut referire la tratamente pentru o boală infecțioasă gravă, cum este hepatita B, situație consemnată în raportul de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție (citând: "Și când m-am uitat mai bine pe analizele ei tocmai am văzut și o hepatită B. Și-am spus domnișoară pentru că,... pentru că, te-am și tăiat sub limbă ca să-ți spun că o să scapi și de hepatită ...").

Nu înțelege care ar fi, în realitate, critica pe care reclamanta o face cu privire la aceste constatări consemnate în decizia contestată, având în vedere afirmațiile acesteia din cuprinsul cererii introductive de instanță potrivit cărora, citând: "...iar în paragraful următor explicația prevederilor încălcate face referire la emisiunea în direct, de unde rezultă confuzia totală cu privire la faptele pentru care suntem sancționați, iar constatările comisiei sunt complet eronate...".

Astfel, nu reiese la ce confuzie se referă reclamanta (pentru că doar se enunță acest lucru, fără a fi și explicat), apoi constatările despre care vorbește nu aparțin niciunei "comisii", instituția care a aplicat sancțiunea fiind C. Național al Audiovizualului, iar calificarea constatărilor CNA ca fiind "complet eronate" nu este în niciun fel argumentată.

În consecință, nu există nicio argumentație fundamentată pe care reclamanta să o prezinte instanței de judecată care să demonstreze nelegalitatea actului administrativ sancționator emis de CNA.

Cu privire la încălcarea prevederilor legale referitoare la publicitatea mascată în audiovizual, reclamanta apreciază că nu ar fi argumentată, ba, mai mult, că "articolele încălcate... sunt descrise neeligibil.

Potrivit DEX, termenul "neeligibil" este definit astfel: "care nu are calitățile cerute de lege pentru a putea fi ales". Nu vedem legătura, dar putem presupune că este vorba despre o folosire greșită a vocabularului limbii române, neputând face presupuneri cu privire la ce anume a vrut reclamanta să critice.

În altă ordine de idei, reclamanta consideră că, "Nu se justifică să sancționezi o persoană doar că demonstrează că este pregătit și unde este pregătit."

Reclamanta se află într-o gravă confuzie generată de necunoașterea actului normativ, respectiv Legea audiovizualului, care reglementează activitatea titularilor de licență audiovizuală. Astfel, potrivit art. 3 alin. (3) din legea menționată, răspunderea pentru conținutul programelor audiovizuale difuzate revine în exclusivitate radiodifuzorilor, titularii de licență audiovizuală. Așadar, CNA se află în raporturi juridice numai cu deținătorii de licență, aplicând sancțiuni numai acestora pentru conținutul programelor difuzate.

În consecință, CNA nu a sancționat persoana d-lui S. F. pentru pregătirea profesională pe care o are, întrucât nu ar fi avut temei juridic pentru un astfel de demers; sancțiunea a fost aplicată societății E. TV SRL, așa cum rezultă, de altfel, din decizia contestată.

Este vorba despre aceeași gravă confuzie pe care am menționată și mai sus, în sensul că CNA se află în raporturi juridice numai cu deținătorii de licență, aplicând sancțiuni numai acestora pentru conținutul programelor difuzate, iar nu moderatorilor, realizatorilor ori prezentatorilor de programe audiovizuale.

Din conținutul raportului de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție, a reieșit că în cadrul edițiilor emisiunii "Fabrica de sănătate" - difuzate, în direct luni. 29.12.2014 si marți, 30.12.2014 si apoi în reluare, de încă patru ori în săptămâna 29.12._15, a fost făcută publicitate mascată terapeutului S. F. și terapiilor complementare efectuate de acesta, sub titlul: "TERAPEUT ROMÂN ȘCOLIT DE CĂLUGĂRII ȘAOLIN" (afișat pe tot parcursul emisiunii).

În această emisiune, terapeutul S. F. - așa cum este titrat pe ecran, vorbește, timp de aproximativ o oră, despre felul în care tratamentul său vindecă o gamă largă de boli și afecțiuni, referindu-se, de asemenea, și la anumite cazuri care i-au ajuns la cabinet.

În deschidere, dl. F. informează telespectatorii că, de atunci încolo, îl vor putea urmări doar la această televiziune, după care își prezintă una dintre cărți.

"S. F.: Pentru oamenii care sunteți în suferință, am scris și o carte, cartea cu cele 4 grupe sanguine, „A doua șansă cu S. F." ( se face prim-plan pe carte).

În continuare, începe prezentarea bolilor pe care tratamentul său le poate vindeca, exemplificând cu câteva cazuri întâlnite la cabinetul său, primul fiind despre o pacientă cu depresie.

Deși emisiunea "Fabrica de sănătate" este un program în cadrul căruia se oferă informații din domeniul sănătății, în edițiile menționate a fost făcută, în realitate, publicitate terapeutului S. F. și terapiilor complementare efectuate de acesta într-o modalitate interzisă de legislația audiovizuală, respectiv în mod mascat.

