Despăgubire. Sentința nr. 87/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 87/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 5951/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 87
Ședința publică de la 19 ianuarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: S. O.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol este soluționare cererii formulate de reclamantul M. SA R. M. I AL ROMÂNIEI în contradictoriu cu pârâtul M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR având ca obiect “ despăgubire”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns reclamantul M. Sa R. M. I al României, prin avocat C. A. C., care depune delegație de substituire la dosar, lipsind pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamantul, prin avocat, depune la dosarul cauzei extras din OUG nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normativ și învederează că activitatea Departamentului pentru Ape păduri și Piscicultură a fost preluată de M. M. și Schimbărilor Climatice, care și-a schimbat denumirea în M. M., Apelor și Pădurilor și solicită instanței rectificarea citativului în acest sens.
Potrivit art 1 din OUG nr. 86/2014:
(1) Se reorganizează M. M. și Schimbărilor Climatice prin schimbarea denumirii în M. M., Apelor și Pădurilor și prin preluarea activității și a structurilor de la D. pentru ape, păduri și piscicultură.
(2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului M., Apelor și Pădurilor, D. pentru ape, păduri și piscicultură își încetează existența.
În raport de prevederile legale menționate anterior curtea reține că a intervenit o transmisiune legală a calității procesuale pasive de la pârâta D. pentru ape, păduri și piscicultură către pârâta M. M., Apelor și Pădurilor, aceasta din urmă preluând în baza prevederilor cuprinse în OUG nr. 86/2014 activitatea și structurile de la D. pentru ape, păduri și piscicultură.
Având în vedere prevederile art 1 din OUG nr. 86/2014 curtea reține că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. M. și Schimbărilor Climatice, actuala M. M., Apelor și Pădurilor, a rămas fără obiect.
Reclamantul, prin avocat, depune la dosarul cauzei declarația pe proprie răspundere dată de reclamant în sensul că nu îndeplinește condițiile de excludere menționate de pct. 9 din Decizia CE C(2012) 5166 final/17.01.2012.
La interpelarea instanței, avocatul reclamantului învederează faptul că a fost încheiat contractul de asistență juridică în numele și pentru reclamant de către domnul I. T..
Curtea acordă cuvântul pe excepția de necompetență materială a Curții de Apel București, excepția prematurității cererii de chemare în judecată și excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, invocate prin întâmpinare.
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea excepției de necomptentă a Curții de Apel București. Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată apreciază competentă Curtea de Apel București să judece acest litigiu având în vedere că solicită obligarea pârâtului la plata acestor compensații - ajutoare de stat conform unei legi speciale ca urmare a refuzului nejustificat al autorității publice. Învederează instanței că în cuprinsul notelor de ședință a arătat pe larg susținerile sale privitoare la această excepție.
Curtea învederează că această excepție a fost invocată și raportat la faptul că nu ar fi vorba în prezenta cauză de un litigiu de drept administrativ tipic, ci de unul civil, întrucât nu privește taxe și impozite în accepțiunea prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 și, chiar dacă ar privi taxe și impozite, suma este sub pragul de un miliard de lei, ce ar atrage competența instanței. Arată că această situație ce rezultă din conținutul întâmpinării și pune în vedere reclamantului să pună concluzii și cu privire la acest aspect.
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea acestor susțineri având în vedere și calitatea pârâtului de autoritate publică centrală ce atrage competența Curții de Apel București. Raportat la criteriul valoric și faptul că sumele solicitate nu reprezintă taxe și impozite, apreciază că tot Curtea de Apel București este competentă având în vedere prevederile Legii nr. 554/2004, în baza cărora a sesizat instanța.
Cu privire la excepția prematurității cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită respingerea acesteia, pârâtul nedemonstrând în motivarea excepției faptul că nu ar fi îndeplinit vreo condiție prevăzută de lege. Precizează că reclamantul a respectat toate prevederile stricte și toate etapele pentru obținerea acestor compensații.
Reclamantul, prin avocat, solicită instanței respingerea excepției insuficientei timbrări, apreciind că a timbrat corespunzător cererea de chemare în judecată, potrivit art. 16 lit b din OUG 80/2013.
Deliberând asupra excepțiilor invocate în cuprinsul întâmpinării, curtea va dispune respingerea acestora ca neîntemeiate.
Cu privire la excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, curtea reține că această excepție a fost invocată de pârâtă prin raportare la posibilul caracter de drept civil al litigiului dedus judecății,calificare juridică a cererii de chemare în judecată pe care instanța nu și-o însușește, reținând faptul că adresa nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură are natura juridică a unui act administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c, i și n din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 care emană de la o autoritate publică centrală.
