Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr. 2224/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2224/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 1507/2/2015
ROMÂNIA
C. DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 2224
Ședința publică de la 15.09.2015
C. constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. G.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta A. DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE „G. I.-ȘIȘEȘTI” în contradictoriu cu pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta reprezentată prin consilier juridic C. A.-M. I. cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pârâta a depus documentația administrativă, un exemplar fiind comunicat reclamantei prin citația emisă pentru acest termen, după care:
C., nefiind cereri prealabile de formulat sau alte probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pârâtei pentru combaterea cererii de chemare în judecată.
Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiate arătând că reiterează apărările dezvoltate în întâmpinare. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ , reclamanta A. DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE „G. I.-ȘIȘEȘTI” a chemat în judecată pe pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea parțiala a încheierii nr.10/17.02.2015 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de C. și a Deciziei nr.28/18.12.2014 a Curții de C., Departamentul III, Direcția 2, respectiv a punctelor II, Măsura nr. 2, paragraful 2 din Decizie și respectiv a masurilor de respingere a contestației pe acest punct dispus prin încheierea atacata, pe care le consideră nelegale și netemeinice.
În motivarea acțiunii s-a arătat că privire la punctul II Măsura 2 paragraful 2 din decizia atacată, prin care s-a dispus "conducerea ASAS va stabili, în vederea recuperării, persoanele care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului și au generat plata acestei sume (n.r. 12.968 lei)", în temeiul dispozițiilor Legii contabilității nr. 82/1991, rep. 1, Legii finanțelor publice nr. 500/2002, OMFP nr. 1792/2002, privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata la instituțiile publice, consideră că plata penalităților și a majorărilor de întârziere nu s-a făcut cu culpa nici unui angajat de la ASAS ori ICEADR din următoarele motive:
-ASAS a alocat cu buna credință suma de 135.000 lei pentru plata obligațiilor la bugetul de stat, așa cum rezultă din necesarul întocmit de către ICEADR și din care se constată că nu este prevăzută plata de majorări și penalități;
-Ordinele de plată au fost întocmite de ICEADR pentru plata strictă a obligațiilor la bugete fără a se menționa pe ordinele de plata contravaloare majorări și penalități;
- Stingerea contravalorii majorărilor și penalităților a fost făcută de către ANAF in conformitate cu modul de lucru al programului informatic pe care acesta îl deține și care face întâi achitarea accesoriilor și abia apoi a obligațiilor de bază;
Menționează că astfel cum a dispus C. de C. la Măsura II, punctul 1, conducerea ASAS a luat măsurile legale necesare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au generat plata de la bugetul de stat a dobânzilor, majorărilor și penalităților de întârziere, în sumă de 12.968 lei, fiind întocmită Nota de constatare a auditorilor ASAS, aprobată de Președintele ASAS, atașată prezentei împreună cu documentele contabile.
Pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
I. Prin măsura de la pct. 2 din Decizia nr. 28/18.12.2014 s-a dispus:„Conducerea ASAS va lua măsurile legale necesare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au generat plata de la bugetul statului a dobânzilor, majorărilor și penalităților de întârziere, în sumă de 12.968 lei.
Totodată, conducerea ASAS va stabili, în vederea recuperării, persoanele care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului și au generat plata acestei sume ">
II.Constatările Curții de C. a României consemnate detaliat în actul de control, la pag. 36-39 și în Nota nr. 618/14.11.2014, vizează majorarea nelegală a cheltuielilor bugetare cu suma de 12.968 lei reprezentând dobânzi, majorări și penalități de întârziere, achitate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), care nu a virat în perioada ianuarie - iunie 2013, la termenele legale, obligațiile de natură fiscală aferente cheltuielilor cu salariile personalului (contribuțiile pentru asigurări sociale de sănătate, contribuțiile pentru asigurările de șomaj, impozitul pe salarii), contrar prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare și ale O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare.
III.Prin contestația depusă la C. de C. a României, referitor la măsura de la pct. 2 din Decizia nr. 28/18.12.2014, entitatea auditată, A.S.A.S., a invocat faptul că „având personalitate juridică distinctă de ICEADR nu poate să dispună măsuri disciplinare ori de răspundere patrimonială asupra personalului angajat al ICEADR, directorul unității fiind singurul care poate aplica aceste măsuri."
Comisia din cadrul Curții de C. a României a respins contestația, prin pct. 3 din încheierea nr. 10/17.02.2015, luând în considerare următoarele motive:
1. ASAS are la dispoziție pârghiile necesare pentru a dispune conducerii ICEADR verificarea aspectelor care au generat efectuarea din subvențiile acordate de la bugetul de stat a altor plăți decât cele pentru care au fost acordate și, în funcție de rezultatele acestora, să solicite Consiliului de Administrație aplicarea prevederilor legale.