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului: "Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții: a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise".

Încălcarea de către reclamantă a acestei norme legale a fost constatată de membrii Consiliului și în edițiile emisiunii "Fabrica de sănătate" difuzate în zilele de 07, 08 si 10 ianuarie 2015, astfel cum rezultă din raportul de monitorizare întocmit de Direcția Monitorizare, emisiunile având, în esență, conținut similar.

Cu privire la încălcarea dreptului la informare corectă a publicului, respectiv a principiului audiatur . si a dispozițiilor referitoare la obligația moderatorilor, precum si a invitaților de a nu folosi un limbaj injurios în programele audiovizuale, membrii Consiliului au constatat că reclamanta a încălcat prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, precum și pe cele ale art. 40 alin. (1) și (3) din Codul audiovizualului, întrucât a difuzat emisiuni fără a respecta dreptul la informare corectă a publicului, respectiv a principiului audiatur . în care au fost făcute afirmații defăimătoare și au fost formulate acuzații la adresa unei categorii profesionale (medici) ori la adresa unor personae fizice/juridice, pe alocuri în termeni injurioși.

Potrivit raportului de monitorizare întocmit de Direcția Monitorizare, postul de televiziune eSTRADA TV a transmis în data de 06.01.2015, de la ora 18:13, emisiunea "Informat si implicat".

Redă din raport: "Moderator: dr.F. C. Invitați: C. A., C. A. Titlu: "Dreptul la sănătate și la adevăr"

-Dr. F. C. le prezintă pe cele două invitate ca fiind două cazuri sociale, două paciente cu probleme foarte delicate de sănătate.

Despre doamna C. relatează că aceasta a avut soțul bolnav de cancer, a fost internat la Spitalul Baltazar-A. din București unde a întâmpinat zeci de probleme. A fost nevoită să vândă lucruri din casă sau să împrumute bani pentru ca să-i asigure tratamentul soțului său, medicii din spital spunându-i că nu au medicamente. Ori acesta este un lucru foarte grav astfel încât cei care nu s-au pregătit să salveze vieți, sunt criminali.

(...)

-F. C.: (...) "îi sfătuim pe toți pacienții care sunt în situația asta să se adreseze „Asociației pentru apărarea drepturilor pacienților". Dau și numerele de telefon:_. Să apeleze „Asociația pentru drepturile pacienților". Sunt mai multe asociații dar unele sunt la furat, altele sunt la înșelat, adică niciuna nu este o asociație de care să se ocupe cineva. Vedeți si dumneavoastră, ,,Asociația pentru apărarea drepturilor pacienților" are peste o sută de mii de membri. Eu aș numi-o„Asociația pacienților din România".

(...) /

-F. C.: "Domnule dar n-am înțeles, o văd pe Rovana P., ministra acum cu părul făcut, parcă vine în fiecare zi de la coafor, când a numit-o înainte, când a intrat în politică avea părul nespălat si vai de mama ei era! Si vine acum și dă tot felul de drepturi, și dumneavoastră spuneți că v-a luat. Ei apar la televizor, m-ați înțeles, la Antenele lui V., cum a apărut V.. Raed Arafat în fiecare zi prezenta si vremea."

-(...)

F. C.: "Ați văzut și dumneavoastră ce nenorocire s-a întâmplat în România! Ne așteptam ca după o așa-zisă revoluție s-o ducem mai bine. Cât a fost Raed Arafat la Ministerul Sănătății în fiecare an frauda a fost de două miliarde. Sil V.. Domnule, toti fură, sug de acolo. Păi dacă Arafat a fost zece ani ministru, păi el se ocupa de achiziții, el se ocupa de vânzări, de licitații, de tot. Dati-vă seama, că nu spun eu! Si s-au furat două miliarde pe an!(...) Si G. M., șeful SRI-ului nu stie la cine sunt banii de la Sănătate, două miliarde! Eu în calitate de cetățean al României îi dau un ultimatum lui Georqe M.. Că dacă el în 30 de zile nu aduce la cunoștința opiniei publice cine a devalizat Sănătatea, atunci e Raed Arafat. A avut bani, s-a dus la televiziunea lui V., l-au promovat. Ați văzut. Raed Arafat ne spunea cum e vremea la B., nu mergeam la Institutul meteorologic că-l întrebam pe el. Raed Arafat stătea cu un copil în brațe, Raed Arafat a luat un avion, nu știu câți bani, care nu funcționa niciodată. (...) dar uite că a venit un arab. Arabii pe timpul facultății când eram eu vindeau ciunga și blugi. Ei nu învățau. El n-a dat un examen. Să dea un examen, uite mă înscriu și eu public să vedem dacă el e ceva de capul lui pentru că eu nu pot să cred așa ceva. El fiind acolo si trecându-i miliarde prin mâini, două miliarde furate, nu zice nimeni nimic!"