Așadar, în privința timbrajului cererii de chemare în judecată sunt incidente prevederile art 16 litera b din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 potrivit cărora în materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează, respectiv cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei, motiv pentru care instanța va respinge excepția insuficientei timbrări a cererii întrucât aceasta a fost timbrată cu suma maximă, respectiv 300 ron.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a cererii de chemare în judecată curtea reține că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare întrucât adresa nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape, păduri și piscicultură prin care a s-a respins cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 lei are natura juridică a unui act administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c, i și n din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 care emană de la o autoritate publică centrală în legătură cu aplicarea prevederilor cuprinse în OUG 96/1998, HG 1071/2006, Ordinul Ministrului M. Apelor și Pădurilor nr. 625/2006, precum și în aplicarea Legii nr. 46/2008.
Cu privire la excepția prematurității cererii de chemare în judecată, instanța dispune respingerea acesteia, reținând că toate susținerile invocate în cuprinsul întâmpinării vizează aspecte ce ține de fondul cauzei, de temeinicia dreptului dedus judecății, nefiind aspecte ce conturează o excepție procesuală prin nerespectarea termenului prevăzut de lege în interiorul căruia trebuia introdusă o cerere de chemare în judecată.
Curtea invocă din oficiu excepția inadmisbilității cererii de chemare în judecată prin raportare la prevederile art 8 alin 1 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 potrivit cărora persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.
În raport de conținutul prevederilor prevederile art 8 alin 1 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 curtea invocă excepția inadmisbilității cererii de chemare în judecată întrucât reclamanta nu a formulat un capăt de cerere principal prin care să solicite anularea adresei nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a s-a respins cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19.
Reclamantul, prin avocat, învederează că cererea de chemare în judecată a fost formulată ca urmare a refuzului nejustificat al pârâtului, exprimat prin adresa nr._/26.08.2014, solicitând obligarea pârâtului la plata acestor compensații, raportat la anul 2013.
Întrucât reclamantul nu a învestit instanța cu un capăt de cerere având ca obiect anularea adresei nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a s-a respins cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 ,curtea pune în vedere reclamantului, prin avocat, să precizeze dacă înțelege să își modifice cererea de chemare în judecată în acest sens.
Reclamantul, prin avocat, învederează că în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr 554/2004 poate solicita instanței să ia act de acest refuz nejustificat al pârâtei de acordare a compensațiilor.
Curtea pune în vedere reclamantului, prin avocat, să precizeze dacă înțelege să învestească instanța cu soluționarea unui capăt de cerere având ca obiect anularea adresei nr._/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a s-a respins cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19.
Reclamantul, prin avocat, arată că solicită instanței doar să constate refuzul nejustificat. În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 este îndreptățit să învestească instanța de judecată cu o astfel de cerere. Precizează că toate acțiunile de acest fel au fost formulate au fost pe acest tipar. Având în vedere că adresa contestată nu este un act administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c, i și n din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 a înțeles să formuleze acțiunea în sensul de obligare la plata compensațiilor, ca urmare a refuzului nejustificat al pârâtului.
Precizează că nu înțelege să învestească instanța de judecată cu un capăt de cerere având ca obiect anularea adresei nr._/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a s-a respins cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 având în vedere că aceasta nu este un act administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c, i și n din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004, ci reprezintă un act de drept civil.
Solicită respingerea excepției inadmisibilității, apreciind că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 o astfel de acțiune este admisibilă.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 29.09.2014, reclamantul M. SA R. M. I AL ROMÂNIEI a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții M. M. SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE și D. P. APE, PĂDURI SI PISCICULTURA, ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea paratelor in solidar la:
a.) plata sumei de 235.500,19 lei reprezentând contravaloarea produselor de masa lemnoasa pe care nu le-a putut recolta M. Sa in calitate de proprietar a suprafeței de teren forestier-12,55,00 ha, situate in zona de conservare totala -tipul funcțional TI si T2 in situri Natura 2000, cu titlu de compensatul ajutoare de stat datorita funcțiilor de protecție stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricții in recoltarea de masa lemnoasa, aferente anului 2013;
b.) plata dobânzilor calculate asupra debitului principal in cuantum de 235.500,19 lei, incepand cel puțin cu data de 13.01.2014- data la care creanța a devenit exigibila, respectiv data la care am inaintat Cererea nr. l3 către ITRSV Oradea(iar MMSC si DAPP au refuzat nejustificat, cu exces de putere sa dispună plata compensațiilor cuvenite);
c) plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii a învederat următoarele:
M. sa R. M. I al României, are in proprietate privata si suprafața de 7.148,20 ha de teren forestier, din care 4.622,01 ha situata in arealul comunei Savarsin, județul A. conform PV de punere in posesie nr. 1/11.09.2006 si 2.526,19 ha situata in arealul comunei Birchis, județul A. conform PV de punere in posesie nr. 1/07.07.2006; arătam expres faptul ca din totalul acestei suprafețe, 1.255,00 ha (respectiv in Tipul funcțional TI si T2) este situata in aria integral protejata a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000, respectiv in Siturile Natura 2000: Valea Muresului-ROSCI0029; Drocea-ROSCI0070; Defileul Mureșului Inferior-ROSCI0064, asa cum rezulta din:
-Ordinul nr. 1964/13.12.2007 al Ministerului M. si Dezvoltării Durabile(de la acea vreme), Anexa nr.l punctul 29-sit ROSCI0029- Valea Mureșului; punctul 64sit ROSCI0064- Defileul Mureșului Inferior si punctul 70 sit ROSCI0070- Drocea, ordin publicat in M.O. nr.98/07.02.2008, având rol de păduri de protecție situate in zone de tip funcțional T1,T2.
