Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2384/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2384/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 7438/2/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2384
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.09.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. F. P.
GREFIER: R. B.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul L. P., având ca obiect „constatarea calității de lucrător al Securității (OUG nr. 24/2008)”.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, pentru a da posibilitate reclamantului să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 29.09.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
I) Circumstanțele cauzei
A)Obiectul și motivele de fapt și de drept ale cererii introductive de instanță
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal la data de 15.12.2014 sub nr. de dosar_, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) a solicitat instanței să aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul L. P., născut la data de 06.05.1952, în mun. Bacău, fiul lui loan și S..
1.2. În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că:
- prin cererea nr. P 5479/06/19.09.2011, adresată C.N.S.A.S. de către numitul A. M. G. în temeiul art. 1 alin. 7 din O.U.G. nr. 24/2008, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului nr. I_;
- în acest dosar, pârâtul a întocmit documente care se regăsesc la filele 120-121 din volumul 4;
- așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/ 1259/21.05.2014, precum și al înscrisurilor atașate acțiunii, pârâtul L. P., având calitatea de angajat al fostei Securități, cu gradul (în 1984) de locotenent major în cadrul Direcției a IV-a, Penitenciarul Focșani, Biroul Contrainformații, a participat la supravegherea activă a unui deținut semnalat că „nu a renunțat la manifestări ostile, fiind nemulțumit de pedeapsa aplicată, continuând să aibă atitudine dușmănoasă la adresa organelor de partid și de stat”;
- asupra persoanei urmărite, pârâtul, în vederea stabilirii și documentării asupra activității desfășurată de către titularul dosarului, a dispus, într-un Plan de măsuri întocmit la data de 21.12.1984, ca acesta să fie lucrat prin dosar de urmărire informativă „Anarhicul”, în acest sens, fiind stabilite următoarele obiective:
> „Încadrarea informativă a deținutului
> „După stabilirea anturajului obiectivului, se va căuta recrutarea unei surse cu posibilități, din rândul celor cu care se află în relații; Termen: 15.02.1985. Execută: It. maj. L. P.”;
> „Pentru stabilirea și verificarea poziției și comentariilor pe care le face
> „Prin discuții directe cu obiectivul, cât și prin factorii educaționali, se va căuta influențarea pozitivă a acestuia pentru a renunța la preocupările cu care este semnalat; Termen: Până la finalizare. Execută: It. maj. L. P.”;
> „Până la stabilirea poziției pe care se situează
> „Prin sectorul
> „În cazul în care acesta se va deda la manifestări negative ori ostile, prin comanda penitenciarului vor fi luate măsuri de izolare și pedepsire a elementului. Termen: permanent. Execută: It. maj. L. P.”;
- măsurile operative prevăzute de pârât au fost puse în aplicare, așa cum rezultă din notele de transcriere a convorbirilor purtate de persoana urmărită în celulă, în intervalul ianuarie-aprilie 1985, precum și din nota informativă furnizată de sursa „Ninel”;
- prin realizarea măsurilor trasate, s-a adus atingere dreptului la viață privată, precum și dreptului la libera exprimare;
- astfel, sunt îndeplinite în cauză condițiile impuse de art.2 lit. a) din O.U.G. nr.24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de „lucrător al Securității”.
1.3. În drept, au fost invocate dispozițiile art.1 alin.7, art.2 lit.a), art.8 lit. a), art.11 alin. 1 ale OUG nr. 24/2008, coroborate cu art.27 alin.1 și alin.5 și art.35 alin.5 lit.a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și dispozițiile art.194 C.proc.civ.
1.4. În dovedire, a fost propusă proba cu înscrisuri, fiind anexate cererii de chemare în judecată unele acte (filele 8-31).
2. La data de 09.02.2015, reclamantul, în temeiul art.201 alin.2 C.proc.civ., a depus răspuns la întâmpinare (filele 53-57), prin care a cerut respingerea, ca nefondate, a apărărilor formulate de pârât prin întâmpinarea atașată la dosar la data de 23.01.2015.
B)Apărările pârâtului
3.1. La data de 23.01.2015, cu respectarea termenului defipt de art. 201 alin.1 C.proc.civ., pârâtul L. P. a depus întâmpinare.
Prin acest act de procedură, a fost invocată excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată și s-a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
3.2. În motivare, s-a învederat, în esență, că:
- nu a fost respectat termenul de introducere a cererii de chemare în judecată, prevăzut de art. 37 alin. 1 din Regulamentul de organizare si funcționare al CNSAS, față de data la care a fost aprobată Nota de Constatare nr. Dl/1/1259/21.05.2014 și data la care cererea a fost înregistrată pe rolul instanței de judecată;
- pârâtul, în perioada de referință, a fost angajat al Ministerului de Interne-Departamentul Securității Statului, fiind încadrat in cadrul Direcției a IV-a, Penitenciarul Focșani, Biroul de Contrainformații;
- sunt relevante, în ceea ce privește activitatea direcției în care era încadrat pârâtul, prevederile art. 4 din Ordinul Ministrului de Interne nr.856/15.04.1976 privind îmbunătățirea muncii de contrainformații în penitenciare, întreprinderile economice ale Direcției generale a penitenciarelor si centrele de reeducare a minorilor și ale art. 4 pct. III din Decretului nr. 130/1972 privind organizarea si funcționarea Ministerului de Interne;
- argumentele pentru care se impunea supravegherea numitului A. G., potrivit cadrului legislativ în vigoare la acel moment, vizau, pe de o parte, activitatea sa anterioară încarcerării privind intenția de a înființa, în luna ianuarie 1977, a unei grupări politice de opoziție intitulata Partidul Poporului R., activitate în legătură cu care fusese avertizat încă de la acel moment de organele IPJ Bacău, iar, pe de altă parte, supravegherea informativă generală, asupra deținuților și minorilor internați, pe întreaga perioadă a deținerii (internării) în scopul prevenirii săvârșirii unor infracțiuni în timpul detenției;
- trebuie avut în vedere faptul că, la data producerii evenimentelor, sistemul politic din România nu permitea existența pluripartitismului, acest lucru fiind consfințit chiar de art. 3 din Constituția în vigoare la acel moment, în atare condiții, o astfel de inițiativa era considerata contrara ordinii publice si putea face obiectul unor investigații de natura celei care se desfășurase fata de persoana urmărita;
- trebuie avut în vedere, de asemenea, că persoana urmărită fusese condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni economice, respectiv infracțiunea de delapidare, stabilindu-se în sarcina acesteia producerea unui prejudiciu de aprox. 300.000 lei, o sumă considerabilă pentru acea perioadă, prejudiciu care nu fusese recuperat;
- nu în ultimul rând, având în vedere ca deținutul își exprimase, în repetate rânduri, nemulțumirea față de ancheta penală și față de soluția din dosar și față de procurorul anchetator, exista riscul că acesta să încerce să creeze incidente pe parcursul detenției;
- toate aceste argumente au determinat adoptarea unui plan de măsuri care să depisteze și, eventual, să înlăture aceste riscuri;
- activitățile desfășurate de pârât au fost în deplină concordanță cu legislația internă și internațională în vigoare la acel moment, fiind relevante art.28 și art.29 din constituția în vigoare la acel moment, respectiv art. 17 și art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile si Politice, dispoziții care reglementau unele limitări ce puteau fi aduse drepturilor consfințite, în măsura în care erau necesare apărării ordinii publice;
- măsurile dispuse de pârât nu au avut caracter nerezonabil sau abuziv, ba din contra, în acest sens fiind rezoluția ofițerului ierarhic superior care îndeamnă la luarea unor măsuri „mai ofensive”, recomandare căreia pârâtul nu i-a dat însă curs;
- asupra persoanei urmărite, în perioada cât pârâtul a mai lucrat ca ofițer CI. la Penitenciarul Focșani, de la întocmirea „planului de măsuri” (la 21.12.1984) și până la mutarea sa în Garnizoana București (15.07.1985), nu au fost întreprinse voluntar toate măsurile propuse;
- astfel, pe durata a aproape 7 luni, au fost întocmite numai 4 redări T.O. și un raport informativ (nesemnat), deși ordinele în vigoare cereau ca materialele informativ-operative să fie obținute cel puțin lunar, aspect sesizat și de ofițerul ierarhic superior, care a pus unele rezoluții relevante cauzei, la datele de 29.01.1985 și de 24.03.1985;
- toți lucrătorii CI. erau ofițeri și subofițeri, asimilați cadrelor militare din M.. se aplica în totalitate legislația specifică acestora, în sensul că ordinele primite trebuiau executate întocmai și la timp, altfel erau deferiți Procuraturii Militare pentru neexecutare de ordin;
- în situația în care o persoană urmărită de fostele organe de Securitate era condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni și depusă în penitenciar pentru executarea pedepsei, aceasta era obligatoriu supravegheată pe perioada detenției, neexecutarea acestor prevederi (legale la vremea respectivă) atrăgând automat luarea de măsuri disciplinare sau penale împotriva ofițerilor CI. în cauză;
- dovadă a faptului că activitatea pârâtului nu a avut un caracter represiv sau abuziv este și faptul că, deși a existat o supraveghere a deținutului, acestuia nu i-au fost aplicate niciun fel de sancțiuni sau alte măsuri de intimidare sau represive, iar măsurile luate nu au avut nicio consecință negativă asupra deținutului;
- trebuie ținut cont și de circumstanțele personale ale pârâtului, de conduita exemplară pe care acesta a avut-o pe tot parcursul activității desfășurate în diferite structuri de siguranța naționala, atât înainte, cât și după Revoluția din 1989.
3.3. În dovedire, au fost propuse de către pârât probele cu înscrisuri și cu emiterea unei adrese către Serviciul R. de Informații pentru punerea la dispoziția instanței a dosarului profesional al pârâtului, între care se regăsesc și documente care atestă probitatea sa profesională pe parcursul întregii cariere.
C)Procedura în fața Curții de Apel
4.1. Prin încheierea din data de 17.03.2015 (filele 64-66), instanța:
- în baza art. 131 alin. 1 C.proc.civ., a constatat, fiind primul termen la care părțile sunt legal citate, că, în temeiul art. 126 alin. 1 din Constituție, art. 96 pct. 1 C.proc.civ. și art.11 alin. 1 din OUG nr. 24/2008, Curtea de Apel București-Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal este instanța competentă general, material și teritorial să judece cauza;
- a luat act că pârâtul nu mai înțelege să susțină excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată, constatând că cererea a fost depusă în termenul legal;
- față de dispozițiile art.255 și ale art. 258 C.proc.civ., a încuviințat proba cu înscrisuri, respectiv cele deja depuse la dosar, apreciindu-se proba respectivă a fi admisibilă potrivit legii și de natură a duce la soluționarea cauzei;
- a dispus emiterea unei adrese către Serviciul Român de Informații pentru a se comunica datele apreciate relevante cauzei (a se vedea filele 65-verso, 67).
4.2. Față de răspunsul comunicat la C. informații clasificate al Curții de Apel București de Serviciul Român de Informații la data de 08.04.2015, instanța, prin încheierea din data de 05.05.2015 (filele 71-73) a dispus revenirea cu adresă, în sensul precizat prin acea încheiere.
A fost depusă la dosarul cauzei adresa nr._/ 15.07.2015, emisă de Serviciul Român de Informații.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
II)Considerentele reținute de Curte în fundamentarea soluției adoptate în pricină
5. În fapt, observă Curtea că:
(a) prin cererea înregistrată la reclamantul C.N.S.A.S. la data de 19.09.2011 cu nr. P 5479/06 (fila 12), numitul A. M. G., în temeiul art. 1 alin. 7 din O.U.G. nr. 24/2008, a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului nr. I_, privind pe numitul A. M. G.;
(b) în dosarul nr. I_, privind pe numitul A. M. G., au fost identificate de către reclamant acte întocmite și semnate de către pârâtul din prezenta cauză, L. P., împrejurare care rezultă din înscrisurile aflate la filele 18-20.
6. Verificând, în continuare, dacă, în cauză, au fost respectate prevederile art.1 alin.7 din O.U.G. nr. 24/2008, reține Curtea că, potrivit acestor dispoziții legale -temei al sesizărilor cu care a fost învestit reclamantul de către numitul A. M. G.-, „Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.”
Reiese, din interpretarea acestor prevederi legale, că, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională în decizia nr.608/12.05.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514/ 21.07.2011, dispozițiile art.1 alin.7 din O.U.G. nr.24/2008 conferă persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de securitate, dreptul de a afla identitatea lucrătorilor securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului și, de asemenea, de a solicita verificarea calității de lucrător al securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
7. Or, în speță, reamintește Curtea că numitul A. M. G., în calitatea sa de persoană subiect al unui dosar (nr. I_) din care rezultă că a fost urmărită de securitate, a solicitat verificarea calității de lucrător al securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului sus-amintit, inclusiv pârâtul din prezenta cauză L. P..
Prin urmare, trebuie constatat că, în pricina pendinte, au fost respectate prevederile art.1 alin.7 din O.U.G. nr. 24/2008.
8. Apoi, reține Curtea că instanța judecătorească a fost sesizată urmare a aprobării, cu majoritate de voturi a membrilor Colegiului C.N.S.A.S. (nouă voturi- cvorum de nouă membri), a Notei de constatare nr. Dl/1/1259/21.05.2014 (filele 8-10), conform procesului-verbal nr. 64 al ședinței din data de 30.10.2014 (fila 11).
Au fost, așadar, respectate în prezenta cauză și cerințele prevăzute de art.7 și art.8 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
9. În drept, observă Curtea, în continuare, că art. 2 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 -prevederea legală pe care, în principal, este întemeiată cererea dedusă judecății în prezenta cauză- definește noțiunea de „lucrător al Securității”, ca fiind „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
10. Totodată, în acest context, trebuie menționat și preambulul O.U.G. nr. 24/2008, cu valoare de scurtă expunere de motive, legiuitorul arătând că, „În perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945-22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale. Aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității”.
Din analiza preambulului și a prevederilor O.U.G. nr. 24/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășirii nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau, după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situația de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității.
Sub aspectul care interesează în cauză, O.U.G. nr. 24/2008 urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică -publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a III-a și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul C.N.S.A.S.-, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.
Prin urmare, rolul instanței învestite cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau, după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovății, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului C.N.S.A.S. și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite prin jurisprudența C.E.D.O. ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate (a se vedea hotărârea de M. Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
11. Așa fiind, trebuie considerat că, în lămurirea noțiunii de „lucrător al Securității” trebuie avute în vedere atât „litera” normei juridice, dar și „spiritul” acesteia care se regăsește, în primul rând, în scurta expunere de motive cuprinsă în preambulul O.U.G. nr. 24/2008, de unde rezultă că rațiunea reglementării deconspirării Securității reiese din „permanenta teroare [exercitată de puterea comunistă, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice] împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale”.
12. În consecință, din interpretarea textelor de lege citate anterior (pct. 9-10), rezultă (a se vedea, în acest sens, considerentele deciziei nr. 1708/2.04.2014, pronunțate de instanța supremă în dosarul nr. _ și publicate pe pagina de internet www.scj.ro) că, pentru a se constata în privința unei persoane calitatea de „lucrător al Securității”, este necesară întrunirea a două condiții cumulative, respectiv:
(1) persoana să fi fost ofițer sau subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989;
(2) activitățile pe care le-a desfășurat persoana respectivă să fi avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Este de remarcat, în acest context, că Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția de contencios administrativ și fiscal a mai reținut că, în deciziile Curții Constituționale nr. 843/2011, nr. 530/2009 și nr. 1522/2011 -decizii care, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, sunt general obligatorii și ale căror considerente au aceeași valoare juridică, fiind consacrată, în jurisprudența constantă a instanței de jurisdicție constituțională, obligativitatea acestora-, s-a statuat că O.U.G. nr. 24/2008 urmărește deconspirarea, prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
13. Verificând, în continuare, dacă sunt îndeplinite în privința pârâtului L. P. condițiile prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, constată Curtea că, în speță, aceste condiții nu sunt îndeplinite cumulativ, față de considerentele care succed (pct.14-20).
14. Cu privire la prima condiție, este necesar de relevat că, în anii 1984-1985, pârâtul L. P. a fost angajat al fostei Securități, având gradul de locotenent major în cadrul Direcției a IV-a, Penitenciarul Focșani, Biroul Contrainformații.
Acest aspect de fapt (care nu a fost, de altfel, negat de către pârât în cuprinsul întâmpinării formulate în cauză) rezultă cu evidență din analiza înscrisurilor depuse de reclamant la filele 18-31, în care se relevă funcția menționată, deținută de pârât.