(...)

- F. C.: Ați zis că ați fost la doctorul G., da. la M. G.. > profesorul. Cum trăgea de dumneavoastră? D. s-o mai auzi, domnule, dar acesta nu este pușcărie pentru el? Că nu înțeleg! E spitalul moștenit? El a fugit de la Cluj că nu stiu ce s-a întâmplat, au fost prin Securitate si au turnat si au venit în București aici. Si aici în București păstoresc ei un spital care e de stat, pe care părinții noștri, bunicii noștri, familia dumneavoastră l-au construit. Eu nu stiu ce pretenții au ei ca să conducă asemenea spitale! Chiar mi se pare o mare prostie să pui pe cineva să facă asa ceva să steie numai cu numele si să facă ce fac la pacienți, să le golească cardurile!"

Membrii Consiliului au constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 40 alin. (1) din Codul audiovizualului, întrucât, alături de acuzațiile formulate în emisiuni, trebuia prezentat și punctul de vedere al persoanelor incriminate, astfel încât publicul telespectator să aibă o corectă percepție asupra informațiilor difuzate de radiodifuzor, iar dreptul la imagine/demnitate a acestor persoane să nu fie prejudiciat.

În speță, numai prin prezentarea opiniilor persoanelor acuzate puteau fi reflectate în mod obiectiv problemele prezentate, se putea asigura informarea corectă a publicului, care avea posibilitatea să-și formeze liber opinia cu privire la temele dezbătute și numai în acest mod ar fi fost asigurată respectarea principiului audiaturet altera pars, principiu ce se subsumează dreptului la informare obiectivă a publicului reglementat de art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului.

Respectarea principiului menționat este o condiție esențială în desfășurarea unui program audiovizual, dată fiind importanța pe care o are televiziunea în informarea publicului telespectator.

De asemenea, limbajul folosit de moderator la adresa d-nei Rovana P. a fost unul jignitor, fiind încălcate dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol din Codul audiovizualului.

Reclamanta consideră că a avut dreptate atunci când a difuzat un program audiovizual cu nerespectarea normelor din domeniul în care își desfășoară activitatea, având convingerea că acestea nici nu i s-ar aplica, afirmații care nu pot constitui motive de nelegalitate a deciziei contestate.

Cu privire la capătul de cerere privind cuantumul amenzii aplicate, solicită a fi respins în principal ca nemotivat, iar în subsidiar, ca nefondat, având în vedere că, la aplicarea sancțiunii, C. a ținut cont de criteriile de individualizare prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, respectiv: de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de faptul că reclamanta nu este la prima abatere de acest gen, fiind sancționată, în ultimul an, cu o somație și o amendă de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea audiovizualului.

De asemenea, în privința încălcării art. 3 alin. (2) referitoare la dreptul publicului la informare corectă și art. 29 referitoare la publicitatea mascată din Legea audiovizualului, cu aplicarea criteriilor menționate, C. a apreciat ca fiind incidente prevederile alin. (2) al art. 90 din aceeași lege și a aplicat sancțiunea amenzii, considerând faptele ca fiind grave.

Față de toate aceste aspecte, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și menținută decizia de sancționare contestată ca fiind temeinică și legală.

În drept, dispozițiile art. 205-208 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În dovedire a fost atașată decizia nr. 125/26.02.2015, raportul de monitorizare, decizia emisă de pârât sub nr. 266/2014 privința reclamantei, raportul de monitorizare, decizia nr. 660/16.12.2014.

Reclamanta . a formulat RĂSPUNS LA INTAMPINARE, solicitând admiterea acțiunii, reluând susținerile din acțiunea introductivă:

De asemenea, reclamanta a depus în sprijinul susținerilor sale privind individualizarea sancțiunii aplicată acesteia în fotocopie deciziile nr. 16/2014 și nr. 231/12.05.2015, avize de notificare, certificate de notificare, practică judiciare, brevete de invenție.

Totodată, a fost atașat în extras procesul-verbal al ședinței CNA din data de 26.02.2015, ora 10.00.

Deliberând asupra prezentei acțiuni, prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că este întemeiată în parte, urmând a fi admisă în limita și pentru considerentele care urmează:

În fapt, prin Decizia nr.125/26.02.2015, reclamanta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 100.000 lei pentru încălcarea prevederilor mai multor articole din legislația audiovizuală; constatările au vizat, pe de o parte, structura serviciilor de programe difuzate de postul eSTRADA TV aparținând reclamantei, în perioada 29.12._15, constatări consemnate într-un raport al Serviciului Inspecție din cadrul CNA, iar pe de altă parte constatări referitoare la conținutul programelor audiovizuale difuzate de postul eSTRADA TV, consemnate într-un raport întocmit de Direcția Monitorizare, pentru perioada 28.12._15.

