Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 258/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 258/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 36582/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 258
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Judecător D. C. V.
Judecător D. G. S.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă T. E. – M., împotriva sentinței civile nr. 4500/17.06.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. "S. HARET" și intimatu-chemat în garanție M. E., CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta-reclamantă, prin apărător ales, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă și intimatul-chemat în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, iar procedura de către este legal îndeplinită.
La interpelarea instanței recurenta-reclamantă, prin apărător, arată că nu are alte cereri de formulat și probe noi de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe noi de administrat, Curtea constată îndeplinite disp. art. 392 din Noul Cod de procedură civilă și acordă cuvântul la dezbateri asupra cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă, prin apărător, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și solicită să se aibă în vedere faptul că petitul principal al cererii este cel de emitere act administrativ iar nu de acreditare sau neacreditare a formei de învățământ.
Învederează că practica judiciară a Curții de Apel București și a Înalta Curte de Casație și Justiție este unitară și solicită să fie avută în vedere. Depune la dosar concluzii scrise și jurisprudența și învederează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 02.04.2013, sub nr._ reclamanta T. E.-M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta U. "S. Haret" și chematul în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului (M.E.C.T.S.), ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună:
1. Obligarea pârâtei U. "S. Haret" să îi elibereze diploma de licență, conform adeverinței de studii anexate si a suplimentului de diploma, in termen de 30 de zile de la pronunțarea sentinței;
2. Obligarea chematului în garanție - M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului (M.E.C.T.S.) de a desemna unității de specialitate producătoare (conform art. 7 din O.M.E.C.T. nr. 2284/2007- Romdidac S.A.) sa pună la dispoziția (sa aprobe) Universității S. Haret formularele tipizate de Diploma de licența, necesare pentru eliberarea actelor finale de studii si a suplimentelor in litigiu ce ii revin de drept, așa cum rezulta din adeverința de studii depusa la dosar, sub sancțiunea unor penalități in cuantum de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabila a hotărârii ce urmează a se pronunța in cauza si pana la executarea efectiva a dispoziției instanței.
3. Obligarea in conformitate cu dispozițiile art. 451 Cod procedura civila, la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat, cheltuieli legate de actele de procedura, etc).
Prin sentința civilă nr.2189/28.06.2013, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția de C. Administrativ și Fiscal, unde a fost înregistrata la data de 15.11.2013 sub nr. de dosar_ .
Prin sentința civilă nr.4500/17.06.2014 pronunțată în dosar nr._, Tribunalul București SCAF a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta T. E. M. în contradictoriu cu pârâta U. "S. Haret” și a respins ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului formulată de pârâta U. S. Haret București.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că facultatea și specializarea urmată de reclamanta nu a fost acreditata sau autorizata provizoriu la forma ID.
În HG 940/2004, HG 676/2007, HG 635/2008 se menționează pentru fiecare specializare forma de învățământ acreditată sau autorizată provizoriu. U. pârâtă a obținut numai la anumite specializări autorizarea de funcționare provizorie pentru învățământul la distanță, nu și pentru specializarea urmată de reclamantă.
Potrivit art. 5 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2284/2007, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legiipot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.
Întrucât pârâta U. „S. Haret” nu obținuse acreditarea sau autorizarea provizorie de funcționare aferentă învățământului la distanță pentru facultatea urmata de reclamanta, aceasta nu are dreptul (nici obligația) de a elibera diplomele de licență și suplimentele diplomelor de licență solicitate de reclamanți, iar M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu are obligația de a autoriza tipărirea formularelor tipizate necesare în acest scop. De asemenea, MECTS nu are obligația de a recunoaște studiile reclamanților, cât timp acestea nu au fost organizate cu respectarea dispozițiilor legale.
În consecință, tribunalul a respins cererea principală, iar cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta T. E. – M. în temeiul art.483-502 C..
Recurenta critică sentința de fond ca fiind netemeinică și nelegală.
Cu privire la neacreditarea facultății și specializării pe care a urmat-o, apreciază că instanța de fond a dat o interpretare greșită prevederilor legale . În acest sens, solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere jurisprudența Curții de Apel București cu privire la aceste aspecte, prin sentințele pronunțate statuând că în realitate a existat acreditare pentru formele de ID.
Cu privire la motivele referitoare la eliberarea diplomei de licență și/sau a tipizatelor, consideră că cererea sa de chemare în judecată este cu atât mai întemeiată cu cât ministerul a înțeles în mod discriminatoriu, să aprobe tipizarea formularelor cu regim special destinate diplomei de licență numai pentru o parte dintre absolvenții anului 2009 iar pentru alții, cum este și cazul său, nu, în condițiile în care este vorba de aceeași specializare. Mai mult, aprobarea în parte a formularelor tipizate, echivalează cu recunoașterea din partea ministerului că este îndreptățită la obținerea diplomei de licență.
Apreciază recurenta că intimata pârâta avea obligația ca ulterior eliberării adeverinței de studii ce atestă absolvirea facultății din cadrul Universității S. Haret, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iunie 2009, precum și dobândirea titlurilor de licențiat în specializările promovate, să elibereze diplomele de licență și suplimentele la diplomă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, iar pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimatul chemat în garanție M. E., CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului întemeiat pe art.483 și art.488 alin.1 pct.8 C. și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică.
Intimata pârâtă U. S. HARET a depus întâmpinare prin care a solicitat în cazul admiterii recursului promovat de reclamantă, admiterea cererii de chemare în garanție a MECTS pe care a formulat-o, cu cheltuieli de judecată.
Analizând probele administrate în cauză Curtea constată că recursul este fondat.
Curtea constată că atâta timp cât adeverința care atestă calitatea de licențiat este în ființă, nefiind anulată, acest act se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate atrăgând obligativitatea, din partea pârâtei, de eliberare a diplomei de licență, între cele două acte existând o strânsă interdependență.
De asemenea, Curtea constată că executarea acestei obligații nu se poate face decât dacă este admisă și cererea referitoare la obligațiile Ministerului Educației, în sensul obligării acestuia să elibereze formularele tipizate necesare.
În speță nu se pune problema legalității organizării de către pârâtă a studiilor la distanță, această chestiune fiind străină de obiectul pricinii.
Soluția se impune și în considerarea principiului unității de jurisprudență, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind unitară în acest sens.
În consecință Curtea constată că soluția corectă era de admitere în parte a acțiunii în sensul obligării USH să elibereze diploma de licență și suplimentul de diplomă și a MECTS să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul de diplomă solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă T. E. – M., împotriva sentinței civile nr. 4500/17.06.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. "S. HARET" și intimatul-chemat în garanție M. E., CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI.
Casează în parte sentința și rejudecând:
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta U. S. Haret să elibereze diploma de licență și suplimentul de diplomă solicitate.
Obligă pârâtul M. Educației Naționale ( fost M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului) să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul de diploma solicitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 15 Ianuarie 2015.
Președinte, I. R. | Judecător, D. C. V. | Judecător, D. G. S. |
Grefier, M. D. |
Red. / Tehnored. D.S. / 5 ex.
.>
Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal
Judecător: R. M.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 408/2015. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 283/2015. Curtea de... → |
|---|
