Pretentii. Decizia nr. 30/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 32034/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 30
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.06.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelanții reclamanți M. P.-P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI și P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 REPREZENTAT DE P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 3805 din 22.05.2014, pronunțată de către Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. NAȚIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL .
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, a răspuns intimata pârâtă, reprezentată de consilier juridic care depune împuternicire de reprezentare la dosar, lipsind apelanții reclamanți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
La interpelarea instanței, reprezentanta intimatei pârâte arată că nu mai are de formulat cereri prealabile judecății.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul pe cererea de apel.
Intimata pârâtă prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică pentru considerentele expuse pe larg prin întâmpinare, iar pe fond, menținerea procesului verbal de constatare/sancționare nr._/19.09.2013 ca fiind legal și temeinic.
Curtea, în temeiul art.394 alin.1 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.10.2013, petentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București reprezentat prin P. de pe lângă Tribunalul București prin reprezentant legal C. M. B. – Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureșit a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr._/19.09.2013 încheiat de A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin care petentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 32 din Legea nr. 677/2001. Fapta imputată petentului constă în aceea că, la data de 17.09.2013, în cadrul unei declarații de presă acordate jurnaliștilor aflați la sediul operatorului, difuzată pe postul de televiziune Realitatea TV la jurnalul de știri al postului de la ora 16.00 (înregistrarea video a declarației fiind postată și pe site-ul internet al postului, putând fi accesată de orice utilizator), purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dezvăluit datele cu caracter personal (respectiv numele și prenumele) victimei unei infracțiuni de viol, fără consimțământul acesteia.
În motivarea plângerii petentul a susținut în esență că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nu putea avea calitatea de subiect activ al contravenției și nu putea fi sancționat, răspunderea contravențională revenind doar persoanelor fizice sau juridice, în timp ce P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București este o entitate fără personalitate juridică, iar pe de altă parte amenda trebuia aplicată persoanei fizice care a săvârșit contravenția.
A mai arătat că procesul-verbal de contravenție nu cuprinde datele prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, nefiind menționate datele de identificare ale persoanei fizice care reprezintă contravenientul și nici datele personale din actul de identitate al agentului constatator, ceea ce atrage nulitatea absolută a procesului-verbal.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, a solicitat reindividualizarea acesteia întrucât nu respectă criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind aplicată în cuantumul maxim, în condițiile în care P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nu a mai săvârșit anterior vreo contravenție de același fel și nu a înregistrat alte abateri de la normele legale. În consecință, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertismentul sau, în subsidiar, reducerea acesteia.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001 și Legii nr. 677/2001.
Intimata A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii petentului ca neîntemeiată, arătând în esență că răspunderea pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de această lege revine operatorilor de date cu caracter personal, aceștia fiind definiți la art. 3 lit. e din Legea nr. 677/2001 ca fiind orice persoană fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, instituțiile și structurile teritoriale ale acestora. Prin urmare, petentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în calitatea sa de intituție publică și de operator de date cu caracter personal, poate fi subiect activ al contravenției pentru care a fost sancționat.
A arătat intimata că, potrivit Legii nr. 677/2001, datele cu caracter personal pot fi prelucrate (în speță dezvăluite) numai cu consimțământul persoanei în cauză, dat în mod expres și neechivoc, iar în situația în care sunt prelucrate fără acordul acesteia, în situațiile de excepție prevăzute de lege, autoritățile publice sunt ținute a respecta și a ocroti viața intimă, familială și privată. În speță, purtătorul de cuvând al operatorului P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dezvăluit numele și prenumele victimei unei infracțiuni de viol în cadrul unui interviu difuzat pe un post de televiziune, ceea ce reprezintă o prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal, sancționabilă cu amendă între 1.000 și 25.0000 lei, astfel că este eronată susținerea petentului că i-ar fi fost aplicată amenda maximă, sancțiunea fiind corect individualizată în raport cu gravitatea faptei.
Prin sentinta civila nr. 3805/2.05.2014, Tribunalul Bucuresti a respins plângerea ca neîntemeiată.
In motivare, prima instanta a aratat ca prin procesul-verbal de contravenție nr._/19.09.2013 încheiat de A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, petentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 32 din Legea nr. 677/2001. Fapta imputată petentului constă în aceea că, la data de 17.09.2013, în cadrul unei declarații de presă acordate jurnaliștilor aflați la sediul operatorului, difuzată pe postul de televiziune Realitatea TV la jurnalul de știri al postului de la ora 16.00 (înregistrarea video a declarației fiind postată și pe site-ul internet al postului, putând fi accesată de orice utilizator), purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dezvăluit date cu caracter personal (respectiv numele și prenumele) ale victimei unei infracțiuni de viol, fără consimțământul acesteia.
În ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent referitor la faptul că nu ar putea avea calitatea de subiect activ al contravenției, tribunalul reține că, potrivit art. 32 din Legea nr. 677/2001, sancțiunile contravenționale pentru faptele prevăzute de acest text se aplică operatorilor de date cu caracter personal sau persoanelor împuternicite de aceștia. Conform art. 3 lit. e din Legea nr. 677/2001, prin operator de date cu caracter personal se înțelege orice persoană fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, instituțiile și structurile teritoriale ale acestora. Prin urmare, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, fiind o instituție publică care prelucrează date cu caracter personal, are calitatea de operator, putând fi deci și subiect activ al unei contravenții prevăzute de art. 32 din Legea nr. 67/2001. De altfel, după cum învederează intimata, petentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a înregistrat la A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ca operator de date cu caracter personal încă din anul 2006.
Referitor la aspectele de nelegalitate formală privind pretinsa lipsă a unor mențiuni dintre cele prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, se constată că procesul-verbal de contravenție cuprinde toate datele necesare pentru identificarea dincolo de orice echivoc a contravenientului (denumire, cod fiscal, numele, prenumele, domiciliul, CNP-ul și calitatea reprezentantului acestuia), contrar celor susținute fără temei de petent. De asemenea, în procesul-verbal sunt menționate numele, prenumele, calitățile agenților constatatori și instituția din care aceștia fac parte, cerințe prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, nefiind necesară, potrivit textelor menționate, precizarea și a celorlate date din actele de identitate ale agenților.
În ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, se reține că, potrivit art. 3 lit. a și b din Legea nr. 677/2001, prin date cu caracter personal se înțelege orice informații referitoare la o persoană fizica identificata sau identificabila; o persoană identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale, iar prin prelucrarea datelor cu caracter personal se înțelege orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea.
Conform art. 5 alin. 1 din lege, orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepția prelucrarilor care vizează date din categoriile menționate la art. 7 alin. (1), art. 8 și 10, poate fi efectuată numai dacă persoana vizata și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare.
Este de subliniat însă că în toate cazurile de prelucrare a unor date cu caracter personal, indiferent dacă este necesar sau nu consimțământul persoanei căreia îi aparțin aceste date și dacă acest consimțământ a fost dat, inclusiv în situația în care ar fi vorba de informații de interes public (dacă ar afecta capacitatea persoanei de exercitare a unei funcții publice), autoritățile publice au obligația de a respecta și de a ocroti viața intima, familială și privată.
Față de textele citate, este evident că dezvăluirea, într-o declarație de presă, de către purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, a numelui și prenumelui victimei unei infracțiuni de viol, fără consimțământul acesteia, reprezintă o pelucrare nelegală a datelor cu caracter personal, constutind contravenția reglementată de art. 32 din Legea nr. 677/2011.
De altfel, petentul nici nu a negat săvârșirea faptei imputate și caracterul contravențional al acesteia, susținând doar că numele victimei fusese deja făcut public prin alte mijloace, de către alte persoane. Această susținere, pe lângă faptul că nu este dovedită în niciun fel, nu ar fi însă în măsură, chiar reală de ar fi, să autorizeze instituția petentă să realizeze o prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal ale victimei infracțiunii de viol.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, se constată mai întâi că, după cum arată intimata, petentului nu i-a fost aplicată amenda în cuantumul maxim prevăzut de lege, astfel cum susține, fiind în realitate situată chiar sub media sancțiunilor legale. Acest cuantum nu poate fi considerat excesiv, dacă se ține seama de gravitatea faptei imputate și de împrejurările comiterii acesteia. Astfel, dezvăluirea publică a numelui victimei unui viol este o faptă gravă, de natură a produce, prin efectele sale, prejudicii psihologice serioase victimei unei fapte deosebit de traumatizante.
Este de asemenea de remarcat faptul că, deși este vorba de o faptă săvârșită din neglijență, culpa petentului nu este una ușoară, dacă se ține seama de faptul că la nivelul unității de parchet existau norme și instrucțiuni referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal în relația cu mass-media („Manual pentru purtătorii de cuvânt și structurile de informare publică și relația cu mass-media” și „Ghid privind relația dintre sitemul judiciar din România și mass-media”). Cu toate acestea, petentul nu a putut prezenta niciun document care să ateste efectuarea unui instructaj al purtătorilor de cuvânt cu privire la protecția datelor cu caracter personal în cadrul activității desfășurate în relația cu mass-media.
Față de cele de mai sus, tribunalul apreciază că amenda aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție a fost corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de lege, neimpunându-se reducerea acesteia.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel petentul M. P. - P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI ȘI P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, solicitand admiterea apelului în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 2 C.proc.civ., cu consecința schimbării în totalitate a sentinței apelate în sensul admiterii plângerii formulate de parchet împotriva procesului verbal nr._/19.09.2013 încheiat de către A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin care în temeiul art. 35 din Legea nr. 677/2001, prin raportare la art. 8 din O.G. nr. 2/2001, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 5.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 32 din Legea nr. 677/2001.
Ca atare, în urma admiterii apelului, solicită anularea procesului-verbal indicat, emis de intimată-pârâtă, cu consecința exonerării Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București de la plata amenzii contravenționale și restituirea sumei achitate întrucât nu poate fi angajată răspunderea contravențională.
In subsidiar, ca urmare a admiterii apelului, respectiv a admiterii plângerii, solicită reindividualizarea sancțiunii aplicate, în sensul fie a înlocuirii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, fie prin reducerea cuantumului amenzii aplicate întrucât aceasta este disproporționată relativ la fapta comisă.
In motivare, recurentul a aratat ca la data de 19.09.2013 P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost sancționat de către A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal întrucât înlocuitorul purtătorului de cuvânt al unității de parchet a dezvăluit numele și prenumele victimei unui viol, fără consimțământul acesteia, în cadrul unei declarații de presă, acordată de purtătorul de cuvânt al operatorului la data de 17.09.2013 și care a fost difuzată la aceeași dată pe postul Realitatea TV la jurnalul de știri de la ora 16.00.
Faptele contravenționale constatate au fost consemnate și descrise în procesul-verbal de constatare /sancționare nr._/19.09.2013 și sancționate potrivit art. 32 din Legea nr. 677/2001.
Ca urmare a sancționării parchetului cu suma de 5.000 lei a fost promovată plângere împotriva procesului-verbal de sancționare, acțiune care prin sentința civilă nr. 3805/22.05.2014 pronunțată de Tribunalul București a fost respinsă ca neîntemeiată.
Așa cum se deduce din examinarea plângerii formulate, criticile parchetului s-au referit atât la lipsa personalității juridice a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București considerat ca nefiind subiect al răspunderii contravenționale, cât și la lipsa anumitor elemente obligatorii din procesul-verbal de constatare al contravenției, elemente prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001, în sensul lipsei datelor de identificare ale persoanei fizice care a reprezentat contravenientul și lipsei datelor personale din actul de identitate al agentului constatator, ce apreciaza că atrag implicit nulitatea absolută a actului de sancționare emis.
Cu privire la solicitarea Ministerului P., referitoare la reindividualizarea sancțiunii aplicate Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în sensul reaprecierii sancțiunii principale, precizeaza că s-a avut în vedere de către parchet la momentul promovării plângerii, lipsa laturii subiective a faptei, conduita parchetului anterior săvârșirii contravenției, neexistând antecedente contravenționale în același domeniu, motiv pentru care luându-se în considerare și dispozițiile art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, s-a solicitat instanței de fond aplicarea avertismentului, iar în subsidiar, aplicarea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege.
Critică soluția instanței de fond, cu privire la constatarea calității de subiect activ al contravenției a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în sensul reținerii calității de operator de date cu caracter personal din anul 2006 ca urmare a înregistrării parchetului la A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, întrucât apreciaza că prima instanță a procedat la o confuzie a persoanei care are calitatea de operator, ținut a respecta obligațiile cu persoana care este ținută a răspunde contravențional.
D. urmare, sentința apelată este criticabilă sub acest aspect, întrucât P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București deși are calitatea conform legii de operator pentru a prelucra date cu caracter personal cu obligațiile aferente, nu poate fi însă subiect a răspunderii contravenționale în lipsa îndeplinirii unei condiții esențiale, respectiv personalitatea juridică.
Cu privire la constatarea Tribunalului București a faptului că dezvăluirea de către purtătorul de cuvânt al parchetului a identității victimei violului fără consimțământul acestuia a reprezentat o prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal ce a condus la constatarea contravenției reglementată de art. 32 din Legea nr. 677/2001, intruziunea în viața privată a victimei nu s-a realizat datorită conduitei parchetului respectiv a declarației purtătorului de cuvânt, ci datorită mediatizării în spațiul public a dezvăluirii identității victimei, ce s-a produs anterior declarației purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Așadar, așa cum s-a învederat și în primul ciclu procesual, se impune a fi avut în vedere faptul că datele personale ale victimei violului au ajuns în spațiul public prin intermediul instituțiilor de presă - mass-media - și nu direct prin fapta proprie a reprezentantului Ministerului P..
Acestea au fost și motivele în virtutea cărora parchetul, așa cum se menționează și în considerentele sentinței apelate, nu a negat săvârșirea faptei imputate.
Mai mult decât atât, nu s-a avut în vedere nici dispozițiile art. 11 din Legea nr. 677/2001, conform cărora regula prelucrării datelor cu caracter personal doar în prezența consimțământului persoanei vizate nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă prelucrarea privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată.
Astfel, în speța dedusă judecății, apreciaza că ne aflăm în cazul caracterului public al faptelor în care persoana vizată este implicată, dosarul penal în care persoana implicată avea calitatea de parte vătămată fiind intens mediatizat.
In plus, instanța de fond nu a avut în vedere că declarația purtătorului de cuvânt nu a fost dată în direct, astfel încât instituția de presă era ținută să respecte dispozițiile Legii nr. 677/2001 la momentul postării înregistrării în spațiul public, având obligația de a verifica și a împiedica accesarea unor asemenea informații, de către public.
Se impune schimbarea în totalitate a hotărârii tribunalului întrucât nu s-a ținut seama de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, precum și de circumstanțele personale ale parchetului, în sensul că nu s-a avut în vedere lipsa laturii subiective, conduita parchetului anterioară săvârșirii faptei, în sensul inexistenței unor abateri similare de la normele legale, aspecte care apreciem că ar fi putut conduce la reaprecierea sancțiunii principale, fie prin înlocuirea acesteia cu avertisment, fie prin reducerea cuantumului amenzii.
In acest sens, însăși instanța de fond a remarcat faptul că fapta a fost săvârșită din neglijență reținând culpa parchetului, fiind combătută însă din punct de vedere al tribunalului de deținerea de către parchet a normelor și instrucțiunilor referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal în relația cu mass-media.
D. consecință, existau suficiente motive în raport de care nu se putea concluziona de către tribunal că amenda aplicată Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în procesul-verbal de contravenție a fost corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de lege.
In drept, art. 466 și urm. C.proc.civ., O.G. nr. 2/2001 și Legii nr. 677/2001.
Examinand recursul formulat de petent, Curtea retine ca prin procesul-verbal de contravenție nr._/19.09.2013 încheiat de A. Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, petentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 32 din Legea nr. 677/2001. Fapta imputată petentului constă în aceea că, la data de 17.09.2013, în cadrul unei declarații de presă acordate jurnaliștilor aflați la sediul operatorului, difuzată pe postul de televiziune Realitatea TV la jurnalul de știri al postului de la ora 16.00 (înregistrarea video a declarației fiind postată și pe site-ul internet al postului, putând fi accesată de orice utilizator), purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dezvăluit date cu caracter personal (respectiv numele și prenumele) ale victimei unei infracțiuni de viol, fără consimțământul acesteia.
Prima instanta a reținut în mod legal faptul că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, fiind o instituție publică care prelucrează date cu caracter personal, are calitatea de operator, putând fi deci și subiect activ al unei contravenții prevăzute de art. 32 din Legea nr. 677/2001.
Conform prevederilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001, modificată și completată, prin operator se înțelege orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, instituțiile și structurile teritoriale ale acestora, care stabilește scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal.
Astfel, Legea nr. 677/2001, modificată și completată conferă calitate de operator chiar și structurilor teritoriale ale autorităților și instituțiilor publice, fără a preciza că acestea trebuie să posede personalitate juridică; această lege este o reglementare derogatorie de la regimul juridic general al contravențiilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, completându-se cu acest din urmă act normativ în măsura în care nu se dispune altfel.
Directiva 95/46/CE, implementată de Legea nr. 677/2001, definește operatorul ca fiind persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau orice alt organism care (...) stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal.
Legea nr. 677/2001, modificată și completată definește persoana împuternicită de către operator ca fiind o persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, instituțiile și structurile teritoriale ale acestora, care prelucrează date cu caracter personal pe seama operatorului (art. 3 lit. f); acesta nu este însă cazul apelantului.
Aceasta lege sancționează operatorul sau împuternicitul (art. 32 și 33 coroborat cu art. 35), așa cum sunt definiți de lege (art. 3 lit. e și f), iar nu persoana care acționează sub autoritatea acestora, respectiv angajatul.
Purtătorul de cuvânt este persoana care lucrează sub autoritatea operatorului, în sensul art. 19 din Legea nr. 677/2001, modificată și completată, astfel că acesta nu are calitatea de operator sau împuternicit.