Art. 54 alin. (1) prevede la lit. e) că licența audiovizuală cuprinde formatul de principiu al serviciului de programe și structura programelor.

Astfel, în privința formatului de principiu al serviciului de programe, deși orarul de emisie zilnică aprobat de CNA este de luni până vineri, în intervalele orare 00.00-03.00; 07.00-24.00, iar sâmbăta și duminica, în intervalele orare 00.00-01.00; 07.00-24.00, s-a constatat că, în mod real, orarul de emisie al radiodifuzorului era de marți până sâmbătă, în intervalul orar 00:00-03:00; 07:00-24:00, iar duminică și luni, în intervalele orare 00.00-01.00; 07.00-24.00.

Din analizarea rapoartelor de monitorizare întocmite de Serviciul Inspecție, precum și de Direcția Monitorizare din cadrul CNA, a reieșit că în perioada 28.12._15, reclamanta a încălcat si alte dispoziții ale legislației audiovizuale.

Potrivit dispozițiilor din Legea audiovizualului:

Art. 29 (1) - "Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții:

a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise; f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației;" Conform prevederilor din Codul audiovizualului:

Art. 101 - "Este interzisă orice formă de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugerează publicului ori îl instigă să renunțe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare identificabile."

Art. 128 - "Este interzisă menționarea în publicitate sau în teleshopping a unor indicații terapeutice referitoare la boli precum:c)alte boli infecțioase grave;d)cancer și alte boli tumorale;"

Art. 130 - "(1) Este interzisă difuzarea de publicitate și teleshopping la produse și tratamente naturiste, care, după caz, nu sunt însoțite de avertizarea, sonoră și scrisă:a) "Produs neatestat medical";

Art. 40 - "(1) în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzații unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-și exprima punctul de vedere; dacă acuzațiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur . situația în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

(3) Moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență."

Cu privire la susținerile reclamantei consemnate în acțiunea depusă, se constată următoarele:

De asemenea, în data de 22.01.2015. a fost difuzat un grupaj de teleshopping în care au fost promovate tratamente naturiste brevetate de terapeutul S. F..

Aceleași constatări au fost consemnate și în raportul de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție.

Deși produsele din emisiunile de teleshopping au fost prezentate ca fiind naturiste/suplimente alimentare, acestea nu au fost însoțite de nicio avertizare sonoră și nici scrisă: "Produs neatestat medical", obligație ce revenea radiodifuzorului în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizualului.

Raportat la dispozițiile legale invocate, C. a constatat că radiodifuzorul nu le-a respectat.

Încălcarea prevederilor art. 128 lit. c) a fost constatată si în emisiunea "Fabrica de sănătate" difuzată, în direct luni. 29.12.2014 în cadrul căreia s-a făcut referire la tratamente pentru o boală infecțioasă gravă, cum este hepatita B, situație consemnată în raportul de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție (citând: "Și când m-am uitat mai bine pe analizele ei tocmai am văzut și o hepatită B. Și-am spus domnișoară pentru că,... pentru că, te-am și tăiat sub limbă ca să-ți spun că o

Din conținutul raportului de monitorizare întocmit de Serviciul Inspecție, a reieșit că în cadrul edițiilor emisiunii "Fabrica de sănătate" - difuzate, în direct luni. 29.12.2014 si marți, 30.12.2014 si apoi în reluare, de încă patru ori în săptămâna 29.12._15, a fost făcută publicitate mascată terapeutului S. F. și terapiilor complementare efectuate de acesta, sub titlul: "TERAPEUT ROMÂN ȘCOLIT DE CĂLUGĂRII ȘAOLIN" (afișat pe tot parcursul emisiunii).

În deschidere, dl. F. informează telespectatorii că, de atunci încolo, îl vor putea urmări doar la această televiziune, după care își prezintă una dintre cărți.

"S. F.: Pentru oamenii care sunteți în suferință, am scris și o carte, cartea cu cele 4 grupe sanguine, „A doua șansă cu S. F." ( se face prim-plan pe carte).

În continuare, începe prezentarea bolilor pe care tratamentul său le poate vindeca, exemplificând cu câteva cazuri întâlnite la cabinetul său, primul fiind despre o pacientă cu depresie.

Cu privire la încălcarea dreptului la informare corectă a publicului, respectiv a principiului audiatur .>precum si a dispozițiilor referitoare la obligația moderatorilor, precum si a invitaților de a nu folosi un limbaj injurios în programele audiovizuale, membrii Consiliului au constatat că reclamanta a încălcat prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, precum și pe cele ale art. 40 alin. (1) și (3) din Codul audiovizualului, întrucât a difuzat emisiuni fără a respecta dreptul la informare corectă a publicului, respectiv a principiului audiatur . în care au fost făcute afirmații defăimătoare și au fost formulate acuzații la adresa unei categorii profesionale (medici) ori la adresa unor persoane fizice/juridice, pe alocuri în termeni injurioși.