A precizat faptul ca desi M. Sa este proprietarul suprafeței de teren cu vegetație forestiera de 1255,00 ha inclusa in zona/tipul funcțional T1,T2 din Siturile Natura 2000 Valea Mureșului, Defileul Mureșului Inferior si Drocea, nu poate beneficia in nici un fel de dreptul de proprietate, fiind drastic interzisa (aproape total) exploatare sau utilizarea resurselor naturale precum si orice forma de folosire a terenurilor incompatibila cu scopul de protecție si/sau conservare a suprafeței arătate, conform OUG nr.57/2007 Anexa nr.l pct (b) " parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția si conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național excluderea oricăror forme de exploatare a resurselor naturale si a folosințelor terenurilor incompatibila scopului atribuit. In schimb, Maiestatea Sa are obligația de a asigura printre altele inclusiv paza acestor terenuri forestiere - servicii care pana la acest moment s-au ridicat la miliarde de lei (vechi).
A arătat expres următoarele;
- este creat cadrul legislativ pentru acordarea acestor compensații inca din anul 1998, existând in acest sens OG nr.96/1998, HG nr.l071/2006, OM nr 625 si_/2006, prin care a fost reglementata explicit metodologia de acordare a acestor compensații precum si cuantumul lor;
-la data de 27.03.2008 a intrat in vigoare Legea nr.46/2008 care a abrogat(prin art 139) implicit OG nr.96/1998(inclusiv prevederile art.29 alin.l lit.g-articol ce prevedea acordarea de compensații). Astfel, prin Legea nr 46/2008 publicata in M.O. nr. 238/27.03.2008 se precizează explicit, cu subiect si predicat, fara a lasa loc de interpretări in art 97 alin.l lit.b) citam "In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unităților administrativ-teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, sume pentru acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorita funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determina restricții in recoltarea de masa lemnoasa".
De asemenea, a precizat faptul ca solicitarea s de acordare a compensațiilor vizează explicit anul 2013; ca atare, acordarea acestor compensații era condiționata -conform art 6 alin (1) si (2) din HG nr.861/2009, respectiv de avizul favorabil al Comisiei Europene privind ajutoarele de stat(aratam faptul ca. prin Tratatul de Aderare, la art III-168 alin(l) si Anexa nr.5 cp.(3) pct.(b), prevede explicit faptul ca masurile de sprijin in sectorul silvic existente la data aderării vor fi aplicate pana la data de 31.12.2009), aspect care s-a materializat intre timp.
Cu toate acestea, nu a beneficiat pana in prezent de aceste drepturi. Arată ca aceste ajutoare de stat solicitate reprezintă compensații pentru lipsa de folosința a terenurilor forestiere deținute in proprietate, situate . protejata, desi a făcut demersuri in acest sens, dupa cum urmează:
-Cererea nr 13/13.01.2014 adresata către ITRSV Oradea; prin adresa nr.556/03.02.2014 ni s-a comunicat faptul ca trebuie completata documentația. In atare situație, am inteles ca imediat sa dam curs celor solicitate(pertinent spunem noi de către ITRSV Oradea);
-Cererea nr.157/12.02.2014 inaintata de M. Sa la ITRSV Oradea (prin care am inteles sa dam curs solicitărilor de a completa documentația necesara obținerii ajutorului de stat cuvenit pentru anul 2013);
-adresele nr.3333/25.06.2014 si nr.3359/27.06.2014 emise de ITRSV Oradea prin care ni se comunica faptul ca a avizat favorabil cererea noastră fara nici o obiecție; a întocmit si înaintat Deconturile Justificative către ANAF-DGRFP Cluj. La cele doua adrese, ITRSV Oradea atașează Deconturile Justificative nr. 1776/25.03.2014(pt suma de 21.427,08 lei) si nr. 1777/25.03.2014(pentru suma de 214.073,1 Hei) aferente anului 2013 cat si:
-Dispozițiile obligatorii intocmite de ANAF-DGRFP Cluj-N. nr._/30.05.2014; nr._/30.05.2014;
-Rapoartele de Inspecție Economico Financiara nr_/30.05.2014;_/30.05.2014, intocmite de ANAF-DGRFP Cluj-N..
