Obligaţia de a face. Decizia nr. 2306/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2306/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 12223/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.2306
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.04.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta pârâtă D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTORULUI 6 A FINANTELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.7764/25.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă M. A.-E..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata reclamantă M. A.-E. reprezentată de avocat G. F. cu împuternicire avocațială la fila 6 dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având cuvântul, apărătorul intimatei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea acordă cuvântul pe excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă prin întâmpinare.
Intimata reclamantă M. A.-E. prin apărător solicită admiterea excepției de nulitate, având în vedere că motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art.488 NCPC întrucât recurenta este nemulțumită de obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată. Consideră că art.488 pct.8 NCPC se referă la încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Pe fond, consideră că art.454 din Noul Cod de procedură civilă nu este incident în cauză. În primul rând recurenta nu este un pârât care a recunoscut pretențiile reclamantului. Faptul că a prezentat în întâmpinare modul în care s-a derulat procedura administrativă nu echivalează cu o recunoaștere. De asemenea, Administrația Finanțelor Publice Sector 6 a fost pusă în prealabil în întârziere.
Pentru aceste motive solicită respingerea ca nefondat.
Pe cale separată cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise și reține recursul în pronunțare pe excepția de nulitate a recursului și pe fond.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamanta M. A.-E. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRATIA SECTORULUI 6 A FINANTELOR PUBLICE PRIN D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI a solicitat obligarea pârâtei să înainteze la AFPS4 dosarul fiscal al reclamantei, în 10 zile de la rămînerea definitivă a sentinței, cu plata unor penalități de 1000 lei/zi de întîrziere și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, pînă la executarea obligației, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a transmite dosarul la AFPS4 în urma schimbării domiciliului fiscal al reclamantei, deși reclamanta a făcut mai multe demersuri în acest sens.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile legii nr.554/2004.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, cerere de înregistrare a domiciliului fiscal, cerere de trimitere a dosarului adresată pârâtei, dovada de comunicare.
Pârâtul a depus întîmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii întrucît dosarul fiscal a fost transferat la AFPS4.
La termenul din 25.11.2014, părțile au cerut respingerea acțiunii ca rămase fără obiect.
Prin sentința civilă nr. 7764/25.11.2014 Tribunalul București - Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal a fost respinsă ca rămasă fără obiect acțiunea formulată de reclamanta M. A.-E.. A fost obligată pârâta la plata sumei de 670 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
La data de 9.04.2014 – data rezoluției de la fila 1 a dosarului, reclamanta a introdus acțiunea de față privind obligarea pârâtei să înainteze la AFPS4 dosarul fiscal al reclamantei, ca urmare a schimbării domiciliului fiscal al acesteia.
Pârâta nu a soluționat cererea reclamantei în termenul de 30 de zile prev. de art.2 alin.1 lit.h din legea nr.554/2004, la 6.06.2013 fiind formulată cererea de schimbare a domiciliului fiscal, iar la 16.01.2014 cererea de trimitere a dosarului fiscal către AFPS4.
Conform adresei de la fila 23, dosarul fiscal al reclamantei a fost transmis AFPS4 la data de 16.04.2014 – data ștampilei destinatarei, fiind irelevant că data adresei pârâtei este 7.04.2014, cît timp aceasta nu este însoțită și de o dovadă de expediere a adresei la aceeași dată.
De asemenea, abia la data de 11.07.2014 a fost emisă către reclamantă comunicarea privind trimiterea dosarului fiscal – filele 24-25.
Așadar, la data introducerii acțiunii, pârâta nu își îndeplinise obligația pentru care a fost chemată în judecată, dar până la primul termen de judecată a fost trimis dosarul fiscal al reclamantei către AFPS4, deci cererea de obligare a pârâtei la trimiterea dosarului sub sancțiunea unor penalități și a amenzii a rămas fără obiect ca efect al îndeplinirii obligației pe parcursul derulării procedurii judiciare.
În schimb, față de data introducerii acțiunii și data îndeplinirii obligației, tribunalul a reținut că pârâta se află în culpă procesuală, fiind întemeiată cererea de obligare a acesteia la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, respectiv a sumei de 620 lei reprezentând onorariu de avocat conform chitanței de la fila 52, și 50 lei taxă de timbru conform chitanței de la fila 17.
Prin urmare, tribunalul a constatat că acțiunea a rămas fără obiect și a respins-o, iar în baza art.453-454 NCPC, tribunalul a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în sumă de 670 lei.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs recurenta pârâtă D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTORULUI 6 A FINANTELOR PUBLICE, apreciind că "Hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, ori a fost data cu încalcarea sau aplicarea greșita a legii" - art. 488 C.pr.civ.
Hotărârea recurata este nelegală in ceea ce privește obligarea A.S6.F.P. la plata sumei de 670 reprezentând cheltuieli de judecata, instanta de fond neaplicănd corect dispozițiile legii, respectiv art.454 C.pr.civ.