Potrivit raportului de monitorizare întocmit de Direcția Monitorizare, postul de televiziune eSTRADA TV a transmis în data de 06.01.2015, de la ora 18:13, emisiunea "Informat si implicat": "Moderator: dr.F. C. Invitați: C. A., C. A. Titlu: "Dreptul la sănătate și la adevăr"

-Dr. F. C. le prezintă pe cele două invitate ca fiind două cazuri sociale, două paciente cu probleme foarte delicate de sănătate.

(...)

-(...)

F. C.: "Ați văzut și dumneavoastră ce nenorocire s-a întâmplat în România! Ne așteptam ca după o așa-zisă revoluție s-o ducem mai bine. Cât a fost Raed Arafat la Ministerul Sănătății în fiecare an frauda a fost de două miliarde. Sil V.. Domnule, toti fură, sug de acolo. Păi dacă Arafat a fost zece ani ministru, păi el se ocupa de achiziții, el se ocupa de vânzări, de licitații, de tot. Dati-vă seama, că nu spun eu! Si s-au furat două miliarde pe an!(...) Si G. M., șeful SRI-ului nu stie la cine sunt banii de la Sănătate, două miliarde! Eu în calitate de cetățean al României îi dau un ultimatum lui G. M.. Că dacă el în 30 de zile nu aduce la cunoștința opiniei publice cine a devalizat Sănătatea, atunci e Raed Arafat. A avut bani, s-a dus la televiziunea lui V., l-au promovat. Ați văzut. Raed Arafat ne spunea cum e vremea la B., nu mergeam la Institutul meteorologic că-l întrebam pe el. Raed Arafat stătea cu un copil în brațe, Raed Arafat a luat un avion, nu știu câți bani, care nu funcționa niciodată. (...) dar uite că a venit un arab. Arabii pe timpul facultății când eram eu vindeau ciunga și blugi. Ei nu învățau. El n-a dat un examen. Să dea un examen, uite mă înscriu și eu public să vedem dacă el e ceva de capul lui pentru că eu nu pot să cred așa ceva. El fiind acolo si trecându-i miliarde prin mâini, două miliarde furate, nu zice nimeni nimic!"

(...)

- F. C.: Ați zis că ați fost la doctorul G., da. la M. G., profesorul. Cum trăgea de dumneavoastră? D. s-o mai auzi, domnule, dar acesta nu este pușcărie pentru el? Că nu înțeleg! E spitalul moștenit? El a fugit de la Cluj că nu stiu ce s-a întâmplat, au fost prin Securitate si au turnat si au venit în București aici. Si aici în București păstoresc ei un spital care e de stat, pe care părinții noștri, bunicii noștri, familia dumneavoastră l-au construit. Eu nu stiu ce pretenții au ei ca să conducă asemenea spitale! Chiar mi se pare o mare prostie să pui pe cineva să facă asa ceva să steie numai cu numele si să facă ce fac la pacienți, să le golească cardurile!"

De asemenea, limbajul folosit de moderator la adresa d-nei Rovana P. a fost unul jignitor, fiind încălcate dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol din Codul audiovizualului.

Cu privire la criticile invocate de către reclamantă, cu privire la fiecare dintre faptele imputate acesteia, Curtea reține că aceasta deși a contestat situația de fapt, totuși nu a administrat probe contrare celor constatate de către pârâtă prin întocmirea rapoartelor de monitorizare, recunoscând chiar în conținutul plângerii faptul că au fost mici modificări în formatul serviciului de programe și în structura programelor, fără însă aceste modificări să fie supuse aprobării pârâtului, ca autoritate de reglementare în domeniu.

Cu privire la respectarea dreptului publicului la o informare medicală corectă, Curtea constată că reclamanta a încălcat prevederile legale și regulamentare menționate în cuprinsul deciziei atacate, prezentând la difuzarea unor emisiuni în cadrul cărora a fost realizată publicitate mascată pentru tratamente naturiste, fără însă a evita astfel de recomandări cu această natură în cadrul publicității pentru afecțiunile menționate în mod expres a fi interzise în vederea difuzării publicității, respectiv fără a menționa „produse neatestate medical”.

În acest context, Curtea reține că deși pârâta a depus în acest sens înscrisuri cu privire la autorizarea utilizării acestor produse/tratamente naturiste, totuși nu rezultă că acestea ar fi atestate medical, iar în plus, esențial pentru faptele imputate acesteia, nu a menționat în cadrul emisiunilor difuzate faptul că aceste produse nu sunt atestate medical, fiind realizată publicitate mascată pentru astfel de produse, astfel de comunicări fiind însă interzise.

