Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2520/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2520/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 21597/3/2013
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2520
Ședința publică din data de 4 mai 2015
Curtea constituită din:
Președinte C. P.
Judecător I. C. G.
Judecător C. M. F.
Grefier C. M.
Pe rol soluționarea recursului formulat de reclamantul I. D. împotriva sentinței civile nr. 7344/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul – reclamant I. D., prin avocat C. C., cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar, și intimatul – pârât M. D. Regionale și Administrației Publice, prin consilier juridic I. Salvador P., cu delegație pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursul formulat.
Recurentul – reclamant, prin avocat, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. În susținerea motivelor de recurs arată că nu au fost respectate dispozițiile art. 99 alin.1 lit. b, art. 103 al. 3, art. 99 al. 5 și 6 din Legea nr. 188/1999 pentru faptul că nu s-a ținut seama că a fost demis din noua structură organizatorică înainte de a fi numit în această structură. Nu s-a făcut dovada reducerii numărului de posturi care să conducă la examenul prevăzut de art. 100 al. 3 din Legea nr. 188/1999. Depune concluzii scrise.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului, ca nefondat. Susține că instanța de fond, în mod corect a reținut susținerile și probatoriile administrate în cauză. Solicită menținerea hotărârii instanței de fond, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă recurată s-au reținut și dispus următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul tribunalului sub nr._, reclamantul I. D. în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE a solicitat suspendarea și anularea ordinului nr.801/15.03.2013 privind eliberarea reclamantului din funcția publică, obligarea pîrîtul la reintegrarea reclamantului într-o funcție publică corespunzătoare categoriei, clasei și gradului deținut anterior emiterii actului contestat, obligarea pîrîtului la plata salariilor indexate, majorate și recalculate și a celorlalte drepturi salariale de la data încetării raporturilor de muncă și pînă la reintegrarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că ordinul a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, fiind necesar ca tot personalul să fie numit în noua structură organizatorică și abia ulterior să se emită preavize și ordine de eliberare din funcția publică. Reclamantul a fost eliberat din funcția publică deținută în noua direcție fără a exista vreun act de numire în această funcție. Examenul organizat pentru ocuparea posturilor nu a respectat termenele imperative și procedura de publicitate, în lista de participanți se aflau persoane neîncadrate la acea structură, fiind selectați funcționari în mod arbitrar, abuziv și nelegal. Metodologia de examen nu a fost aprobată de ministru, iar la data emiterii ordinului contestat existau funcții vacante în care putea fi numit reclamantul.
S-au depus la dosar, în copie, ordinul contestat și acte care au stat la baza emiterii acestuia, plîngere prealabilă, răspunsul primit.
Pîrîtul a solicitat prin întîmpinare respingerea acțiunii ca neîntemeiate, arătînd că a fost necesară acordarea de preavize pentru că numărul de posturi rezultat din reorganizare era mai mic decît numărul funcționarilor publici existenți, iar reclamantul a obținut la examenul organizat cu respectarea dispozițiilor legale incidente un punctaj de 24 puncte, fiind declarat respins, și nu au existat, la data emiterii ordinului, funcții publice de execuție vacante în care să poată fi numit reclamantul.
Analizînd actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin art.1 din ordinul nr.801/15.03.2913 al pîrîtului – fila 10, s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică, urmare reorganizării instituției. La articolele următoare se prevede că reclamantului i se acordă un preaviz de 30 de zile, în care poate participa la examenul organizat pentru ocuparea funcției publice vacante corespunzătoare, de aceeași categorie, clasă și grad profesional cu funcția publică deținută anterior de acesta, iar în cazul în care va fi declarat respins i se vor pune la dispoziție posturi corespunzătoare dacă vor fi vacante pînă la expirarea perioadei de preaviz.
Prin plîngerea din 11.04.2013, aflată în copie la filele 11-12, reclamantul a contestat ordinul, dar pîrîtul și-a menținut actul administrativ, conform adresei de la filele 13-14.