-având in vedere ca prin Adresele nr.3333/25.06.2014 si nr. 3359/25.06.2014 ITRSV Oradea a inteles citam"..a depus si deconturile justificative aspect care echivala practic cu un răspuns negativ final - conform prevederilor art.7 alin(l) teza inițiala din Cap II din Lg nr.554/2004, am înaintat imediat Plângere prealabila sub nr.437/04.07.2014 inregistrata la ITRSV Oradea sub nr.3516/ /04.07.2014.
-având in vedere înalta pregătire profesionala, de respect fata de lege si inclusiv fata de justitiabil, organele de conducere ale ITRSV Oradea au inaintat (imediat dupa primirea plângerii noastre prealabile) intreaga documentație, deconturile justificative intocmite si avizate favorabil, Dispozițiile obligatorii si Rapoartele de inspecție fiscala emise de ANAF-DGRFP Cluj către organele sale ierarhice superioare- MMSC si DAPP, conform prevederilor imperative ale legii, aspect care, rezida fara echivoc din Adresa nr 3560/07.07.2014. De asemenea, au inaintat plangereal noastră prealabila si către ANAF-DGRFP Cluj prin Adresa nr.3538/07.07.2014.
-Adresa nr.3564/08.07.2014 emisa de ITRSV Oradea prin care comunica poziția adoptata de aceasta la plângerea noastră prealabila, respectiv faptul ca:
•au inaintat plângerea noastră prealabila impreuna cu intreaga documentație către organele sale ierarhice superioare-MMSC si DAPP in vederea afectuarii plații ajutorului de stat cuvenit Majestatii Sale raportat la anul 2013;
•au apreciat că "., documentația depusa de dumneavoastră este conforma cerințelor HG nr.861/2009 in vigoare..."
- adresa nr.4769/12.09.2014 emisa de ITRSV Oradea prin care ni s-a comunicat adresa nr._/IS/26.08.2014 emisa de DAPP( prin care DAPP a respins de la plata compensațiile solicitate aferente anului 2013);
-adresa nr._/IS/26.08.2014 emisa de DAPP-refuzul nejustificat, cu exces de putere a autorității publice centrale in silvicultura(conform art 2 din HG nr 428/2013), de a face plata ajutorului de stat, ca urmare A PARCURGERII ÎNTREGII PROCEDURI-cale administrativa prevăzuta expres in Legea Organica-nr.46/2008- art 97 alin (1) lit(b) coroborat cu HG nr.861/2009 si Anexe.
A precizat ca documentația si calculul despăgubirilor a fost întocmita de Ocolul Regal Savarsin- ocol care administrează fondul forestier al Majestatii Sale in conformitate cu prevederile codului silvic.
In conformitate cu dispozițiile art l din Legea nr 554/2004, orice persoana care se considera vătămata . sau ori . se poate adresa instanței de contencios administrativ. Având in vedere răspunsul din Adresa nr._/IS/26.08.2014 emisa de DAPP prin care se refuza categoric, cu subiect si predicat plata compensațiilor/ajutorul de stat aferente anului 2013, consideram ca sunt intrunite prevederile art 18 din Lg 554/2004 intrucat:
-conform Adresei nr.l884/2B din 11.08.2010 a Ministerului M. către M. Agriculturii si Dezvoltării Rurale se arata expres citam" Formele de sprijin prevăzute de art.97 alin(l) din Legea nr. 46/2008 au fost acordate in baza schemelor de ajutor de stat notificate anterior Comisiei Europene pentru perioada Ol.iulie.2007-31 decembrie 2009. începând cu data de 01.01.2010, aceste forme de sprijin nu mai pot fi acordate, intrucat noile scheme de ajutor de stat nu au fost notificate comisiei de catrei fostul Minister al Agriculturii,Padurilor si D. pentru Ape, Păduri sv Piscicultura ".