Asupra susținerilor reclamantei în sensul că emisiunile vizate de decizia emisă de pârât nu au difuzat publicitate mascată, ci exclusiv informații cu privire la activitatea unei persoane având o specializare în domeniul produselor/tratamentelor naturiste, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate, aceste informații în modalitatea în care au fost aduse în concret la cunoștința publicului în cadrul emisiunilor difuzate de către reclamantă, fie direct, prin reluări ulterioare, constituind o formă de publicitate mascată, interzisă de art. 29 alin. 3 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului.

În acest sens, Curtea reține că potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 pct. 15 și 16 din Legea nr. 504/2002 „comunicare comercială audiovizuală - mesaje sonore sau în imagini, cu sau fără sunet, care sunt destinate să promoveze, direct ori indirect, bunurile, serviciile sau imaginea unei persoane fizice ori juridice care desfășoară o activitate economică. Mesajele respective însoțesc sau sunt incluse într-un program în schimbul unei plăți ori contraprestații sau în scopul autopromovării. Formele de comunicații comerciale audiovizuale includ publicitatea radiodifuzată și televizată, sponsorizarea, teleshoppingul, plasarea de produse și alte forme de publicitate;

16. comunicare audiovizuală cu conținut comercial mascat - reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, serviciilor, numelui, mărcii ori activităților unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii media audiovizuale unor scopuri publicitare nedeclarate și poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa. Astfel de reprezentări sunt considerate intenționate mai ales atunci când se fac în schimbul unei plăți sau al unei contraprestații;”

Prin urmare, sancțiunea contravențională a fost aplicată reclamantei care a difuzat astfel de informații în această modalitate, având posibilitatea de a aduce la cunoștința publicului într-un mod permis de lege aceste informații în legătură cu activitatea persoanei în cauză, fără însă a depăși limitele interdicției cu privire la publicitatea mascată, prin urmare în cadrul programelor având ca și conținut publicitate, iar nu emisiuni informative astfel cum a procedat reclamanta.

De asemenea, cu privire la încălcarea disp. art. 40 alin. 1-3 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual aprobat prin decizia nr. 220/2011 potrivit cărora „În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzații unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-și exprima punctul de vedere; dacă acuzațiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur . situația în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

(2) Moderatorii programelor au obligația să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmațiile acuzatoare sau să indice, cel puțin, probele care le susțin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzațiile.

(3) Moderatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență.”

În plus, se reține că potrivit art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 504/2002 „ (1) Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului.

(2) Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor.”

Raportând aceste dispoziții legale și regulamentare situației de fapt rezultată din rapoartele de monitorizare care au stat la baza emiterii deciziei atacată în prezenta cauză, Curtea constată că în mod corect pârâta a constatat că reclamanta prin permisiunea efectuării în cadrul emisiunilor difuzate de aceasta a unor afirmații defăimătoare și acuzații la adresa unor categorii profesionale-medici ori la adresa unor persoane fizice, deținând funcții publice, pe alocuri în termen injurioși.

Sub acest aspect, rezultă din conținutul rapoartelor de monitorizare, cu referire la emisiunile reținute în conținutul deciziei de sancționare a reclamantei, împrejurarea că aceste persoane/categorii profesionale au fost acuzate de fapte de corupție sau de abuzuri administrative, fără însă a le da posibilitatea de a răspunde la aceste acuzații, de a cunoaște anterior difuzării emisiunilor aceste eventuale acuzații astfel încât să fie în măsură să se apere în fața opiniei publice în mod corespunzător.

Mai mult, se constată că deși reclamanta a susținut că ar fi acordat uneia dintre persoanele vizate-Raed Arafat- posibilitatea de a susține contrariul informațiilor aduse astfel la cunoștința publicului prin emisiunile difuzate de către reclamantă, fiind atașate în acest sens înscrisuri atestând o corespondență electronică purtată între conducerea reclamantei și persoana vizată, totuși nu rezultă din coroborarea acestor înscrisuri și susținerile realizate în cadrul emisiunilor difuzate de reclamantă că într-adevăr au fost respectate aceste obligații stabilite de lege și Codul audiovizualului, aceste demersuri fie nu au fost făcute-cazul Rovana P., cazul doctorului M. G., categoria medicilor din spitale, cazul privind „arabii”, fie au fost realizate în mod formal-cazul Raed Arafat, fără însă a pune în aplicare efectiv dispozițiile evocate anterior, existând posibilitatea prejudicierii imaginii publice a acestor persoane vizate, prin lipsirea acestora de dreptul de a interveni în cadrul acestor emisiuni și a combate eficient acuzațiile aduse în cadrul emisiunilor difuzate de către reclamantă, în scopul final de a reflecta situația de fapt reală și informarea corectă și obiectivă a publicului vizat, astfel încât acesta din urmă să fie în măsură să își creeze liber opinia cu privire la temele supuse dezbaterii conform art. 3 alin. 2 din Legea nr. 504/2002.