Operatorul are obligația respectării drepturilor persoanelor vizate, înscrise în art. 12-18 din Legea nr. 677/2001, modificată și completată, precum și de a asigura confidențialitatea și securitatea prelucrării datelor și de a aplica măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum și împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală, conform art. 19 și art. 20 din Legea nr. 677/2001, modificată și completată.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a depus la A. de Supraveghere notificarea înregistrată sub nr. 3127/2006, ceea ce denotă că apelantul și-a asumat calitatea de operator și, implicit, toate obligațiile prevăzute de lege.
Curtea considera că dezvăluirea, într-o declarație de presă, de către purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, a numelui și prenumelui victimei unei infracțiuni de viol, fără consimțământul acesteia, reprezintă o prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal, constituind contravenția reglementată de art. 32 din Legea nr. 677/2011.
Nu s-a dovedit în niciun fel că numele victimei fusese deja făcut public prin alte mijloace, de către alte persoane. Chiar daca ar fi fost asa, petentul nu putea să realizeze o prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal ale victimei infracțiunii de viol.
Informațiile deținute de către o autoritate sau instituție publică cu privire la datele personale ale unui cetățean pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, modificată și completată.
Potrivit art. 12 alin. (1) lit. d) din aceeași lege sus - menționată, datele cu caracter personal nu pot fi făcute publice decât în condițiile legii.
Totodată, conform aceluiași articol, sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor următoarele date:
-informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
-informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces.
Legea nr. 677/2001, modificată și completată stabilește ca regulă generală ce guvernează prelucrarea datelor personale consimțământul persoanei în cauză, dat în mod expres și neechivoc.
In mod excepțional, datele cu caracter personal pot fi prelucrate (inclusiv dezvăluite) de către operator, fără consimțământul persoanei vizate, în mai multe situații de excepție, de strictă interpretare și aplicare, reglementate de art. 5 alin. (2), art. 7 alin. (2), art. 8 alin. (1) lit. b), 9,10 și 11 din Legea nr. 677/2001, modificată și completată.
Chiar și în situația în care datele sunt prelucrate fără consimțământul persoanei vizate, autoritățile publice sunt ținute de obligația de a respecta și de a ocroti viața intimă, familială și privată (art. 5 alin. 3, art. 7 alin. 3 din Legea nr. 677/2001, modificată și completată).
Art. 11 din aceeași lege menționată mai sus, stabilește că prevederile art. 5, 6, 7 și 10 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă prelucrarea privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată.
Niciuna dintre condițiile de excepție prevăzute mai sus nu sunt îndeplinite, cazul de față neputându-se circumscrie situației privind caracterul public al faptelor în care a fost implicată victima unui viol, pe motiv că fapta s-a petrecut într-un loc public.
Datele (numele și prenumele victimei) au fost dezvăluite în cadrul unui interviu acordat pe data de 17.09.2013, pe postul de televiziune Realitatea TV, la jurnalul de știri difuzat la orele 16:00, de către înlocuitorul din acea dată a purtătorului de cuvânt, dna procuror B. M..
Curtea apreciaza ca amenda aplicata nu este excesiva dacă se ține seama de gravitatea faptei imputate și circumstanțele comiterii acesteia.
Potrivit art. 32 cuantumul maxim al amenzii este de 25.000 lei, iar apelantului nu i s-a aplicat amenda în cuantum maxim. Dimpotrivă, sancțiunea a fost stabilită spre cuantumul minim (5000 lei), în mod proporțional cu gradul de pericol social al faptei, ținând cont că numele unei victime de viol a fost făcut public în contextul unei declarații de presă date în direct.
Aceasta divulgare poate conduce la grave atingeri ale vieții intime, familiale și private a victimei, prin afectarea imaginii, a demnității, relațiilor sale de prietenie și marginalizarea sa în sfera relaționară socială (cu atât mai mult cu cât victima este de profesie jurnalist).
Din aceste motive, in baza art. 480 NCPC, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanții reclamanți M. P.-P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI și P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 REPREZENTAT DE P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, ambii cu sediul în București, .-3, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 3805 din 22.05.2014, pronunțată de către Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. NAȚIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL, cu sediul în București, . nr. 28-30, sector 1, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. V. V. D. B. C.
Tribunalul București
Secția a II-a C.
Administrativ și Fiscal
Jud. fond D. Dontete
Red. jud. B.V./2 ex./26.06.2015
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1314/2015. Curtea de Apel... | Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2923/2015.... → |
|---|