Legislație interna:
-art.26 din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice citam"(1) P. terenurile din arii naturale protejate deținute in regim de proprietate privata sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru masurile de conservare instituite potrivit alin(2). Modalitatea de solicitare, de calcul si de acordare a compensațiilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiata de autoritatea publica centrala pentru protecția mediului si pădurilor, in termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a legiii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgenta. Compensațiile se vor acorda incepand cu data intrării in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgenta";
-Ordinul nr.1964/13.12.2007 (Anexa nr.l punctul 29-sit ROSCI0029- Valea Mureșului ; punctul 64sit ROSCI0064- Defileul Mureșului Inferior si punctul 70 sit ROSCI0070- Droced) privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara de tip Natura 2000, ca parte integranta a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000;
-Art 97 alin 1 lit a si b din Legea nr.46/2008 care prevede "...In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unităților administrativ teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, sume pentru:
...b) acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorita funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determina restricții in recoltarea de masa lemnoasa ";
- metodologia de calcul al acestor compensații este stipulata expres in prevederile art.6 alin(l) si (2) din HG nr 861/2009, coroborate cu prevederile art 6 din Anexa nr.l-Norme Metodologice la HG nr 861/2009 si art 1-6 din Anexa nr.2 la Norme. Astfeli conform art.l din Anexa nr.2 la Normele Metodologice(Anexa nr.l -Norme Metodologice raportate la HG nr.861/2009) se prevede citam "prezenta metodologie reglementează modul de calcul al compensațiilor care se acorda de către stat persoanelor fizice si juridice pentru funcțiile de protecție asigurate de pădurile proprietate privata încadrate la tipurile funcționale TI si T2, respectiv tipurile funtionale pentru care nu se reglementează procesul de producție".
Formula de calcul al compensațiilor este prevăzuta in art. 2 din Anexa nr.2 la Normele Metodologice(Anexa nr.l la Hg nr.861/2009), respectiv dupa următorul algoritm:
C=S x P_ml x C r x f_i x kj .
Semnificația simbolurilor folosite in formula de calcul, conform art 2 din Anexa nr 2 la normele Metodologice este următoarea:
-C valoarea compensației care se acorda exprimata in lei/an;
-S suprafața terenului pentru care s-a solicitat acordarea de compensații pentru funcțiile de protecție, exprimata in hectare;
-P_ml prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, exprimat in lei/mc. învederam Onoratei Instanțe ca acest pret este stabilit anul de MMSCprintr-un Ordin al ministrului; pentru anul 2013, pentru perioada 01.01._13 a fost in vigoare OM nr.3283 /2012 care stabilea o valoare de 85lei/mc;
-C_r- creșterea medie la exploatabilitate a speciei principale majoritare din compoziția arboretelui existent la clasa de producție reala a acesteia, exprimata in mc/an/ha;
-f_i factorul de corecție al Pml, stabilit in funcție de specia principala majoritara;
- k_j coeficientul de corecție a valorii compensației, stabilit in funcție de tipul funcțional de pădure si de vârsta arboretelui.
Arătam faptul ca aceste date cu privire la: compoziția arboretelui, a vârstei, a tipului funcțional, a suprafeței deținute se releva cu mare acuratețe din amenajamentele silvice in vigoare.
A învederat faptul ca in conformitate cu prevederile art. 17 alin (a) si (b) din Lg nr 46/2008(Codul Silvic), orice proprietar de teren forestier care deține in proprietate o suprafața de teren forestier are printre altele, următoarele obligații:
,Art 17 alin (a)-sa asigure întocmirea si respectarea amenajamentelor silvice;
A. (b) -sa asigure paza si integritatea fondului forestier „
Cu alte cuvinte, amenajamentul silvic al unui fond forestier cuprinde in cele mai mici detalii date despre terenul forestier, fiind o adevărata "carte deschisa/biblie funciara" cu detalii extrem de precise si exacte.
De asemenea, conform prevederilor art. 17 din Lg nr.46/2008, "pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice, dupa caz, se realizează prin ocoalele silvice private sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice".
Conform prevederilor art 6 alin(e) din Anexa nr. l - Norme Metodologice la HG nr.861/2009, citam" fisa de calcul al drepturilor financiare cuvenite pentru compensații, prevăzute la art 3 alin 3, întocmita de ocolul silvic care efectuează administrarea sau serviciile silvice, dupa caz...",calculul acestor compensații este efectuat de ocolul silvic care are in administrare sau prestează servicii silvice pe baza de contract terenul forestier deținut de respectivul proprietar. In cazul de fata, învederam faptul ca aceste calcule au fost efectuate de Ocolul Regal Savarsin- ocol care asigura prestările de servicii silvice reclamantei pe baza contractului de prestări silvice. Aceste calcule reflecta cu maxima minuțiozitate datele existente in amenajamentul silvic aflat in vigoare pentru anul 2013.
Legislație Externa: Plățile Natura 2000 sunt reglementate in art 40-46 din Regulamentul UE nr.l698/2005. învederam faptul ca in prezent s-a adoptat Regulamentul nr 1305/18.12.2013 al UE(care modifica Regulamentul nr 1698/2005) care in art 30 si următoarele lărgește sfera celor îndrituiți a primi compensații pentru terenurile forestiere aflate in zone de protecție Natura 2000 de tip funcțional TI si T2.
învederam faptul ca in prezent HG nr.861/2009 împreuna cu Normele Metodologice cat si prevederile art 97 alin (1) pct (b) din Lg nr.46/2008(Codul silvic) sunt in vigoare, producandu-si in totalitate efectele. De asemenea sunt îndeplinite si prevederile art 6 alin(l) si (2) din HG nr.861/2009(articol prin care Guvernul României a decis întreruperea plaților acestor compensații pana la data primirii avizului CE), având in vedere Decizia C(2012) 5166final.19.07.2012 al CE, prin care s-a dat aviz favorabil acordării acestor compensații pe data de 19.07.2012.