15. Referitor la a doua condiție, trebuie evidențiat că:
(a) titularul dosarului nr. I_, numitul A. G., a fost, inițial, subiect de urmărire a Securității în dosarul „Afaceristul”:
- deschis la data de 07.04.1977 de IJ Bacău „pentru faptul că A. G. a intenționat, în luna ianuarie 1977, să înființeze o grupare politică de opoziție intitulată
, motiv pentru care a fost avertizat de IJ Bacău, la data de 10.02.1977, iar după avertizare i-a spus informatorului „V. L." /.../ că deocamdată trebuie să se renunțe la activitatea începută, și
- închis în mai 1980, întrucât „în toată perioada urmăririi informative nu a rezultat că A. G. ar fi preocupat de probleme politice sau ar întreprinde acțiuni de pregătire sau de reluare a activității ce a preconizat-o anterior”;
Aceste aspecte rezultă din „referatul cu propunere de închidere a D.U.I. Afaceristul”, întocmit de IJ V.-Serviciul 1 la data de 19.05.1980 (fila 1-vol.I/filele 15-16-dosar Curte).
(b) ulterior, cu privire la numitul A. G., a fost deschis de Securitate un alt dosar, cu indicativul „Anarhicul”;
În acest sens, sunt cele menționate:
- în „raportul cu propunere de transfer a DUI Anarhicul și anexa Afaceristul la Penitenciarul G.” (fila 179-vol.4/filele 30-31-dosar Curte), conform cu care „Acțiunea informativă asupra numitului A. G. /.../ a fost deschisă la data de 23.07.1981 de Securitatea Județului V., pentru manifestări dușmănoase la adresa orânduirii socialiste din țara noastră”;
- și în „raportul cu propunere de transfer a DUI Anarhicul la Penitenciarul Focșani” (fila 177-vol.4/filele 30-31-dosar Curte), potrivit cu care: „În anul 1984, fiind arestat și condamnat la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru delapidare, s-a primit materialul de urmărire informativă pentru continuarea acesteia pe timpul executării pedepsei, în scopul prevenirii atragerii de către acesta a altor deținuți și elemente din detenție la activități dușmănoase. Pe parcursul urmăririi informative în detenție s-a stabilit că obiectivul nu a renunțat la manifestările ostile, fiind nemulțumit de pedeapsa aplicată, continuând să aibă atitudine dușmănoasă la adresa organelor de partid și de stat”.
(c) în dosarul de urmărire informativă cu indicativul „Anarhicul”, la data de 21.12.1984, a fost întocmit dactilo și semnat olograf de pârâtul L. P., în calitatea sa de It. maj. la Penitenciarul Focșani, Biroul Contrainformații, actul denumit „Plan de măsuri (...) privind pe deținutul A. G. din Penitenciarul Focșani” (filele 120-121-vol.4- filele 18-20-dosar Curte), în care se consemnează:
„La data de 25.10.1984 a fost depus în Penitenciarul Focșani deținutul A. G. /.../ de profesie lăcătuș mecanic, până la arestare a deținut funcția de șef secție croitorie în cadrul C.P.A.D.M. A., fiind arestat preventiv pentru comiterea infracțiunilor de delapidare, fals și uz de fals, în sarcina sa reținându-se că a delapidat o sumă de peste 300.000 lei.
După depunerea în penitenciar, fiind luate măsuri de verificare a sa în evidența de Securitate, a rezultat că se află în atenția organelor de Securitate; adresându-ne organelor de Securitate ale județului V., la data de 07.12.1984 am primit o sinteză referitoare la cel în cauză, din care rezultă că este lucrat prin dosar de urmărire informativă pentru intenții de
După primirea lucrării alăturate, cât și de la depunerea în penitenciar, cel în cauză nu a fost semnalat de către sursele noastre cu intenții de genul celor pentru care a fost luat în lucru în libertate, cu excepția faptului că a căpătat relativ repede încrederea mai multor deținuți din penitenciar.