De asemenea, deși în temeiul art. 10 din CEDO susținerile reclamantei sunt corecte în drept, în fapt aceasta a depășit limitele protecției interesului legitim al presei de a divulga opiniei publice orice eventuale nereguli sau încălcări ale legii de către persoane publice, în cadrul dezbaterilor unor teme pe interese de interes general, însă această operațiune urmează a fi realizată cu bună-credință, în primul rând prin oferirea persoanelor vizate a posibilității de a afla despre dezbaterile care vor avea loc, asupra subiectelor concrete care vor fi dezbătute, astfel încât să poată interveni în cadrul emisiunilor sau chiar ulterior, însă în mod eficient, pentru a-și apăra dreptul la propria imagine, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a oferi publicului toate informațiile astfel încât acesta să își poată forma în mod liber și obiectiv o părere cu privire la aceste teme de interes general, sancționarea reclamantei fiind astfel proporțională cu scopul legitim urmărit de către pârâtă, respectiv protejarea dreptului la propria imagine a acestor persoane, precum și dreptul publicului de a fi informat corect și obiectiv.

Din aceeași perspectivă, Curtea constată că deși aceleași acuzații și informații ar fi fost anterior aduse la cunoștința publicului de către alți difuzori sau prin alte surse publice de informare publică, totuși modalitatea în care reclamanta a difuzat emisiunile în cadrul cărora s-au adus aceste acuzații persoanelor menționate anterior, nu corespunde cu principiul prevăzut de art. 10 din CEDO, fiind încălcat direct dreptul la informare a publicului și dreptul la propria imagine a persoanelor vizate, afirmațiile efectuate având în mod direct un caracter acuzator cu caracter general(frauda din sănătate de două miliarde de lei, când a intrat în politică avea părul nespălat și vai de mama ei era, el a fugit de la Cluj că nu știu ce s-a întâmplat, au fost prin Securitate și au turnat și au venit în București, chiar mi se pare o prostie să pui pe cineva să facă așa ceva-în conducerea spitalului-să steie numai cu numele și să facă ce fac la pacienți, să le golească cardurile), iar nu concret, astfel încât să poată fi combătute în mod eficient de către persoanele vizate de aceste susțineri.

Pe de altă parte, nu rezultă din conținutul rapoartelor de monitorizare faptul că aceste susțineri și acuzații au fost preluate din emisiunile unor alte surse publice sau din emisiuni ale altor difuzori,prin urmare existând prezumția că provin direct din emisiunile reclamantei.

În plus, se constată că reclamanta nu a respectat dispozițiile potrivit cărora În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzații unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-și exprima punctul de vedere; dacă acuzațiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur . situația în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt, iar moderatorii programelor au obligația să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmațiile acuzatoare sau să indice, cel puțin, probele care le susțin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzațiile.

Prin urmare, se constată că revenea reclamantei, prin moderatorii săi, obligația să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmațiile acuzatoare sau să indice cel puțin probele care le susțin, obligație care însă nu a fost adusă la îndeplinire, astfel încât acuzațiile și susținerile cu caracter injurios aduse persoanelor/categoriilor profesionale indicate anterior au avut un efect concret, reținut în mod corect de către pârât prin emiterea deciziei sancționatoare.

Coroborând aceste considerente de fapt și de drept, Curtea reține că situația de fapt descrisă prin decizia atacată corespunde realității, fiind constatată în mod corect de către pârât existența faptelor contravenționale reținute prin actul atacat, încadrarea juridică realizată astfel fiind conformă situației de fapt constatată astfel din rapoartele de monitorizare, necontestate de către reclamantă, astfel încât nu sunt întemeiate criticile de nelegalitate formală și de netemeinicie invocate de către aceasta prin acțiunea introductivă.

Totodată, Curtea apreciază că susținerile reclamantei asupra discuțiilor purtate între membrii CNA cu ocazia deliberărilor asupra sancționării reclamantei nu pot conduce la nulitatea actului atacat, rezultând din conținutul procesului-verbal atașat de pârât faptul că inclusiv reprezentantul reclamantei a fost prezent, fiind puse în discuție toate aspectele de fapt reținute în cuprinsul deciziei sub aspectul încălcărilor constatate a fi fost săvârșite de difuzorul reclamant, fiind respectat dreptul la apărare al reclamantei în procedura administrativă, nefiind evidențiate aspecte care să genereze concluzia că decizia a fost luată fără a se da posibilitatea reclamantei să își exprime poziția față de aceste încălcări, în plus reținându-se că orice vătămare adusă acesteia a fost înlăturată prin formularea prezentei acțiuni în fața instanței de contencios administrativ.

