Pretentii. Decizia nr. 1861/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1861/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 1928/87/2014
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.1861
Ședința publică de la 30 martie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – I. C. G.
JUDECĂTOR – C. M. F.
JUDECĂTOR – C. P.
GREFIER - I. P.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul – reclamant P. G. împotriva sentinței civile nr.760 din data de 23.10.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți ADMINISTRȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE – SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL T. M. și M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE PRIN ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în vederea soluționării recursului.
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin sentinta civilă recurata s-a respins ca neintemeiata actiunea partii reclamante avand ca obiect restituire timbru de mediu.
În motivarea sentinței se reține, în esență, faptul că efectul discriminator al taxei in cauza nu mai poate fi retinut sub imperiul noii reglementari asigurate de OUG nr. 9/2013 (spre deosebire de reglementarea anterioara și in lumina cauzelor CJUE „T.” si „N.”). Aceasta intrucat timbrul de mediu se aplica atat la prima inmatriculare in Romania a unui autovehicul, dar si cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala, taxa pe poluare sau taxa pentru emisiile poluante. Așa fiind, retinand ca nu poate fi retinuta incalcarea dreptului Uniunii Europene, constata instanta de fond ca suma achitata cu titlul de timbru de mediu a fost datorata in mod legal.
Împotriva sentinței civile mai sus indicate, a formulat recurs partea reclamanta, cu motivarea, in esenta, ca timbrul de mediu contravine dispozitiilor art. 110 TFUE.
Prin intampinare s-a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat.
Analizând recursul formulat, Curtea reține:
Partea reclamanta a solicitat restituirea timbrului de mediu, achitat la data de 11.04.2014, pentru înmatricularea unui autoturism înmatriculat anterior pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
Observând data plății, Curtea constată că solicitarea reclamantului intră sub incidența OUG nr. 9/2013, publicată în M.Of. nr. 119/04.03.2013, în vigoare din 14.03.2013.
Curtea apreciază că în mod legal instanța de fond a respins cererea cu care a fost învestită de partea reclamanta, întrucât reglementarea națională a timbrului de mediu, reprezentată de OUG nr. 9/2013, nu este contrară dreptului Uniunii Europene.
Astfel, art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2013 stabilește cadrul legal privind instituirea timbrului de mediu.
Conform art. 2 lit. i) prima transcriere a dreptului de proprietate reprezintă ”operațiunea administrativă ce constă în înscrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare, precum și a numărului de înmatriculare”.
De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. OUG nr. 9/2013
”Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
Prin urmare, în prezent, timbru de mediu a devenit o taxă stabilită în limitele suveranității fiscale a României, ce se percepe fără discriminare tuturor autoturismelor second-hand înmatriculate în statul român, indiferent dacă anterior respectivele vehicule fuseseră înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în statul român.
Rezultă că instituirea unei asemenea taxe nu contravine dispozițiilor art. 110 TFUE (ex. art. 90 TCE), nefiind încălcat principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața internă și produsele importate.
Prin OUG nr. 9/2013, timbrul de mediu pentru autoturisme si autovehicule, se plateste potrivit dispozitiilor anterior mentionate, cu ocazia primei inmatriculari in Romania, de catre o persoana fizica sau juridica al carei autoturism este supus înmatricularii, atat pentru autovehicule noi, cat si pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori produse in Romania.
Altfel spus, timbrul de mediu se datoreaza atat pentru atoturismele noi, cat si pentru cele rulate, pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante pentru autovehicule care nu fac parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii, situatie in care se apreciaza ca nu poate fi retinuta existenta unei diferente de aplicare a acesteia.
Avand in vedere cele analizate, apreciaza instanta de recurs ca, in speta, nu exista nicio discriminare rezultata din faptul ca partea reclamantă, care a achizitionat un vehicul rulat inmatriculat anterior . membru este obligat a plati timbrul de mediu pentru prima inmatriculare, in conditiile in care, taxa în cauză este datorata si de catre cei care achizitioneaza un vehicul produs/rulat în Romania.
Legiuitorul național prevede clar că obligatia platii timbrului de mediu intervine cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat. Prin urmare, simpla transcriere genereaza obligatia fiscala. Chiar daca pentru autovehicul legiuitorul nu ar fi prevazut la momentul inmatricularii obligatia achitarii taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, aceasta împrejurare nu conduce la concluzia că timbrul nu este datorat. Dimpotriva, din ansamblul reglementarii asigurate de OUG nr. 9/2013 rezultă că timbrul este impus pentru toate autovehiculele, fără discriminare. Cu alte cuvinte, chiar daca pentru autovehicul legiuitorul nu ar fi prevazut la momentul înmatricularii obligatia achitarii taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, timbrul de mediu este datorat. Textul se interpreteaza, deci, ca fiind aplicabil inclusiv pentru ipoteza anterioara reglementarii asigurate de taxa specială reglementata de art. 214^1 - 214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, în vigoare în perioada 1 iulie 2008 - 12 ianuarie 2012, sau taxa pentru emisiile poluante în vigoare în perioada 13 ianuarie 2012 - 14 martie 2013, prevăzută de Legea nr. 9/2012, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul – reclamant P. G., domiciliat în ., jud. Teleorman împotriva sentinței civile nr.760 din data de 23.10.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți ADMINISTRȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE – SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL T. M., cu sediul în T. măgurele, .. 1, jud. Teleorman și M. M. ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE PRIN ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 29, corp A, sector 6 ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. C. G. C. M. F. C. P.
GREFIER
I. P.
Red. C.M.F
2ex/………
Tribunalul Teleorman ---judecător N. M.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1566/2015. Curtea de... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1516/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