Având în vedere însă aspectele din sinteza Securității județene V., propunem ca acesta să fie lucrat - în perioada cât se va afla în detenție- prin dosar de urmărire informativă
1. Dacă cel în cauză caută ori își creează adepți ai concepțiilor cu care este semnalat, în rândul deținuților din Penitenciarul Focșani;
2. Dacă
3. Prevenirea producerii unor stări de spirit necorespunzătoare în rândul deținuților de către
4. Influențarea pozitivă a celui în cauză pentru a renunța la preocupările cu care este semnalat.
Pentru elucidarea obiectivelor enunțate mai sus, se propune întreprinderea următoarelor măsuri:
a) Încadrarea informativă a deținutului
b) După stabilirea anturajului obiectivului, se va căuta recrutarea unei surse cu posibilități, din rândul celor cu care se află în relații; Termen: 15.02.1985. Execută: It. maj. L. P. ;
c) Pentru stabilirea și verificarea poziției și comentariilor pe care le face
d) Prin discuții directe cu obiectivul, cât și prin factorii educaționali, se va căuta influențarea pozitivă a acestuia pentru a renunța la preocupările cu care este semnalat; Termen: Până la finalizare. Execută: It. maj. L. P. ;
e) Până la stabilirea poziției pe care se situează
f) Prin sectorul
g) în cazul în care acesta se va deda la manifestări negative ori ostile, prin comanda penitenciarului vor fi luate măsuri de izolare și pedepsire a elementului. Termen: permanent. Execută: It. maj. L. P.. ;
Având în vedere aspectele raportate și propunerile făcute, rugăm dispuneți”;
(d) ulterior, în perioada ianuarie-aprilie 1985, în privința numitului A. G., s-au întocmit 4 note de transcriere a convorbirilor purtate în celulă (filele 122, 123, 124, 125-vol.4/filele 21-26-dosar Curte) și raportul informativ din data de 18.04.1985 (fila 133-vol.4/fila 27-dosar Curte), cuprinzând elementele furnizate pârâtului L. P. de sursa „Ninel”.
16. Or, prin prisma activităților pe care pârâtul le-a desfășurat, așa cum reies acestea din actele evidențiate în paragraful precedent, apreciază Curtea că persoana chemată în judecată în prezenta cauză nu „a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”, în sensul art.2 alin.1 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Astfel, din analiza documentelor depuse de reclamantul C.N.S.A.S. în susținerea acțiunii, și care se referă la numitul A. G., care a formulat cererea de verificare, din perspectiva interpretării instanței de contencios constituțional, respectiv existența vinovăției și a încălcării drepturilor și libertățilorfundamentale ale omului, rezultă că acestea nu susțin îndeplinirea condițiilor legale pentru ca pârâtul L. P. să fie declarat lucrător al Securității.
Într-adevăr, se observă că, consemnările expuse mai sus nu conțin elemente care să se circumscrie suprimării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada vreunui abuz în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar niciun element din probatoriile menționate anterior nu atestă că, prin activitatea pârâtului de ofițer de Securitate, s-au suprimat ori îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale numitului A. G..
17. Într-adevăr, se observă, în această privință, că pârâtul L. P., în calitatea sa de It. maj. la Penitenciarul Focșani, Biroul Contrainformații, este acuzat de reclamantul C.N.S.A.S., prin prisma art.2 lit. a) din O.U.G. nr.24/2008, că a întocmit un singur act, respectiv cel din data de 21.12.1984 și denumit „Plan de măsuri (...) privind pe deținutul A. G. din Penitenciarul Focșani” (filele 120-121-vol.4- filele 18-20-dosar Curte).
Or, așa cum s-a arătat mai sus [pct. 15 lit. (b) și (c)], acest Plan de măsuri a fost redactat într-un dosar de urmărire informativă ce fusese deschis cu privire la numitul A. G. cu cel puțin trei ani în urmă.
Nu este fondată, așadar, afirmația reclamantului, cum că pârâtul „dispune într-un Plan de măsuri ca acesta să fie lucrat prin dosar de urmărire informativă „ANARHICUL”.
18. Se mai observă că întocmirea Planului de măsuri expus anterior [pct. 15 lit. (c)] a survenit în executarea și cu respectarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în privința pârâtului de legislația în vigoare la acea dată.
