Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2319/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 2319/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 6706/3/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL

Decizia nr. 2319

Ședința publică din data de 27 aprilie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. P.

JUDECĂTOR: D. M. D.

JUDECĂTOR: I. F.

GREFIER: M. B.

Pe rol se află recursul formulat de recurentul - reclamant T. A. împotriva sentinței nr. 2752/11.04.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-pârât I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, în cauza având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde intimatul-pârât, prin consilier juridic T. M., în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul - reclamant.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele: recurentul – reclamant a depus la dosar, la data de 14.04.2015, prin serviciul registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar aferente judecării recursului; intimatul-pârât a depus, la data de 22.04.2015, prin serviciul registratură, întâmpinare, în două exemplare.

Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cererea de recurs în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimatul-pârât, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului, învederând că neîndeplinirea obligației stabilite de către instanță pentru termenul de judecată acordat în acest sens conduce în mod corect la anularea cererii de chemare în judecată.

Curtea reține dosarul în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra cererii de recurs, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să îi elibereze o copie de pe dosarul său personal.

Prin sentința civilă nr. 2752/11.04.2014, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, invocate din oficiu; a anulat acțiunea formulată de reclamantul T. A. în contradictoriu cu pârâta I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate de reprezentant și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, întrucât cererea de chemare în judecată a fost semnată în numele reclamantului de dna avocat Razoare N., fără însă a se depune la dosar împuternicirea avocațială, prin rezoluție, s-a dispus citarea reclamantului cu mențiunea ca apărătorul său să facă dovada calității de reprezentant, sub sancțiunea anulării cererii, obligație care însă nu a fost îndeplinită.

Potrivit art. 83 alin. 1 și 2 C., când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată, mandatarul avocat certificând el însuși copia de pe procura sa, dispoziții generale care trebuie interpretate în conformitate cu prevederile speciale ale Legii nr. 51/1995, potrivit cărora dovada în cazul avocaților se va face cu împuternicirea avocațială.

Potrivit art. 161 alin. 1 și 2 C., când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar dacă lipsurile nu se îndeplinesc, instanța va anula cererea.

Pentru aceste considerente, în baza art. 161 alin. 2 C., tribunalul a admis excepția analizată și a anulat acțiunea pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Tribunalul a luat și act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarant recurs reclamantul T. A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile 2752/2014 pronunțată în dosar nr._ CA/2013 de Tribunalul București și trimiterea cauzei spre rejudecarea pe fond la Tribunalul București.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat că, prin sentința civilă atacată, a fost anulată cererea reclamantului, motivat de faptul că nu a făcut dovada calității de reprezentant a doamnei avocat Razoare N..

A arătat recurentul-reclamant că nu a primit nicio comunicare de acest fel, la domiciliul său.

A mai arătat recurentul-reclamant că are o reședință în Bistrița și nu întotdeauna este acasă la țară, motiv pentru care poștașul a neglijat să-i lase adresa instanței.

A depus recurentul-reclamant dovada calității de reprezentant a doamnei avocat și a arătat că își însușește pe deplin cererea de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 C..

La data de 22.04.2015, intimatul-pârât I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Curtea constată că prin sentința recurată, prima instanță nu s-a pronunțat pe fondul acțiunii formulată de reclamant, ci a respins această acțiune pe baza unei excepții procesuale, considerând că reprezentantul reclamantului care a introdus acțiunea în numele reclamantului nu și-a dovedit calitatea de reprezentant.

Verificând acest aspect, Curtea constată că, cele reținute de instanța de fond sunt corecte, întrucât acțiunea a fost introdusă în numele reclamantului de avocat Razoare N., care nu a atașat la acțiune împuternicirea avocațială.

De asemenea, deși reclamantul, personal, a primit, la data de 21.02.2014, citația pentru termenul de judecată din data de 11.04.2014, citație în care se solicita expres de către instanța de fond dovada calității de reprezentant a avocatului, acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

Față de faptul că reprezentantul reclamantului care a semnat acțiunea nu a făcut dovada calității sale, Curtea apreciază că, în mod corect, instanța de fond, a anulat acțiunea, în conformitate cu dispozițiile art. 161 din Codul de procedură civilă.

Mai mult, deși recurentul a susținut, prin cererea de recurs, că a depus dovada calității de reprezentant a doamnei avocat Razoare N., din analiza acesteia, fila 5 dosar recurs, rezultă că are ca obiect doar redactare recurs, astfel că nu se referă la redactarea cererii de chemare în judecată, pentru care s-a pronunțat instanța de fond.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - reclamant T. A. împotriva sentinței nr. 2752/11.04.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-pârât I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.04.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

C. PODARUDANIEL M. D. I. F.

GREFIER

M. B.

Red. I.F./Tehnodact. D.G.D./2 ex.

Judecător fond: M. I. C., Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2319/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI