Obligaţia de a face. Decizia nr. 3996/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3996/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 26536/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILA NR. 3996
Ședința publică de la 7.09.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – Z. G. L.
JUDECĂTOR - P. C. F.
JUDECĂTOR - I. M. C.
GREFIER - M. I.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva sentinței civile nr. 1054/12.02.2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimata-reclamantă O. P. SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă O. P. SA reprezentată de consilier juridic I. C. cu delegație depusă la dosarul cauzei, lipsind recurenta-pârâtă ANAF.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
Intimata-reclamantă O. P. SA, prin consilier juridic, arată că nu mai are cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi în recurs de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul asupra recursului.
Intimata-reclamantă O. P. SA, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, arătând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Conform motivelor expuse pe larg în întâmpinare solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal sub nr._ reclamanta O. P. SA în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva deciziei nr._/18.11.2013, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 1000 lei/zi întârziere.
Prin sentința civilă nr. 1054/12.02.2015 Tribunalul București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal a admis acțiunea formulată de către reclamanta O. P. SA, CUI_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, cont bancar RO50RZBR_1750 deschis la Raiffeisen Bank – Sucursala Municipiului București cu sediul în București, sector 1, ., P. City în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, C._, cu sediul în București,sector 5, ..
A obligat pârâta la soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva deciziei nr._/18.11.2013, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea plății unei penalități de 1000 lei/zi de întârziere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate, în principal admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului București - Secția a II a C. Administrativ și Fiscal și a se reține cauza în vederea soluționării în fond a cauzei, iar în subsidiar a se respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, în esență, s-a solicitat a se avea în vedere că hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a Curții de Apel București-Secția a VIII a C. Administrativ Și Fiscal, iar în ipoteza în care se va aprecia că motivul de recurs este nefondat a se observa că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material-art. 488 alin 1 pct 8 Cod procedură civilă.
Invocă dispozițiile art. 70 din OG 92/2003 Cod procedură fiscală care prevăd:
- „Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
- În situațiile în care pentru soluționarea cererii sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate”.
Luând în considerare dispozițiile mai sus menționate, solicită a se avea în vedere că A.N.A.F a soluționat în termen cererea de restituire accize, având în vedere data primirii de la Autoritatea Națională a Vămilor documentele complete necesare întocmirii Notei de restituire, astfel cum este prevăzut la pct 98.1 alin 5 din Normele metodologice de aplicare a legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Cu privire la soluționarea cererii de acordare dobânzi aferente accizelor restituite arată că DGAMC a transmis solicitarea societății spre competentă soluționare la A.N.V, pentru a se putea stabili astfel dacă termenul legal a fost depășit sau dacă există suspendări ce trebuie incluse în calculul termenului de soluționare sau dacă societatea a formulat contestație în privința duratei efectuării inspecției.
Până în prezent, organul fiscal competent nu a primit nici un răspuns de la autoritățile vamale.
Astfel, în pronunțarea hotărârii instanța de fond a înlăturat în totalitate circumstanțele speței, concluzionând în mod neîntemeiat că cererea intimatei reclamante nu a fost soluționată din culpa exclusivă a instituției recurente.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de intimata-reclamantă O. P. SA s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru motivele invocate.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea a respins recursul declarat, pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs referitor la competența materială a Curții de Apel București este nefondat. Conform art. 10 din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Astfel litigiul care privește cererea de acordare a dobânzilor în cuantum de 250.660,44 lei calculate la suma principală constând în accize restituite cu întârziere în data de 18.07.2013 este un litigiu care privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, respectiv natura termenului de 45 de zile în care trebuia soluționată cererea, conform art. 70 din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, Curtea a apreciat că acesta era un termen imperativ ce a fost depășit. Potrivit art. 70 din O.G. nr. 92/2003 rep. „(1) Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. (2) În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate.”.
Față de redactarea textului menționat, Curtea reține că termenul de 45 de zile de la înregistrarea cererii, astfel cum a fost acordat de legiuitor organului fiscal pentru rezolvarea acesteia, nu este unul de recomandare, ci obligă autoritatea publică la conformare, constituind o garanție a unei bune administrații, inclusiv în domeniul fiscal, reglementarea neprezentând un caracter facultativ, ci dimpotrivă.
Curtea a considerat că în prealabil contestația petentei trebuie solutionată printr-un act administrativ fiscal. Legea nr. 554/2004 reglementează două forme de acte administrative asimilate: refuzul unei autoritati publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, conform art. 2 alin.(2) din lege și contractele administrative, potrivit art. 2 alin.1 litera c Refuzul unei autorități publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, la rândul său, îmbracă următoarele forme:
o Refuzul explicit sau manifest- refuzul nejustificat de a soluționa o cerere, constând în exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea ( art.2 alin.1 litera i, teza I)
o Refuzul nejustificat asimilat- nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile ( art.2 alin.1 litera i teza a II-a)
o Tăcerea administrației- nesoluționarea în termenul legal a unei cerere, definită ca faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen( art.2 alin.1 litera h).
Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 NCPC, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5 împotriva sentinței civile nr. 1054/12.02.2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimata-reclamantă O. P. SA, cu sediul în București, P. City, ., sector 1, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR Z. G. L. P. C. F. I. M. C.
GREFIER
M. I.
Red. IMC/ 4 ex.
Jud. fond V. S. – T.B.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 3544/2015. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1153/2015. Curtea de... → |
|---|
