Litigiu privind domeniul public. Decizia nr. 177/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 177/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 7103/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. A. ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 177
Ședința publică de la 15.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. G.
JUDECĂTOR: S. P.
JUDECĂTOR: R. M. V.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulate de revizuenta U. A. TERITORIALĂ GRĂDIȘTEA împotriva deciziei civile nr. 7861/27.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția C. A. și Fiscal în dosarul nr._ * în contradictoriu cu intimații O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ILFOV, U. A. TERITORIALĂ . JUDEȚULUI ILFOV.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns revizuenta, reprezentată prin avocat D. C. Gozia, care depune împuternicire avocațială la dosar și intimata, ., reprezentată prin avocat C. A., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimații O. de C. și Publicitate Imobiliară Ilfov și P. județului Ilfov.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimatul O. de C. și Publicitate Imobiliară Ilfov a depus prin fax întâmpinare, într-un exemplar, după care:
U. A. Teritorială Grădiștea, prin avocat, depune dovada privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei și cerere precizatoare prin care califică prezenta cale de atac ca fiind contestație în anulare. Comunică cererea precizatoare intimatei ..
Intimata ., prin avocat, având cuvântul pe cererea precizatoare depusă arată că, în opinia sa, în speță este vorba de calea de atac a revizuirii. Precizează că pe rolul instanței se află înregistrat și un dosar care are ca obiect o contestație în anulare formulată de O. de C. și Publicitate Imobiliară Ilfov împotriva aceleiași decizii.
Contestatoarea U. A. Teritorială Grădiștea, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosarul cauzei chitanța prin care face dovada că a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei aferentă recursului.
Curtea încuviințează proba cu înscrisul depus și, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe contestația în anulare.
Contestatoarea U. A. Teritorială Grădiștea, prin avocat, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost precizată și anularea deciziei nr. 7861/27.10.2014, cu reținerea cauzei pentru judecarea pe fond, întrucât instanța de control judiciar a procedat în mod greșit când a anulat cererea de recurs ca netimbrată. Solicită să se aibă în vedere în primul rând cuantumul deosebit de redus al taxei judiciare de timbru în raport de valoarea și importanța cauzei și, totodată, solicită să se observe că este nulă finalitatea taxei judiciare întrucât aceasta se plătește din bugetul local și se achită tot în bugetul local. Pentru aceste motive, solicită admiterea contestației în anulare. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimata ., prin avocat, solicită respingerea contestației în anulare și să se constate că în mod corect s-a dispus anularea recursului ca netimbrat, având în vedere dispozițiile legale și sancțiunea prevăzută pentru neplata taxei de timbru atât prin Legea nr. 146/1997, cât și prin OUG nr.50/2008. Intimata arată că este nerelevantă argumentarea contestatoarei referitoare la faptul că sumele pentru plata taxei provin tot din bugetul local în care se varsă această taxă. Pentru toate aceste motive solicită să se constate că decizia contestată este corectă și se impune respingerea contestației în anulare. Depune întâmpinarea formulată pentru acest termen de judecată solicitând a fi avută în vedere ca și note de concluzii scrise. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare de față, reține:
Prin decizia civilă nr. 7861/27.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția C. A. și Fiscal în dosarul nr._ * s-a anulat ca netimbrat recursul formulat de pârâta U. A. TERITORIALĂ . respins recursul formulat de pârâtul O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ILFOV împotriva sentinței civile nr. 1503/23.04.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr._ *, în contradictoriu cu intimata – pârâtă U. A. TERITORIALĂ . – reclamant P. JUDEȚULUI ILFOV, ca inadmisibil.
Împotriva acestei decizii U. A. TERITORIALĂ . cerere de revizuire, modificată la termenul de judecată de astăzi, în sensul că înțelege să uzeze de calea de atac a contestației în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că în mod greșit instanța de recurs a anulat calea de atac ca netimbrată, întrucât taxa judiciară de timbru aferentă, în cuantum de 2 lei, era plătită la data judecării recursului, însă avocatul reclamantei nu a reușit să ajungă în timp util la sediul instanței pentru a o depune la dosarul cauzei.
Consideră contestatoarea că, față de importanța litigiului pentru comunitățile locale implicate, soluția de anulare a recursului pentru neplata unei taxe într-un cuantum derizoriu – 2 lei – reprezintă o soluție de un formalism excesiv, cu atât mai mult cu cât taxa datorată este finanțată din bugetul local al UAT Grădiștea și este destinată aceluiași buget local.
Analizând decizia prin prisma motivului invocat, Curtea constată:
Potrivit art. 318 alin. 1 teza I C. proc. civ. ”hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale (…)”.
În cauză, se reține că, în calea de atac a recursului, recurentei-reclamante UAT Grădiștea i s-a pus în vedere obligația de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 2,00 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, potrivit art. 11 alin. 1 rap. la art. 3 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 146/1997, respectiv art. 3 din OG nr. 32/1995.
Recurenta nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei de timbru și a timbrului judiciar, deși aceasta a fost legal citată cu mențiunea cuantumului taxei de timbru datorate și a timbrului judiciar aferent.
Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, astfel cum rezultă din coroborarea dispozițiilor alin. 2 prima teză și alin. 3, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la primul termen de judecată se sancționează cu anularea cererii.
Prin urmare, constatând că, deși i s-a pus în vedere recurentei să depună taxa de timbru și timbrul judiciar aferente cererii de recurs, aceasta nu s-a conformat, deși a fost legal citată pentru termenul de judecată până la care avea obligația de a-și îndeplini obligația de timbrare, 27.10.2014, Curtea, făcând aplicarea disp. art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995 și art. 129 alin. 1 C.pr.civ.(1865), corect a anulat cererea de recurs, ca netimbrată, nefiind identificată nicio eroare materială sub acest aspect..
Afirmațiile contestatoarei privitoare la faptul că taxa respectivă a fost plătită în ziua judecării recursului, dar nu a putut fi depusă la dosar de către avocat, asupra caracterului derizoriu al sumei datorate cu acest titlu ori cele referitoare la împrejurarea că, oricum, taxa respectivă se plătește în contul său, nu prezintă nicio relevanță juridică, din moment ce sancțiunea nulității intervine de drept în momentul în care sunt îndeplinite condițiile enunțate anterior, iar instanța doar a constatat-o la momentul pronunțării.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea U. A. TERITORIALĂ GRĂDIȘTEA împotriva deciziei civile nr. 7861/27.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția C. A. și Fiscal în dosarul nr._ * în contradictoriu cu intimații O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ILFOV, U. A. TERITORIALĂ . JUDEȚULUI ILFOV, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. E. G. S. P. R. M. V.
GREFIER,
C. O.
Red.jud.R.V./2ex./26.01.2015
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 750/2015. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 1100/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