Relevante în acest context sunt:
- dispozițiile art. 4 din Ordinul Ministrului de Interne nr. 856/ 15.04.1976 privind îmbunătățirea muncii de contrainformații în penitenciare, întreprinderile economice ale Direcției generale a penitenciarelor și centrele de reeducare a minorilor, care prevăd că direcția din care pârâtul făcea parte avea, ca atribuție, printre altele, „Supravegherea informativă generală asupra deținuților și minorilor internați pe întreaga perioadă a deținerii (internării), în toate locurile de muncă și cazare, acordându-se prioritate următoarelor probleme: a) activitatea și legăturile prezente ale deținuților foști membri ai organizațiilor legionare si altor organizații fasciste, ai fostelor partide burghezo - moșierești, membrii unor culte și secte ilegale, sau celor care, anterior, au fost condamnați pentru activitate contra securității statului, ori altor persoane aflate în detenție semnalate cu preocupări și atitudini ostile; b) prevenirea și contracararea oricăror acțiuni infracționale în procesul de producție din întreprinderile economice din subordinea Direcției generale a penitenciarelor sau pe diferite șantiere, întreprinderi ori alte puncte de lucru unde se folosește forța de muncă specială; f) starea de spirit din rândul deținuților și a minorilor internați, fapte care contravin regimului de executare a pedepsei cu închisoarea sau a măsurii internării minorilor”;
- dispozițiile art. 4 pct. III din Decret nr. 130/1972 privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne, care consacră atribuții comune organelor de securitate și miliție, respectiv: „a) organizează și desfășoară activitatea ce îi revine pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor, identificarea și prinderea infractorilor; organizează activitatea pe care organele sale o desfășoară, potrivit legii, în cursul procesului penal; organizează locuri de reținere și arest preventiv; organizează cazierul judiciar pentru ținerea evidenței persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal”.
19. De asemenea, evidențiază Curtea că deosebit de semnificative în conturarea convingerii sale intime în sensul că pârâtul nu a acționat abuziv în exercitarea atribuțiilor de serviciu, activitățile desfășurate în privința numitului A. G. neavând ca efect suprimarea ori îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale acestuia sunt:
(a) cele consemnate de ofițerii superiori ai pârâtului:
- la data de 29.01.1985 [„Consider ca la T.O. nu ne creem momente operative, înregistram ce ne pică. Cu așa mod de lucru nu putem stabili poziția, relațiile, natura lor și intențiile de viitor. Atrag atenția că (nota redactorului: pârâtul L. P.) dacă nu acționați mai ferm pentru realizarea măsurilor din planul întocmit voi lua măsuri de pedepsire” (rezoluție pusă pe nota de redare a discuțiilor din celula deținutului A. G., înregistrate cu mijloacele de tehnică operativă- f.22 dosar Curte)];
- la data de 24.03.1985 [„În procesul activității de lucru s-au obținut puține informații din care să stabilim poziția și intențiile obiectivului. Este necesar (nota redactorului: pârâtul L. P.) să acționați mai ofensiv pentru realizarea sarcinilor din planul de măsuri, folosirea unor măsuri combinative” (rezoluție olografă pusă pe Planul de măsuri- f.20 dosar Curte];
Apreciază Curtea că, din aceste mențiuni olografe ale ofițerului superior al pârâtului, rezultă fără dubiu caracterul pur formal al activității acestuia în dosarul cu cota I_.
(b) împrejurarea că, în perioada ianuarie-aprilie 1985, s-au întocmit numai 4 redări T.O., al căror conținut este, în general, nesemnificativ, privitor la nemulțumiri legate de pedeapsa aplicată și de situația în care se află familia, în sensul că înregistrările cu tehnica operativă specifică se referă la faptul că:
- persoana urmărită „aduce injurii la adresa organelor de miliție și a procuraturii”, întrucât trebuie să facă „sărbătorile în pușcărie”, „nu-i nimic mai scump pe lume decât libertatea”, „neam de neamul meu nu a făcut pușcărie și uite am picat eu” [nota de redare din 19.01.1985 (filele 21-22 dosar Curte];
- „obiectivul are o stare nervoasă, afirmând că nu știe ce mai e pe acasă, soția nu i-a dat niciun semn de viață”, că „nu are probe că la această delapidare au mai participat și alții” și că pronunță „cuvinte urâte și injurii fără adresă” [nota de redare din 06.02.1985 (filele 23-24 dosar Curte];
- „obiectivul aduce injurii la adresa procurorului acuzator” [nota de redare din 15.02.1985 (fila 25 dosar Curte];
- persoana urmărită este bucuroasă pentru că „a venit soția la el și i-a spus că treburile sunt bune și că sunt șanse să scape mai ușor” [nota de redare din 26.02.1985 (fila 26 dosar Curte];
Consideră Curtea că nu pot fi luate în considerare cele menționate în raportul informativ din data de 18.04.1985 (f.27-dosar Curte), întrucât acest act, deși pare să fi fost dactilografiat de pârât, nu este semnat olograf de acesta.