Paratele D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura (DAPP) si M. M. si Schimbărilor Climatice(MMSC) cu rea credința, invoca anumite "prevederi" inexistente ca justificare legala de a nu ne acorda plata compensațiilor solicitate. In fapt, interpretează in mod aleator, trunchiat prevederile legale prin care insusi Statul R., prin intermediul Ministerului M. recunosc in fapt ca aceste plați trebuie sa fie efectuate. Pe urma, prevederile art 97 alin(l) lit(b) din Lg 46/2008 sunt fara echivoc si stabilesc in mod cert acordarea de compensații fara a face discriminare cu privire forma de proprietate si de mărimea acesteia.
MMSC si D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura au refuzat plata compensațiilor pe motivul- citam din Adresa nr_/IS/26.08.2014:
„Mentionam ca in aceasta perioada nu a fost adoptata hotărârea Guvernului pentru aprobarea schemei de ajutor privind acordarea de compensații ce reprezintă contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorita funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, care determina restricții in recoltarea de masa lemnoasa" si "intrucat schema de ajutor de stat nu a fost aprobata prin Hotărâre a Guvernului, compensațiile ce reprezintă contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu le recoltează, datorita funcțiilor de protective stabilite prin amenajamente silvice, nu pot fi acordate".
Conform art 6 alin 3 din HG nr.861/2009, plata acestor compensații a fost intrerupta pana la îndeplinirea unei singure condiții, respectiv de acordare/primire a unui aviz favorabil din partea Comisiei Euopene (considerandu-se ca aceste compensații ar reprezenta ajutoare de stat). Conform Adreselor P nr._/GP/10.07.2013 si nr._/MN/26.08 2013,MMSC a primit prin Decizia Comisiei Europene nr.C(2012) 5166 final/19.07.2012 avizul favorabil pentru acordarea ajutoarelor de stat persoanelor fizice si juridice pentru pădurile incluse in TI si T2 din cadrul siturilor Natura 2000."
Mai mult, prin Adresa nr.6035/25.07.2012, M. Agriculturii incunostiinteaza oficial M. M. si Pădurilor despre acest fapt, " va aducem la cunoștința ca in data de 19.07.2012,Comisia Europeana a transmis prin Reprezentanta P. a României la UE, Decizia nr.C(2012) 5166 final, de acordare a schem,ei de ajutor de stat mai susmenționata, anexata la prezenta"; Totodată, " fata de cele mentionate,va rugam sa întreprindeți demersurile necesare pentru punerea in aplicare a Deciziei CE, asa cum este formulata"
Ca atare, condiția pe care insusi MMSC prin Departament o invoca a fost indeplinita.
Raportat la ce-a de a doua condiție pe care MMSC si DAPP o invoca pentru a efectua plata, inserata in adresa nr_/IS/26.08.2014, respectiv de a se adopta o asa zisa hotărâre de guvern in vederea implemenatarii schemei de ajutor, a arătat ca aceasta condiție nu exista inserata in Decizia Comisiei Europene nr.C(2012) 5166final/19.07.2012 si nici in vreun alt act normativ intern in materie.
Aperciază că se remarca fara echivoc ca paratele in loc sa de-a chintesența unor prevederi clare, prevăzute in actele normative in materie, acestea invoca simple alegații; in ce ne privește, nu cunoaștem in ce context un proiect care se afla in lucru la un minister, o ședința de guvern, in România a devenit izvor de drept pentru UNII!!!!
Ca atare, motivele de refuz invocate de MMSC si DAPP nu au susținere legala, sunt netemeinice, date cu exces de putere, in scopul fatis de a nu face plata acestor compensații aferente anului 2013.
Arată ca lipsa de folosința a terenurilor forestiere in cauza echivalează cu o intervenție a statului in exercitarea proprietății, in intelesul art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție. Un aspect important in ceea ce privește implementarea acestei rețele ecologice este acordarea de plați compensatorii proprietarilor de terenuri in cazurile in care cerințele de conservare din siturile Natura 2000 restricționează anumite activități prin care se provoacă anual pierderi semnificative proprietarilor.
Acest refuz de a acorda compensațiile la care suntem perfect îndreptățiți constituie un refuz nejustificat in sensul art.2 alin(l) lit(i )din Legea nr.554/2004, intrucat potrivit art 138 C silvic actual, pentru anul 2013 este in vigoare HG nr.861/2009, ce reglementează metodologia de acordare a acestor compensații precum si cuantumul lor.
In România, in Planul N. pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013 a fost introdusa o măsura legislativa fara echivoc referitoare la aceste compensații pentru terenurile forestiere din siturile Natura 2000 cu un buget total de 60.000.000 euro/an. Am dorit onorata instanța sa arătam prin aceste precizări ca desi exista masuri legislative clare, care nu pot lasa loc de alte interpretari prin care se despăgubesc proprietarii ce dețin terenuri forestiere prin acordarea de compensații/ajutoare de stat, cu toate ca sunt asigurate inclusiv resursele financiare necesare si prevăzute in bugetul de stat( asa cum insusi Statul R. a arătat expres in preambulul si Nota Explicativa adresata Comisiei Europene), M. Sa nu poate beneficia de ele fiindcă paratele MMSC si D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura interpretează dupa bunul plac legea si se opune din răsputeri acordării lor.
Daca M. Sa a inteles sa respecte intocmai restricțiile impuse de amenajamentele silvice prin care practic si faptic nu poate/ii este interzis a exploata anual cantități de masa lemnoasa, datorita funcțiilor de protecție ale pădurilor pe care le deține in proprietate, apreciază că autoritățile publice in cauza i-au ingradit prin diverse manevre precare, apelând inclusiv la simple alegații ca justificare a avizării negative la plata a ajutorului de stat, atat timp cat demersul său este unul perfect legal de obținere a acestor compensații conform legii.
Consideră ca este de neconceput ca . sa se procedeze la instituirea unor restricții la exercitarea dreptului de proprietate fara acordarea unor minimale compensații bănești titularilor acestui drept.
In concluzie, din prezentarea in extenso si in concreto ale acestor fapte, rezulta fara echivoc ca refuzul MMSC si D. pentru Ape, Păduri si Piscicultura de a efectua plata compensațiilor, i-a provocat prejudiciul indicat in petitul acțiunii.
In atare situație, refuzul MMSC si D. pentru ape, păduri si piscicultura de a efectua o operațiune necesara si obligatorie pentru exercitarea unui drept legitim al său este sancționat de Legea Contenciosului Administrativ, iar prin nerealizarea acestui drept am suferit o paguba totala de 235.500,19 lei; solicitând instanței, admiterea acțiunii asa cum a fost aceasta precizata cu privire la toate petitele.
In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, cat si altor mijloace de proba legale care ar rezida din timpul dezbaterilor.
A anexat acțiunii următoarele înscrisuri:
- in copie conform cu originalul următoarele acte(acte prin care intelegem sa ne susținem obiectul dedus judecații), dupa cum urmează:
- imputernicire avocațiala in original; Act de identitate M. Sa- pașaport diplomatic .; Procura autentica nr.838/2009;
- Adresa nr.603 5/25.07.2012 emisa de MADR către MMP; -Adresa nr._/GP/l0.07.2013 emisa de DAPP către cabinet; -Adresa nr35139/MN/26.08.2013 emisa de MMSC către cabinet;
- Acte de proprietate:
- Proces-Verbal de punere in posesie nr. 1/11.09.2006;
-Titlu de proprietate nr 3204/30.08.2006; nr. 16/21.03.2007.
- Descrierea parcelara din amenajamentul fondului forestier proprietate privata a Majestatii Sale R. M. I al României -U.B. I Valea M. in vigoare: Conferința a II-a-PV din 18.09.2006; PV CTAP Nr.541/05.11.2007;Aviz CTAS Nr.338/29.11.2007;OM nr. 19/18.01.2008;
-Descrierea parcelara din amenajamentul fondului forestier proprietate privata a Majestatii Sale R. M. I al României-U.B. II Savarsin in vigoare: Conferința a II-a-PV din 18.09.2006; PV CTAP Nr.542/05.11.2007; Aviz CTAS Nr.339/29.11.2007; OM nr.22/18.01.2008; -hărțile amenajistice ;
- Dovada administrării prin Ocolul Regal Savarsin a proprietății Majestatii Sale in perioada anului 2013 conform prevederilor legale, respectiv Contract de Administrare nr. 01//2008(valabil pana in anul 2016 inclusiv).
- Calculul contravalorii ajutorului de stat aferente masei lemnoase care nu a putut fi recoltata datorita funcțiilor de protecție, respectiv: - 235.500,19 lei cuvenite drept compensații pentru anul 2013- tipul funcțional T1 si T2 intocmite de Ocolul Regal Savarsin; - BVC 2013 estimat inclusiv dovada plații pazei terenurilor forestiere aferente anului 2013;
-dovada includerii terenurilor forestiere pentru care se solicita compensații in Situri Natura 2000;
-Declarație proprie răspundere a Majestatii Sale raportat la faptul ca nu a beneficiat de ajutoare de stat declarate incompatibile cu piața interna;
In drept a invocat prev. art 97 alin(l) lit (b) din Lg nr.46/2008; HG nr 861/2009 si Normele metodologice anexa nr.l si 2; Lg 213/1998; Decizia nr C(2012) 5166 final a Comisiei Europene din 19.07.2012; OUG nr.57/2007; art 1-18 din Lg 544/2004; Ordinul nr. 1964/13.12.2007 al Ministerului M. si Dezvoltării; art (1) alin(l) lit(g) HG nr.230/2003; art. 96 alin(l) NCPC.
Pârâtul M. M. SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel București, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului și excepția prematurității cererii de chemare în judecată iar în subsidiar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtul D. P. APE, PĂDURI SI PISCICULTURA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel București și excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată iar în subsidiar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată potrivit art 248 alin 1 din C. curtea reține că aceasta este întemeiată,urmând a fi respinsă ca atare.
Curtea reține că adresa nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 are natura juridică a unui act administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c, i și n din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 care emană de la o autoritate publică centrală.
Așadar, adresa nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 reprezintă actul administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c, i și n din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 care produce efecte juridice în privința drepturilor reclamantei care derivă din aplicarea Legii 46/2008 privind Codul silvic.
Reclamanta a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR la plata sumei de 235.500,19 și a dobânzii legale aferentă acestei sume, fără să formuleze un capăt de cerere principal având ca obiect adresei nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură .
Curtea învederează că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art 8 alin 1 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 potrivit cărora persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.
Potrivit art 18 alin 1,2 și 3 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004:
(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
(2) Instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.
(3) În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.
Potrivit art 19 alin 1 și 2 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004:
(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
(2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2).
În prezenta cauză reclamanta nu a formulat un capăt de cerere principal având ca obiect anularea adresei nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a fost respinsă cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 și obligarea pârâtei la repararea pagubei cauzate prin obligarea acesteia la plata sumei de 235.500,19 lei și a dobânzilor aferente acestei sume.
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale menționate anterior curtea reține că, indiferent dacă este formulată odată cu acțiunea în anulare, fie că este formulată pe cale separată, în cadrul unui litigiu în contencios administrativ, cererea de chemare în judecată având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului produs printr-un act administrativ are un caracter subsidiară și este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unui act administrativ nelegal anulat de instanță, producerea unui prejudiciu și dovedirea legăturii de cauzalitate între actul administrativ nelegal și prejudiciul suferit de reclamant.
Or, în prezenta cauză instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii situației premisă a cererii de acordare de despăgubiri întemeiată pe dispozițiile art 8 alin 1 din Legea 554/2004, respectiv existența unui act administrativ ilegal, anulat de instanță care trebuie să reprezinte situația premisă a cererii de acordare de despăgubiri.
Din această perspectivă, acțiunea formulată de reclamanta nu îndeplinește cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile a pârâtei întrucât adresa nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a fost respinsă cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 reprezintă un act administrativ tipic în accepțiunea prevederilor art 2 punctul 1 litera c din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 care se bucură de prezumpția de autenticitate și de veridicitate, prezumție care nu a fost înlăturată în privința actului administrativ menționat prin anularea acestuia de către instanța judecătorească competentă.
De altfel, la termenul de judecată din data de 19.01.2015, la interpelarea expresă a instanței, reclamanta ,prin avocat, a învederat faptul că nu înțelege să își completeze cererea de chemare în judecată cu un capăt de cererea având ca obiect anularea adresei nr_/26.08.2014 emisă de către Guvernul României - D. pentru ape ,păduri și piscicultură prin care a fost respinsă cererea reclamantei de plata a sumei de 235.500,19 ,precum și faptul că adresa menționată anterior are natura juridică a unui act de drept civil.
Totodată, la termenul de judecată din data de 19.01.2015 reclamanta ,prin avocat, a învederat faptul toate cererile identice cu cea formulată în prezenta cauză au fost formulate pe același tipar, fără să se solicite și anularea actului administrativ prin care fost respinsă cererea reclamantei de plata a sumei de bani în legătură cu aplicarea prevederilor cuprinse în OUG 96/1998, HG 1071/2006, Ordinul Ministrului M. Apelor și Pădurilor nr. 625/2006, precum și în aplicarea Legii nr. 46/2008.
Așadar, în lipsa dovedirii legăturii de cauzalitate dintre emiterea actului constatat nelegal și producerea pretinsului prejudiciu, răspunderea patrimonială a pârâtei nu poate fi angajată, motiv pentru care curtea va admite excepția inadmisibilității cererii și va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității cererii.
Respinge cererea formulată de reclamantul M. SA R. M. I AL ROMÂNIEI, cu reședința oficială la Palatul E. – București, ., sector 1, cu domiciliul procesuale ales în Cluj N., .. 8, ., în contradictoriu cu pârâtul M. M., APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. O. F. V. M.
Red OS/ 4 x.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 478/2015. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 19/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