Asa cum s-a aratat in cuprinsul intampinarii cat si a concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei învederează faptul ca dosarul fiscal a fost înaintat către Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice in vederea confirmării cu adresa nr._/07.04.2014,fiind înregistrata la sediul Administrației Sector 4 a Finanțelor Publice sub nr._/16.04.2014 .
Dupa reglarea contului fiscal personal al reclamantei prin adresa nr._/30.07.2014 înregistrata la Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice sub nr._/01.08.2014 s-au comunicat in completarea dosarului fiscal informații si documente in vederea confirmării de primire.
Prin adresa nr._/_/30.07.2014 reclamanta a fost instiintata cu privire la reglarea situatiei fiscale, cat si in ceea ce privește transferul dosarului fiscal către Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice,iar prin adresa emisa de Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice sub nr._/22.10.2014 s-a confirmat primirea dosarului fiscal si preluarea debitelor conform certificatului fiscal nr._/30.07.2014.
Având in vedere faptul ca au fost finalizate demersurile in vederea transferării dosarului fiscal al reclamantei la Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice pana la primul termen de judecata,iar acțiunea reclamantei a fost respinsa ca ramasa fara obiect, apreciem faptul ca nu se impunea obligarea institutiei noastre la plata cheltuielilor de judecata.
Principiul care trebuie sa guverneze soluționarea oricărei cereri de acordare a cheltuielilor de judecata este acela ca, partea va putea obține rambursarea cheltuielilor de judecata doar in masura in care se stabileste realitatea lor, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului. Mai mult, pentru rambursarea cheltuielilor de judecata partea care a castigat procesul trebuie sa faca si dovada cheltuielilor de judecata.
Cu privire la dovada cheltuielilor de judecata dispozițiile art. 129 alin. 1 din Codul de Procedura Civila statueaza: "părțile au îndatorirea ca, in condițiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația sa indeplineasca actele de procedura in condițiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecător, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile."
Așadar, considera ca, in temeiul dispozițiilor art. 129 alin. 1 Cod procedura civila, partea care a castigat procesul are obligația de a proba cererea de acordare a cheltuielilor de judecata pe care pretinde ca Ie-a efectuat.
Regula este ca dovada cheltuielilor de judecata se face cu acte, documente, înscrisuri justificative.
Dispozițiile normative invocate conțin reglementari exprese si imperative in ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecata, in sensul ca acestea se suporta de partea care a căzut in pretentii, insa in masura in care este dovedita efectuarea acestora in speța in care se pretind a fi efectuate.
Pretinsele dovezi in ce privește valoarea cheltuielilor de Judecata efectuate nu pot fi retinute de instanta in condițiile in care cauza a fost solutionata la primul termen de judecata prin respingerea ca ramasa fara obiect a acțiunii.
Direcția G. Regionala a Finanțelor Publice București in reprezentarea Administrației Sector 6 a Finanțelor Publice nu a dat dovada nici de rea credința si nici de un comportament neglijent care sa determine instanta, sa oblige institutia la plata cheltuielilor de judecata.
Dupa obținerea sumei restituita de către DITL Sector 6, reclamanta s-ar putea îndrepta si împotriva Administrației Sector 6 a Finanțelor Publice prin punerea in executare silita a hotararii instantei de fond, si astfel ar obține Inca o data suma, imbogatindu-se fara justa cauza.
Mai mult, cheltuielile privind angajarea unui aparator, cele privind administrarea probatoriului, sunt cheltuieli obișnuite si nu se pot imputa pârtii adverse, asa cum s-a subliniat si in practica judiciara: "cand o parte provoaca prin apararea sa cheltuieli deosebite, ele urmeaza a fi suportate numai de ea, daca cade in pretentii "-Tribunalul Suprem, secția civila decizia nr. 1410/1976; Tratatul teoretic si practic de procedura civila, V.M. Clobanu.
Având in vedere motivele invocate solicita admiterea prezentului recurs .
In drept, invoca actele normative cuprinse in prezentul recurs.
Potrivit art.30 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu art.229 din O.G. nr.92/2003 republicata, privind Codul de procedura fiscala, prezentul apel este scutit de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
In conformitate cu dispozițiile art.411 alin.(2) din Codul de procedura civila, solicita si judecarea in lipsa.
Intimata reclamantă M. A.-E. a formulat întâmpinare prin care invocă excepția nulității recursului motivat de faptul că, motivele de recurs invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevăzute ia art. 488 NCPC, recurenta fiind nemultumita de obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata, sens in care invoca dispozițiile:
-art. 488 pct. 8 NCPC, care insa se refera la incalcarea sau aplicarea greșita a normelor de drept material. Acest text de lege nu este incident, deoarece art. 454 NCPC (a cărui greșita aplicare se susține de către recurenta) este de drept procesual;
-art. 488 ind.1 NCPC, care, in realitate, nu exista si nici nu a existat vreodata.
Pentru aceste considerente, in baza art. 489 alin. 2 NCPC, solicită a se constata nul recursul.