20. În continuare, este de remarcat că reclamantul nu a administrat dovezi din care să rezulte că deținutului A. G., pe perioada în care s-au desfășurat activitățile incriminate de către pârât (ianuarie-aprilie 1985), i-au fost aplicate vreun fel de sancțiuni sau alte măsuri de intimidare sau represive ori că acesta nu a fost trimis la muncă în afara penitenciarului.
21. De asemenea, apreciază Curtea că nu pot fi primite alegațiile reclamantului referitoare la încălcarea dreptului la viață privată și a dreptului la libera exprimare (neputând fi analizate, față de invocarea lor în concluziile scrise depuse la data de 24.09.2015, cele privind nesocotirea dreptului la secretul corespondenței).
Astfel, se observă că, în justificarea acestor afirmații, reclamantul a invocat mai multe prevederi legale, respectiv:
- art.17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, conform cu care „Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei și reputației sale”;
- art.28 din Constituția RSR din 1965 (în vigoare la data faptelor analizate), potrivit cu care „Cetățenilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor.”;
- art. 19 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, conform cu care „1. Nimeni nu trebuie sa aibă de suferit din cauza opiniilor sale. 2. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa. 3. Exercitarea libertăților prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol comportă obligații și răspunderi speciale. în consecință, ea poate fi supusă anumitor limitări care trebuie însă stabilite în mod expres prin lege și care sunt necesare: a) respectării drepturilor sau reputației altora; b) apărării securității naționale, ordinii publice, sănătății sau moralității publice.”;
- art.19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cu care „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”
Or, este important de relevat, în acest context, că niciunul dintre aceste drepturi fundamentale nu are caracter absolut, nesusceptibil de limitări, în cazul în care erau necesare pentru apărarea ordinii publice.
Astfel, edificatoare în acest sens sunt atât prevederile art. 29 din Constituția RSR din 1965, conform cărora „Libertatea cuvântului, presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste și intereselor celor ce muncesc.”, cât și dispozițiile sus-citate, ale alin.3 al art. 19 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice.
Or, în speță, așa cum s-a arătat anterior (pct.18), pârâtul a desfășurat activități în executarea și cu respectarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în privința pârâtului de legislația în vigoare la acea dată.
III) Soluția adoptată în pricină și temeiul legal al acesteia
22. Prin urmare, față de considerentele expuse pe larg în precedent, instanța de judecată, sesizată în condiții legale, apreciază, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, că C.N.S.A.S., în calitate de reclamant, nu a făcut dovada susținerilor sale.
Așa fiind, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea pendinte, vizând a se constata calitatea de lucrător al Securității a pârâtului L. P., fiul lui loan și S., născut la data de 06.05.1952, în mun. Bacău.
23. Prezenta sentință, în temeiul art.20 alin.1 din Legea nr. 554/2004, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Calea de atac se depune, sub sancțiunea nulității, prevăzută de art. 490 alin.1 C.proc.civ., la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
III) Soluția adoptată în pricină și temeiul legal al acesteia
22. Prin urmare, față de considerentele expuse pe larg în precedent, instanța de judecată, sesizată în condiții legale, apreciază, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, că C.N.S.A.S., în calitate de reclamant, nu a făcut dovada susținerilor sale.
Așa fiind, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea pendinte, vizând a se constata calitatea de lucrător al Securității a pârâtului L. P., fiul lui loan și S., născut la data de 06.05.1952, în mun. Bacău.
23. Prezenta sentință, în temeiul art.20 alin.1 din Legea nr. 554/2004, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Calea de atac se depune, sub sancțiunea nulității, prevăzută de art. 490 alin.1 C.proc.civ., la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în sector 3, București, .. 55-57, vizând a se constata calitatea de lucrător al Securității, în sensul art.2 lit.a) din O.U.G. nr. 24/2008, a pârâtului L. P. (fiul lui I. și al lui S., născut la 06 Mai 1952), cu domiciliul în sector 2, București, ., nr. 1, ., .> Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se poate depune la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal
Pronunțată în ședință publică, azi, în ziua de 29.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. P. R. B.
Red. /Tehnored. C.F.P./4 ex.
Data redactării: 30.09.2015
lucrat 2 comunicări la data de .
semnătură grefier.
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 1939/2015.... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2102/2015.... → |
|---|