Tribunalul consideră că motivele invocate de către reclamant nu dovedesc nelegalitatea actului contestat. Reclamantul a pretins că pierderea funcției publice pe care a deținut-o este rezultatul unor măsuri abuzive, dar nu a administrat probe din care să rezulte temeinicia afirmațiilor sale. Actul pîrîtului nu este arbitrar, ci este motivat în fapt și în drept pe necesitatea reorganizării instituției, care a afectat mai multe persoane, nu doar pe reclamant.
Potrivit art.100 alin.3 din legea nr.188/1999, în caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, în cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publică.
Prin Ordinul MDRAP nr.115/31.01.2013, emis în aplicarea disp. OUG nr.96/2012 și HG nr.1/2013, s-a aprobat noua structura organizatorică a MDRAP, fiind redus numărul de posturi existent. La Direcția Generale Programe Europene, Direcția Autorizare Programe – Serviciul Autorizare Programe de Cooperare Teritorială Europeană au fost stabilite cinci posturi de consilier evaluare-examinare, dar au fost scoase la concurs doar patru, unul fiind păstrat pentru un funcționar public care nu putea fi eliberat din funcția publică, în conformitate cu art.2.2.4 din metodologie.
Nu pot fi primite afirmațiile reclamantului în sensul că anterior eliberării din funcție toți funcționarii publici ar fi trebuit numiți în noua structură. Potrivit art.9 alin.5 din HG nr.1/2013, încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică se face în termenele și cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal. Așadar înainte de organizarea și promovarea examenului prev. de art.100 alin.3 din legea nr.188/1999 reclamantul nu putea fi numit pe unul dintre posturile rezultate din reorganizare. Denumirea direcției în care funcționa pe perioada preavizului fusese deja schimbată ca efect al HG nr.1/2013, fiind în mod corect indicată în ordinul contestat.
Reclamantul a participat la examenul organizat în data de 21.03.2013 pentru ocuparea unui post de consilier evaluare-examinare grad profesional superior din cadrul Direcției Generale Programe Europene, Direcția Autorizare Programe – Serviciul Autorizare Programe de Cooperare Teritorială Europeană, dar punctajul obținut, 24 puncte, nu l-a clasat pe reclamant pentru ocuparea funcției în structura reorganizată, fiind declarat respins – fila 77-79.
Potrivit metodologiei privind reorganizarea și restructurarea MDRAP, art.2.3.2 – fila 61, pentru promovarea probei scrise era necesară obținerea unui punctaj de minim 50 puncte pentru funcțiile publice de execuție. Pe de altă parte, în ordinea punctajului, oricum reclamantul se clasa pe locul 5, doar primele patru asigurînd accesul la funcția publică.
De asemenea, conform art.2.3.3 – fila 62, după afișarea rezultatelor la proba scrisă, candidații nemulțumiți pot face contestație, în termen de cel mult 24 de ore de la data afișării rezultatului.
Reclamantul nu a probat că ar fi depus o astfel de contestație în termenul legal la instituția care a organizat examenului, și, de altfel, nici nu a invocat respectarea acestei etape procedurale. Reclamantul a preferat să depună o plîngere la pîrît, la data de 11.04.2013 – filele 11-12, în care să își exprime nemulțumirile față de modalitatea de derulare a examenului.
Tribunalul consideră că nu se poate reține vreo încălcare a drepturilor reclamantului prin modalitatea de derulare a examenului, autorității publice îi revine dreptul de apreciere a prestației candidaților pentru funcțiile publice, iar instanța de contencios administrativ nu are dreptul să se substituie autorității în exercitarea acestei atribuții, în condițiile în care nu s-a dovedit că exercitarea dreptului de apreciere s-a făcut cu exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.n din legea nr.554/2004.
Reclamantul a susținut că nu s-a asigurat de către pîrît o publicitate corespunzătoare cu privire la examen. Din moment ce a participat la examen, a cunoscut de existența acestuia, nu se poate susține că nu s-a promovat suficient această probă. Termenul prev. de art.38 din HG nr.611/2008 nu este incident în cazul reclamantului, deci nu a fost nesocotit de pîrît, avînd în vedere că acest articol este cuprins în capitolul II privind recrutarea funcționarului public, în speța dedusă judecății nefiind vorba de recrutare.
De asemenea, nu era imperativă publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului MDRAP nr.115/31.01.2013, prin care s-a aprobat reorganizarea pîrîtului, avînd în vedere că acest act are caracter individual, fiind exceptat de la publicare în conformitate cu disp. art.11 alin.2 lit.b din legea nr.24/2000.
Și aprobarea metodologiei s-a efectuat în mod legal, prin Ordinul MDRAP nr.54/19.01.2013 – filele 46-48, fiind împuternicit Secretarul General să semneze documente pentru și în numele ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, cu excepția proiectelor de legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărîri ale Guvernului, memorandumuri care urmează a fi supuse aprobării Guvernului și a ordinelor cu caracter normativ. Metodologia aprobată de secretarul general – filele 50 și urm., nu poate fi inclusă în categoria ordinelor cu caracter normativ, privind o categorie restrînsă de funcționari publici și o singură etapă de reorganizare și restructurare a unui minister.
Pe de altă parte, nu s-a administrat vreo probă care să confirme susținerile reclamantului în sensul că au fost acceptați la concurs funcționari din cadrul altor structuri, pîrîtul arătînd prin întîmpinare – fila 40, că toți funcționarii din anexa ordinului nr.920/15.03.2013 – fila 124, au fost eliberați din funcțiile publice de la nivelul aceleiași structuri - Direcția Autorizare Programe – Serviciul Autorizare Programe de Cooperare Teritorială Europeană, prin ordinele nr.800, 802, 803 și 804/15.03.2013 – filele 64-73.
Nu este susținută nici afirmația reclamantului în sensul că la data emiterii ordinului contestat existau funcții publice vacante în care ar fi putut fi numit, avînd în vedere, pe de o parte, că raportarea la acel moment – 15.03.2013, este eronată, abia la 21.03.2013 urmînd să se deruleze examenul pentru ocuparea tuturor funcțiilor vacante. Pe de altă parte, la data la care au încetat efectiv raporturile de serviciu, la 30 de zile de la emiterea ordinului, nu s-a depus vreo dovadă că era vacantă vreo funcție corespunzătoare în care să fie numit reclamantul.
Prin urmare, tribunalul consideră că nu sînt întrunite condițiile art.1 din legea nr.554/2004 pentru anularea actului contestat, cu consecința reintegrării reclamantului într-o funcție publică și plata drepturilor salariale aferente. Actul fiind executat și neputînd fi reținută condiția cazului bine justificat, nu sunt incidente nici disp. art.14 din legea nr.554/2004 pentru suspendarea ordinului, deci întreaga acțiune va fi respinsă ca neîntemeiată.
Așa fiind, tribunalul a hotărât următoarele:
„Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul I. D., cu domiciliul ales la C.. Av. C. C. în București, sector 5, ..8, ., . cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, cu sediul în București, sector 5, ., Latura Nord.”
Împotriva sentinței mai sus mentionate a formulat recurs reclamantul I. D., cu următoarea motivare:
1. Prin sentința atacată instanța fondului a respins cererea, înlăturând în mod greșit motive de nelegalitate ale actului contestat, reținând, fără nici o motivare, că recurentul nu putea fi numit pe unul dintre posturile rezultate din reorganizare anterior examenului prev. de art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 iar denumirea direcției fusese modificată prin HG nr. 1/2013.
Or, astfel de raționament conduce la concluzia că în perioada cuprinsă între data publicării în M Of a HG nr. 1/2013 și până la data promovării examenului prev. de art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 intimata nu își desfășoară activitatea din lipsă de personal.
Recurentul a fost demis din noua structură organizatorică în care nu a fost numit și, oricum, fără a se ține seama de prev. art. 99 alin. 5 și 6 din Legea nr 188/1999.
Astfel, în mod greșit reține instanța fondului legalitatea ordinului supus cenzurii, odată ce recurentul a fost eliberat din funcția publică deținută la noua direcție din cadrul noii instituții, fără să existe un act administrativ de numire în noua funcție la acesta nouă direcție din cadrul noii structuri organizatorice a intimatei.
Aceasta întrucât reorganizarea intimatei în baza căruia a fost emis ordinul contestat, prevăzută de OUG nr. 96/2012 și HG nr. 1/2013 este o reorganizare prin fuziune și constituirea unei noi persoane juridice, cu o nouă structură organizatorică, fapt ce este direct exprimat în art. 9 alin. 5 si art. 21 din acest din urmă act normativ.
Prin urmare, tot personalul, fără excepție, era supus reorganizării instituției, nu numai unii dintre funcționarii publici, și numai după epuizarea procedurii numirii întregului personal în noua structură organizatorică, întrucât:
(i) potrivit dispozițiilor art. 2 din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare "se înființează M. D. Regionale și Administrației Publice, prin reorganizarea Ministerului D. Regionale și Turismului și prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu de Ia M. Administrației și Internelor",
(ii) potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (3) din OUG nr. 96/2012 „ministerele, celelalte autorități ale administrației publice și instituțiile publice nou-înființate sau care preiau activități de la alte instituții publice preiau personalul aferent acestor activități în condițiile legii și se subrogă în drepturile și obligațiile instituțiilor care derulau aceste activități".
Așadar, numai după numirea întregului personal în noua structură organizatorică se putea proceda la emiterea de preavize și ordine de eliberare din funcție în temeiul art. 99 alin. 1 lit.b) din Legea nr.188/1999.
Principiul numirii întregului personal în noua structură organizatorică este confirmat de și art. 6 alin. 1 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice - text incident cauzei și nerespectat.
însă, dupa cum rezultă din analiza Ordinului ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 801/15.03.2013, prin acest act administrativ a fost eliberat din funcția publică deținută la noua direcție din cadrul noii instituții, fără să existe un act de încadrare în noua structură creată.
Acesta întrucât art. 22 din HG nr. 1/2013 de reorganizare a intimatei abrogă expres HG nr. 1631/2009 de organizare si funcționare a Ministerului D. Regionale și Turismului.
Astfel, ordinul privind eliberarea recurentului din funcția publică deținută și de acordare a preavizului emis în temeiul art. 99 alin. 1 lit. b) din Legea nr.188/1999 este dat cu încălcarea legii, deoarece a fost omisă etapa obligatorie a numirii întregului personal în noua structură organizatorică.
Ori, din actele dosarului nu rezultă ca intimata a procedat potrivit textelor de lege de mai sus, nefăcându-se dovada numirii niciunui funcționar în cadrul noii structuri organizatorice anterior eliberării din funcție.
Așadar, instanța fondului a nesocotit faptul că am fost eliberat dintr-o funcție în care nu a fost numit anterior
2. Potrivit prevederilor art. 100 alin. 3 din Legea nr 188/1999, în cazul în care există mai mulți funcționari publici față de numărul de posturi aferent funcțiilor publice, devenite astfel vacante, se organizează examen de către instituția publică.
Ori, pe posturile scoase la examen din cadrul serviciului în care a ocupat funcția publică, suplimentate cu un post și nu restrânse, au fost înscriși colegi din alte direcții care s-au desființat, fără a avea in acest caz ordin de mutare în cadrul noii direcții și a serviciului în care au dat examen.
Din documentele depuse de intimata-pârâtă în probațiune nu rezultă reducerea numărului de posturi din cadrul acestei direcții, acesta omițând să depună statul de funcții al angajatorului MDRT anterior reorganizării - astfel că nu s-a făcut la fond dovada cerinței impuse de art. 100 alin. 3 din Ig. nr. 188/1999 a reducerii numărului de posturi în realitate, s-a ajuns la alegerea arbitrară, abuzivă și nelegală a funcționarilor care să rămână in funcție și a celor care să fie demiși, cu încălcarea criteriilor legale obligatorii prevăzute de art. 100 din Legea nr.188/1999 și art. 6 alin. 6 din Legea nr. 329/_.
3. La data emiterii ordinului contestat existau funcții publice vacante în cadrul instituției. Prin urmare, intimata trebuia să procedeze la numirea recurentului într-o funcția publică vacantă din cadrul instituției, potrivit art. 99 alin. 5 din Legea nr. 188/1999.
Numai în lipsa acestor funcții publice vacante se putea proceda la eliberarea din funcția respectivă și numai după îndeplinirea de către instituția publică a obligațiilor prevăzute la art. 99 alin. 6 din același act normativ.
Deși am solicitat în mod expres prin cererea introductivă ca intimata pârâta să facă dovada prin statul de funcții ulterior reorganizării că în perioada de preaviz nu existau posturi vacante, aceasta nu a înțeles să se conformeze acestei cerințe.
Totodată, intimata nu a făcut dovada faptului că în perioada de preaviz ar fi solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici lista funcțiilor publice care erau vacante și nici a vreunui demers efectuat în acest sens, și care trebuia să fie independent de existența ori inexistența vreunei cereri din partea celor care au fost sau urmau să fie eliberați din funcție - contrar prevederilor art. 99 alin. 6 din Legea nr 188/1999 - aspect de nelegalitate invocat la fond și în mod greșit înlăturat de către instanță.
întrucât la fond intimata nu a făcut acesta dovadă, instanța avea obligația de socoti ca dovedite afirmațiile recurentului cu privire la (i) majorarea numărului de posturi din cadrul direcției ulterior reorganizării cât și cele cu privire la (ii) existența posturilor vacante la data eliberării din funcție, potrivit art. 295 Cod proc civ.
Pentru toate argumentele dezvoltate mai sus solicită admiterea prezentului recurs, casarea sentinței atacate și admiterea cererii introductive așa cum a fost formulată.
în drept: art 20 din Legea nr. 554/2004, art. 483 si urm Cod proc civ, hotarartea instanței fiind data cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material - aspect ce se circumscrie prev. art. 488 alin.l pct 8 Cod proc civ.
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat, Curtea reține:
Referitor la criticile recurentului privind reorganizarea instituției parate, precum și cu privire la modalitatea de ocupare a posturilor alocate în raport de noua structură organizatorică a MDRAP, Curtea retine că acestea nu sunt întemeiate, întrucât:
Potrivit art. 9 alin 2 și 3 din HG nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului D. Regionale și Administrației Publice, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 14 din_ (2) Numărul maxim de posturi pentru M. D. Regionale și Administrației Publice este de 772, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului. (3) Statul de funcții și structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului se aprobă, în condițiile legii, prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.
Pentru ca reclamantul să fi putut fi numit direct in noua functie trebuiau îndeplinite condițiile art. 100 alin. 1 și 2 din Legea nr. 188/1999, conform cărora (1) În caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri:
a) se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%;
b) sunt reduse atribuțiile unui compartiment;
c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice;
d) este schimbată structura compartimentului.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii:
a) categoria, clasa și, după caz, gradul profesional ale funcționarului public;
b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcția publică;
c) pregătirea profesională;
d) să fi desfășurat activități similare.
Or, urmare a reorganizării, prin statul de funcții au fost stabilite cinci posturi de consilier evaluare-examinare, grad profesional principal, aferente Direcției Generale Programe Europene, Direcția Autorizare Programe - Serviciul autorizare programe de cooperare teritorială europeană (unul dintre posturi fiind ocupat temporar).
În atare condiții devin incidente prevederile art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 conform cărora, "în cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publică".
Prin urmare, teza părții recurente potrivit căreia numai dupa numirea întregului personal in noile functii se putea trece la emiterea de preavize și ordine de eliberare din functie nu se susține în conditiile in care în urma reorganizării au fost alocate mai puține posturi decât cele existente anterior, nefiind, astfel, posibilă reîncadrarea tuturor angajaților în raport de noua structură organizatorică a MDRAP.
În ceea ce privește susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia au fost încalcate prevederile art. 99 alin. 5) și 6) din Legea nr. 188/1999, Curtea retine ca potrivit art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, forma în vigoare la data emiterii ordinului contestat, „în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), și e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici". Potrivit art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999, "în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și e), dacă nu există funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice, autoritatea ori instituția publică are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante. În cazul în care există o funcție publică vacantă corespunzătoare, identificată în perioada de preaviz, funcționarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere".
Teza reclamantului nu se sustine. Astfel, prin Ordinul MDRAP nr.115/31.01.2013, emis în aplicarea dispozitiilor OUG nr.96/2012 și HG nr.1/2013, s-a aprobat noua structura organizatorică a MDRAP, fiind redus numărul de posturi existent și, astfel după cum s-a precizat anterior de instanta, la Direcția Generale Programe Europene, Direcția Autorizare Programe – Serviciul Autorizare Programe de Cooperare Teritorială Europeană au fost stabilite cinci posturi de consilier evaluare-examinare, dar au fost scoase la concurs doar patru, unul fiind păstrat pentru un funcționar public care nu putea fi eliberat din funcția publică, în conformitate cu art.2.2.4 din metodologie.
Prin urmare, înainte de organizarea și promovarea examenului prev. de art.100 alin.3 din legea nr.188/1999 reclamantul nu putea fi numit pe unul dintre posturile rezultate din reorganizare, nefiind aplicabil art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. Cât privește art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999, prin e-mail-ul din data de 18 martie 2013, ora 14:28, instituția intimata a transmis tuturor angajaților din compartimentele supuse restructurării/reorganizării, lista funcțiilor publice corespunzătoare puse la dispoziția funcționarilor publici ca urmare a reorganizării și aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 920/15.03.2013. Toate aceste documente au fost postate și pe intranetul MDRAP în data de 18.03.2013 în fișierul denumit Reorganizare_MDRAP de pe intranetul ministerului.
În ceea ce privește afirmațiile recurentului-reclamant referitoare la necesitatea preluării personalului încadrat anterior la fostul Minister al D. Regionale și Turismului, în baza prevederilor art. 2 și art. 26 alin. (3) din OUG nr. 96/2012, coroborate cu prevederile art. 1 alin. (1) din HG nr. 1/2013, se rețin următoarele:
Potrivit art. 2 din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, „se înființează M. D. Regionale și Administrației Publice, prin reorganizarea Ministerului D. Regionale și Turismului și prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu de la M. Administrației și Internelor".
Potrivit art. 26 alin. 3 din amintitul act normativ "Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice și instituțiile publice nou-înființate sau care preiau activități de la alte instituții publice preiau personalul aferent acestor activități în condițiile legii și se subrogă în drepturile și obligațiile instituțiilor care derulau aceste activități".
Potrivit art. 1 alin. 1 din HG nr. 1/2013, „M. D. Regionale și Administrației Publice este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează și funcționează în subordinea Guvernului, înființat prin reorganizarea Ministerului D. Regionale și Turismului și prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu de la M. Administrației și Internelor".
Prin urmare, din coroborarea textelor normative antementionate rezultă că prevederile art. 26 alin. (3) din OUG nr. 96/2012 vizează personalul aferent activității din domeniul administrației publice preluat de la M. Administrației și Internelor, ceea ce nu este cazul in speta noastra.
In fine, invocarea dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, conform carora personalul autorităților și instituțiilor publice care se desființează în urma reorganizării se preia de autoritățile și instituțiile publice la care trece activitatea acestora, nu conduce instanta la o alta concluzie decat cea anterior mentionata. Aceasta intrucat textul este unul general si preia regula de la art. 100 alin. 1 si 2 din Legea nr. 188/199, texte neincidente, insa in speță, pentru motivele deja arătate.
In fine, referitor la neindeplinirea cerintei de la art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 privind reducerea posturilor, Curtea retine ca o atare susținere nu poate fi primita ca intemeiata in conditiile in care reorganizarea a fost dispusă prin acte normative - OUG nr.96/2012, respectiv prin acte administrative normative HG nr.1/2013 și alte acte administrative subsecvente - Ordinul MDRAP nr.115/31.01.2013 legalitatea acestora din urma nefiind contestata . având ca obiect anularea acestora.
Pentru toate aceste motive in baza art. 496 C. recursul formulat va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul I. D. împotriva sentinței civile nr. 7344/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. I. C. G. C. M. F.
GREFIER,
C. M.
Red CMF. – 2 ex.
Tribunalul București – Jud. C. I.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2056/2015.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 1087/2015. Curtea de... → |
|---|