Pe fond, arată în esență faptul că, obligarea recurentei la plata sumei de 670 lei, reprezentând cheltuieli de judecata cu titlu de onorariu de avocat este legala si temeinica.
ADMINISTRAȚIA SECTOR 4 A FINANȚELOR PUBLICE i-a transmis paratei ADMINISTRAȚIA SECTOR 6 A FINANȚELOR PUBLICE cererea de înregistrare a domiciliului fiscal, în vederea întocmirii formalităților de transfer al dosarului fiscal, conform pct. 3 din Anexa 2 a Ordinului nr. 419/2007.
In baza pct. 4 din aceeași anexa ADMINISTRAȚIA SECTOR 6 A FINANȚELOR PUBLICE avea obligația sa transmita dosarul fiscal in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, insotit de un exemplar al certificatului de atestare fiscala, precum si de fisa de evidenta pe plătitor.
Acest termen a expirat, motiv pentru care, prin cererea primita prin posta de ADMINISTRAȚIA SECTOR 6 A FINANȚELOR PUBLICE la data de 15.01.2014 a solicitat acesteia sa se conformeze prevederilor legale si sa transmita de indata dosarul fiscal Administrației Sector 4 a Finanțelor Publice.
Pentru toate motivele de mai sus, pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
In drept: art. XVII alin. 3 raportat la art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013 si art. 205- 208 NCPC, pct. 3 si 4 din Anexa 2 a Ordinului nr. 419/2007.
Probe: Înscrisuri.
Recurenta pârâtă D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTORULUI 6 A FINANTELOR PUBLICE a depus la dosar o cerere prin care arată că dintr-o eroare de redactare a fost inserat in cuprinsul recursului ,,art. 488 ind.1", recursul fiind întemeiat pe dispozițiile art.488 pct.8 C.p.c.
Referitor la cele învederate de către parata reiterează faptul că hotărârea recurata este nelegală in ceea ce privește obligarea A.S6.F.P. la plata sumei sumei de 670 reprezentând cheltuieli de judecata, instanta de fond neaplicând corect dispozițiile legii, respectiv art.454 C.pr.civ.
Pretinsele dovezi in ce privește valoarea cheltuielilor de judecata efectuate nu pot fi retinute de instanta in condițiile in care cauza a fost solutionata la primul termen de judecata prin respingerea ca ramasa fara obiect a acțiunii.
Analizând cu prioritate excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă, Curtea o va respinge pentru următoarele motive:
Pe fondul recursului, Curtea reține următoarele:
Art. 488 alin 8 NCPC face referire la aplicarea greșită a normelor de drept material. Or, recurenta în motivele de recurs susține în esență greșita aplicare de către instanța de fond a normelor de drept procesual, ceea ce nu poate conduce la nulitatea recursului . Recursul este motivat pe dispozițiile art. 488 NCPC astfel încât nu se poate susține nulitatea recursului pentru nemotivare potrivit art. 489 alin. 1 NCPC și nici că motivele invocate de recurentă nu se încadrează în dispozițiile art. 488 NCPC și, în consecință, va respinge excepția nulității recursului invocată de intimată ca nefondată.
Prin recursul formulat, recurenta pârâtă D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTORULUI 6 A FINANTELOR PUBLICE critică sentința 7764/25.11.2014 2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în ceea ce privește obligarea la plata sumei de 670 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Susține în esență recurenta că instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 454 NCPC referitoare la aplicarea cheltuielilor de judecată, situația intimatei reclamante fiind reglate în vederea transferării dosarului fiscal la AFP Sector 4 până la primul teren de judecată astfel încât nu se impunea obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Din probele dosarului se reține că la 09.04.2014 intimata reclamantă a introdus acțiune privind obligarea AFP Sector 6 de a transmite dosarul fiscal către AFP Sector 4 fiind formulată cerere de schimbare a domiciliului fiscal, dosarul acesteia fiind transmis la 16.04.2014, astfel cum rezultă din adresa aflată la dosarul de fond, adresă ce poartă ștampila destinatarei iar către intimata reclamantă fiind transmisă comunicarea la 11.07.2014 astfel încât nu s-a soluționat cererea reclamantei intimate în termenul de 30 de zile prevăzut. De art. 2 alin 1 lit. h din Legea nr. 554/2004.
În mod corect instanța de fond a constata că pârâta se află în culpă procesuală, motiv pentru care, în raport de dispozițiile. Art._ NCPC a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, motivele de recurs invocate nefiind susținute de înscrisurile aflate la dosar.
Prin urmare, în raport de dispozițiile Art. 496 NCPC urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului ca nefondată.
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTORULUI 6 A FINANTELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.7764/25.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă M. A.-E., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. V. V. D. U. D.
GREFIER
C. D.
Tribunalul București - Secția a II-a
C. Administrativ și Fiscal
Jud.fond.C. I.
Red.jud.U.D./2 ex./
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1760/2015.... | Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 1857/2015.... → |
|---|