Această competență (obligație) rezultă din prevederile art. 12 și art. 13 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 1.301/2010 privind reorganizarea ICEADR, care stipulează că:
>art. 12 - "Regulamentul de organizare și funcționare și structura organizatorică ale Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală -București se aprobă prin decizie a președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești", la propunerea consiliului de administrație.
>art. 13 - „(1) Conducerea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală - București se exercită de consiliul de administrație.
(2) Din componența consiliului de administrație fac parte un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești", președintele consiliului științific și directorul unității, care este și președinte al consiliului de administrație. Structura și numărul membrilor consiliului de administrație se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești". Numirea și eliberarea membrilor consiliului de administrație se fac prin decizie a președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești".
2. ASAS nu poate dispune măsuri disciplinare ori de răspundere patrimonială asupra personalului angajat al ICEADR, dar poate solicita conducerii acesteia să ia măsurile legale care se impun și, totodată, să tragă la răspundere conducerea acesteia în situația în care nu se conformează, în temeiul dispozițiilor art. 13 alin. (4) - (6) din H.G. nr. 1301/2010, care dispun:
„ (3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale unităților de cercetare-dezvoltare și nu pot participa în aceeași calitate la alte unități cu care Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală - București are relații contractuale sau interese concurente.
(4)Conducerea executivă este asigurată de director, numit pe o perioadă de 4 ani prin decizie a președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești", pe baza rezultatelor concursului de selecție, organizat potrivit legii.
(5)Directorul îndeplinește atribuțiile ordonatorului terțiar de credite, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
(6)Atribuțiile conducerii se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală - București."
Așadar, pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, răspunderea în fața președintelui ASAS revine directorului ICEADR, astfel că susținerea din contestație conform căreia ,ASAS nu poate dispune măsuri de recuperare a sumelor utilizate nelegal datorită faptului că aceasta are personalitate juridică distinctă de ICEADR", nu este corectă și legală.
IV. Prin acțiunea introductivă, ASAS invocă alte aspecte decât cele precizate în contestația depusă la C. de C. a României, și anume împrejurarea că „plata penalităților și a majorărilor de întârziere nu s-a făcut cu culpa niciunui angajat de la ASAS ori ICEADR, deoarece:
-ASAS a alocat cu bună credință suma de 135.000 lei pentru plata oblițiilor la bugetul de stat, așa cum rezultă din necesarul întocmit de către ICEADR și din care se constată că nu este prevăzută plata de majorări și penalități;
-ordinele de plată au fost întocmite de ICEADR pentru plata strictă a obligațiilor la bugete, fără a se menționa pe ordinele de plată contravaloare majorări și penalități;
-stingerea contravalorii majorărilor și a penalităților a fost făcută de ANAF în conformitate cu modul de lucru al programului informatic pe care acest îl deține și face întâi achitarea accesoriilor și abia apoi a obligațiilor de plată. "
V.Consideră că susținerea reclamantei constând în aceea că „plata penalităților și a majorărilor de întârziere nu s-a făcut cu culpa niciunui angajat de la ASAS ori ICEADR " nu reprezintă altceva decât punerea în aplicare (executare) a măsurii contestate, dispuse la pct. 2 paragraful 2 din Decizia nr. 28/18.12.2014, care instituie obligația conducerii acesteia de a stabili persoanele răspunzătoare de plata accesoriilor datorate bugetului de stat pentru neplata la termen a obligațiilor fiscale.
Justețea acestei afirmații este întărită de însăși reclamantă, care precizează în cererea de chemare în judecată că: „ ASAS a luat măsurile legale necesare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au generat plata de la bugetul de stat a dobânzilor, majorărilor și penalităților de întârziere, în sumă de 12.968 lei".
Modalitatea prin care reclamanta a înțeles să acționeze în acest sens rezidă în efectuarea de către auditorii interni ai acesteia a unei misiuni de audit ad-hoc, care s-a finalizat cu concluziile ce stau la baza cererii de chemare în judecată, consemnate în Nota de constatare nr. 437/29.01.2015, respectiv că nu au fost identificate persoane vinovate, accesoriile fiscale fiind generate de lipsa disponibilităților bănești datorată subfinanțării de la bugetul de stat al ASAS de către MADR.
VI.în raport de cele menționate anterior, apreciază că, în acest dosar, nu este pusă în discuție legalitatea măsurii dispuse, ci modul în care aceasta a fost adusă la îndeplinire, context în care solicitarea de anulare a acesteia este vădit neîntemeiată.
Cu alte cuvinte, instanța de judecată este învestită cu o acțiune a cărei soluționare implică, concomitent, constatarea executării de bună voie de către reclamantă a actului administrativ atacat (aspect care demonstrează o recunoaștere a legalității și temeiniciei sale) și, totodată, anularea acestuia ca fiind nelegal. Un asemenea demers judiciar este lipsit de orice logică juridică și justificare legală.
VII.Mai mult chiar, revine Curții de C. a României atribuția de a verifica modul de ducere la îndeplinire de către entitățile auditate a măsurilor dispuse, în conformitate cu prevederile pct. 230-238 din RODAS, aprobat prin H.P. nr. 155/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014.
Astfel, verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie se realizează de către auditorii publici externi din cadrul structurilor de specialitate ale Curții de C., care au participat la acțiunea de control/audit și se finalizează prin întocmirea raportului privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie (raport de follow-up), care se semnează atât de către auditorii publici externi, cât și de reprezentanții legali ai entității verificate. în aceste cazuri, auditorii publici externi vor aprecia dacă nerealizarea măsurilor s-a datorat inacțiunii conducerii entităților abilitate să ia respectivele măsuri sau imposibilității acestora de a duce la îndeplinire măsurile dispuse, fie datorită stabilirii unei perioade de timp insuficiente pentru realizarea lor, fie datorită altor cauze.
Ca atare, numai după ce se efectuează verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către C. de C. a României și se întocmește Raportul de folow-up, se poate pune în discuție dacă entitatea auditată le-a realizat sau nu, cum se urmărește în prezentul litigiu.
În dovedirea susținerilor lor, părțile au înțeles să se foloseascpă de proba cu înscrisuri.
În urma verificării competenței potrivit prevederilor art. 131 cod proc. civilă, C. de Apel București a constatat că este competentă să soluționeze prezenta cauză, în temeiul disp. art. 96 alin. 1 cod proc. civilă și art. 10 din Legea 554/2004.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, C. a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 28/18.12.2014 emisă de C. de C. -Departamentului, la măsura nr. 11.2 s-a dispus:
„2.Conducerea ASAS va lua măsurile legale necesare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au generat plata de la bugetul statului a dobânzilor, majorărilor și penalităților de întârziere, în sumă de 12.968 lei.
Totodată, conducere ASAS va stabili, în vederea recuperării, persoanele care nu si-au îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului și au generat plata acestei sume.”
Constatările Curții de C. a României vizează majorarea nelegală a cheltuielilor bugetare cu suma de 12.968 lei reprezentând dobânzi, majorări și penalități de întârziere, achitate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), care nu a virat în perioada ianuarie - iunie 2013, la termenele legale, obligațiile de natură fiscală aferente cheltuielilor cu salariile personalului (contribuțiile pentru asigurări sociale de sănătate, contribuțiile pentru asigurările de șomaj, impozitul pe salarii), contrar prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare și ale O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare.
Din chiar susținerile formulate în cererea de chemare în jduecată, rezultă că ASAS a luat măsurile legale necesare în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor care au generat plata de la bugetul de stat a dobânzilor, majorărilor și penalităților de întârziere, în sumă de 12.968 lei, fiind întocmită Nota de constatare a auditorilor ASAS, aprobată de Președintele ASAS, atașată prezentei împreună cu documentele contabile. Totodată, reclamanta apreciază că plata penalităților și a majorărilor de întârziere nu s-a tăcut cu culpa nici unui angajat de la ASAS ori ICEADR.
Din considerentele acțiunii rezultă că reclamanta face referiri asupra modalității de punere în aplicare a actului administrativ contestat, iar nu critici cu privire la nelegalitatea lui, cu atât mai mult, cu cât invocă alte argumente decât cele avute în vedere la soluționarea plângerii administrative.
Astfel, în cadrul plângerii prealabile, reclamanta a invocat faptul că a procedat corect iar orice responsabilitate pentru abaterea identificată, revine ICEADR.
Acest aspect a fost tranșat de pârâtă prin încheierea atacată, stabilind că ICEADR este unitate subordonată ordonatorului secundar de credite care în conformitate cu prevederile Hotărârea nr. 1.301 din 15 decembrie 2010 privind reorganizarea Institutului de Cercetare. Or, aceste argumente nu au fost criticate de reclamantă în prezenta cerere de chemare în judecată, aceasta punând în discuție, aspecte de ține de modalitatea de executare a actului administrativ atacat.
Așadar, nefiind invocat niciun motiv de nelegalitate a măsurii contestate, C. va dispune respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta A. DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE „G. I.-ȘIȘEȘTI” cu sediul în București, sect. 4, ., în contradictoriu cu pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI cu sediul în București, sect. 1, .. 22-24,ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 15.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. E. G. C. O.
Red.jud.M.G./4ex.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3128/2015.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2011/2015.... → |
|---|