Pe de altă parte, Curtea constată că în privința reclamantei nu au fost respectate formal limitele sancțiunii aplicată reclamantei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 90 alin. 1 lit. g și h, alin. 2 și art. 91 alin. 1 și 3 din Legea nr. 504/2002, pentru care legea prevede aplicarea unei amenzi contravențională situată între 10.000 lei-200.000 lei(art. 90 alin. 1 lit. g și h, alin. 2), respectiv între 5000 lei-100.000 lei(art. 91 alin. 1 și 3 din Legea nr. 504/2002), totuși în fapt nu au fost respectate întocmai disp. art. 90 alin. 4 din același act normativ, potrivit cărora „Individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an.”

Sub acest aspect, Curtea reține că deși pârâtul a susținut că anterior reclamanta a mai fost sancționată pentru aceleași abateri, invocând prin întâmpinare, iar nu prin decizia atacată, decizia nr. 266/10.04.2014 prin care reclamantei i-a fost aplicată o amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea disp. art. 54 alin. 2 din Legea nr. 504/2002, în sensul că formatul de principiu al serviciului de programe și structura programelor difuzate în mod real nu ar corespunde cu acelea aprobate de CNA, astfel cum s-a reținut și prin decizia atacată în prezenta cauză, iar prin decizia nr. 660/16.12.2014 același difuzor a fost sancționat cu somație publică pentru încălcarea disp. art. 54 alin. 2 din același act normativ, reținându-se în concret că radiodifuzorul a operat modificări în ceea ce privește structura acționariatului începând cu data de 22.07.2014, fără însă a solicita acordul CNA, totuși acestea nu pot constitui temeiul pentru aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 100.000 lei, chiar și în contextul faptic reținut în cuprinsul deciziei atacate cu referire la celelalte categorii de încălcări reținute în sarcina reclamantei.

Astfel se constată că deși formal gravitatea faptei și efectele acesteia au rezultat din expunerea situației de fapt conținută atât în rapoartele de monitorizare, cât și mai ales în conținutul deciziei de sancționare a reclamantei, totuși aceste criterii nu au fost evaluate în mod corespunzător de membrii CNA, luând în considerare că acuzațiile aduse persoanelor vizate, respectiv nerespectarea dispozițiilor privind regulile de difuzare a publicității în cadrul emisiunilor reclamantei nu au făcut anterior cu un an obiectul unor alte sancțiuni aplicate petentei, fiind la prima abatere de acest gen, neavând gradul de pericol social concret evocat de către pârât prin aplicarea maximului amenzii prevăzut de lege pentru una dintre cele două categorii de fapte contravenționale constatate astfel, impunându-se sancționarea reclamantei cu respectarea principiului proporționalității dintre scopul vizat prin aplicarea amenzii și amenda aplicată în concret reclamantei, din perspectiva aplicării art. 10 din CEDO, precum și a principiului sancționării graduale a acesteia, astfel încât o eventuală repetare a abaterilor din această categorie, având chiar un caracter mai ridicat al gradului de pericol social concret, să poată fi sancționată în mod eficient, considerente față de care se impune admiterea în parte a acțiunii, în sensul anulării în parte a deciziei emisă sub nr.125/26.02.2015 de pârâtul C. Național al Audiovizualului, prin reducerea cuantumului amenzii aplicată reclamantei . de la suma de 100.000 lei la suma de 15.000 lei, cuantum apreciat suficient pentru a determina reclamanta în calitate de difuzor să respecte și să impună moderatorilor săi respectarea dispozițiilor legale și din Codul audiovizualului, a căror încălcare s-a reținut prin decizia contestată, precum și să conștientizeze pericolul vătămării dreptului la imagine al unor alte persoane și al interesului publicului de a fi informat corect și obiectiv cu privire la comunicările reclamantei.

În plus, vor fi înlăturate ca neîntemeiate susținerile reclamantei privind necesitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea „somație publică de intrare în legalitate”luând în considerare abaterile constatate în sarcina acesteia, nefiind vorba despre efecte minore ale acestor fapte, ci unele relativ ridicate, impunându-se sancționarea reclamantei cu amenda stabilită prin prezenta hotărâre.

Va fi menținută în rest decizia atacată, corespunzător considerentelor de fapt și de drept expuse anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în București, ., ..1, parter, ., în contradictoriu cu pârâtul C. Național al Audiovizualului cu sediul în București, ., sect.5.

Anulează în parte decizia emisă sub nr.125/26.02.2015 de pârâtul C. Național al Audiovizualului, în sensul că reduce cuantumul amenzii aplicată reclamantei . de la suma de 100.000 lei la suma de 15.000 lei.

Menține în rest decizia atacată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare care se depune la Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi 15.06.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

G. D. C. A.

Red. GD/AC

2 ex/

← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2196/2015. Curtea de...		Anulare act administrativ. Sentința nr. 1563/2015. Curtea de... →

Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Sentința nr. 1691/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Sentința nr. 1691/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI