Pretentii. Decizia nr. 341/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 341/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 7978/3/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 341

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20.01.2015

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: H. P.

JUDECĂTOR: A. M. G.

JUDECĂTOR: O. S.

GREFIER: E. S. M.

Pe rol se află pronunțarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 3723/26.06.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI O. PRIN PRIMAR, ORAȘUL O. PRIN PRIMAR, P. ORAȘULUI O. și C. L. O. PRIN SECRETAR, având ca obiect „pretenții.”

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 06.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 13.01.2015 și 20.01.2015, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 22.12.2011 sub nr._/2/2011 reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI – RADET i-a chemat în judecată pe pârâții Primăria Orașului O. prin Primar, Orașul O. prin Primar, P. Orașului O. și C. L. O. prin Secretar oraș O., solicitând obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare alocării la bugetul local și achitării către reclamantă a sumei de 1.427.236,71 lei compuse din 1.236,481,67 lei reprezentând creanțe împotriva asociațiilor de proprietari/asociațiilor de locatari din orașul O., jud. Ilfov, constatate prin sentințe judecătorești, suma de 114.419,20 lei reprezentând creanțe rămase de recuperat de la asociațiile de proprietari/locatari din orașul O., jud. Ilfov și aflate în curs de soluționare la Judecătoria B. și suma de 76.335,84 lei reprezentând cheltuieli de judecată și executare.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că RADET prin sucursala sa de Exploatare Termoficare O. a asigurat furnizarea serviciului de alimentare cu energie termică către orașul O..

La data de 13.11.2003 s-a încheiat contractul de administrare nr. 9073 între reclamantă în calitate de administrator și C. L. O. în calitate de proprietar, având ca obiect administrarea de către RADET a rețelelor de termoficare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente, bunuri aparținând domeniului public al orașului O., cu obligația pentru C. L. O. de a restitui anual prin bugetul de venituri și cheltuieli sumele plătite de RADET. Între părți s-a încheiat actul adițional nr. 2670/29.03.2004 la contractul de administrare nr. 9073/13.11.2003 prin care s-a convenit prelungirea contractului până la data de 15.04.2004.

Prin HCGMB nr. 2/2004 s-a aprobat „Programul de reorganizare, restructurare, eficientizare a RADET București”, în conformitate cu care reclamanta urma să înceteze furnizarea serviciilor specifice către orașele B. și O., iar acestea să își organizeze, potrivit legii, structurile organizatorice necesare. Ulterior, prin HCGMB nr. 200/14.10.2004 s-a aprobat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET – București către orașul O. până la data de 01.05.2005, cu obligația pentru Primăria O. de a plăti subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de către RADET București.

Prin adresa nr._/27.04.2005 Primăria O. a solicitat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București pe perioada sezonului rece 2005-2006. D. urmare, prin HCGMB nr. 191/2005 s-a aprobat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București către orașul O. până la data de 30.04.2006, cu obligația pentru Primăria O. de a plăti subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de către RADET București.

Primăria orașului O. a solicitat prin adresa nr. 5599/27.03.2006 asigurarea continuității serviciilor de utilități publice de către RADET București pentru perioada aprilie 2006 – aprilie 2008. Prelungirea contractului de administrare nr._/19.09.2005 pentru orașul O. pe perioada aprilie 2006 – aprilie 2008 a fost de asemenea aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrație RADET nr. 17/31.03.2006.

Având în vedere cererea orașului O., RADET a solicitat prin adresa nr. 2442/16.06.2006 promovarea unui proiect de Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București privind asigurarea continuității furnizării utilităților publice în orașul O. până în aprilie 2008, cu plata de către Primăria orașului O. a subvenției și a contravalorii serviciilor prestate.

La data de 02.11.2006 a fost emisă Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 259 prin care s-a aprobat asigurarea continuității furnizării utilităților publice de către RADET către orașul O. până la data de 30.04.2008, cu obligația Primăriei orașului O. de a plăti subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de către RADET București.

Serviciul de utilitate publică de furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru orașul O., jud. Ilfov a fost asigurat de RADET București în perioada februarie 2003 – mai 2008 în baza contractelor de administrare nr. 9073/13.11.2003, nr._/19.09.2005, nr._/08.11.2006 și nr._/02.10.2007, încheiate între RADET și C. L. O., fiind aprobate de CGMB prin Hotărârile nr. 191/08.09.2005 și nr. 259/02.11.2006.

În ceea ce privește serviciile prestate de reclamantă în baza contractelor de administrare, reclamanta a menționat că asociațiile de locatari/proprietari din orașul O., jud. Ilfov nu au achitat contravaloarea facturilor de furnizare energie termică emise pe perioada februarie 2003 – mai 2008. Acest aspect a determinat RADET să formuleze împotriva asociațiilor de locatari/proprietari din orașul O., jud. Ilfov acțiuni în instanță, obținându-se astfel 198 de sentințe civile prin care se constată dreptul de creanță al reclamantei pentru serviciile prestate, sentințe ce au fost puse în executare.

Valoarea totală a titlurilor puse în executare prin intermediul birourilor executorilor judecătorești este de 1.303.755,52 lei, cheltuielile de executare aferente fiind în cuantum de 71.364,40 lei. Până în prezent nu au fost puse în executare 14 titluri executorii care constată un drept de creanță în cuantum de 39.680,98 lei, la care se adaugă suma de 1.286,44 lei reprezentând cheltuieli de judecată și învestire.

Din totalul creanțelor în valoare de 1.348.436,50 lei (compuse din suma de 1.308.755,52 lei – pusă în executare silită și din suma de 39.680,98 lei – în privința căreia nu s-a trecut la executare silită) a fost recuperată suma de 111.954,83 lei, rămânând de încasat suma de 1.236.481,67 lei, la care se adaugă suma de 72.260,84 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și executare.

În prezent, pe rolul Judecătoriei B. se află în curs de soluționare un număr de 57 de dosare, promovate de reclamantă în contradictoriu cu asociațiile de locatari/proprietari din orașul O., jud. Ilfov în vederea recuperării unor creanțe în cuantum de 114.419,20 lei, reprezentând majorări de întârziere calculate în continuare la facturile de energie termică emise în perioada februarie 2003 – mai 2008, la care se adaugă suma de 3.685 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare alocării la bugetul local și achitării către reclamantă a sumei de 1.427.236,71 lei, reclamanta a menționat că art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede: „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

RADET București și-a îndeplinit în integralitate obligațiile stabilite prin Hotărârile CGMB și prin contractele de administrare, asigurând serviciul de utilitate publică de furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru orașul O., jud. Ilfov. Faptul neachitării debitului restante ale asociațiilor de locatari/proprietari din orașul O., jud. Ilfov a determinat punerea reclamantei în imposibilitatea de a achita la termenului scadent sumele datorate producătorilor de energie termică și aplicarea de penalități, conform prevederilor contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu aceștia, producând blocaje financiare și blocarea conturilor RADET București.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

Art. 8 teza I din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede: „(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale”.

Interesul reclamantei în ceea ce privește formularea acțiunii este pe deplin justificat, având în vedere că serviciul de utilitate publică de furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru orașul O., jud. Ilfov, a fost asigurat de RADET București în perioada februarie 2003 – mai2008 în baza contractelor de administrare nr. 9073/13.11.2003,_/19.09.2005,_/08.11.2006 și_/02.10.2007, încheiate între reclamantă și C. L. O., fiind aprobate de CGMB.

Reclamanta nu a încasat în integralitate contravaloarea serviciilor prestate, rămânând un debit de 1.427.236,71 lei.

Potrivit prevederilor art. 1 și art.2 din HCGMB nr. 200/14.10.2004, nr. 191/08.09.2005 și nr. 259/02.11.2006 „Primăria orașului O. este obligată să plătească subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de RADET București”.

HCGMB nr. 200/14.10.2004, nr. 191/08.09.2005 și nr. 259/02.11.2006 sunt acte administrative emise în realizarea puterii publice, concretizând voința autorității administrative. Mai mult, aceste acte administrative au fost emise ca urmare a solicitărilor adresate de către Primăria orașului O. și C. L. O. în vederea asigurării continuității furnizării utilităților publice de către RADET București în orașul O., jud. Ilfov.

Având în vedere că Hotărârile CGMB nr. 200/14.10.2004, nr. 191/08.09.2005 și nr. 259/02.11.2006 sunt acte administrative, acestea sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept care intră sub incidența dispozițiilor acestora, producându-și efectele pe care le-a urmărit autoritatea administrativă prin emiterea lor, în speță CGMB.

Una dintre valorile esențiale ale statului o reprezintă respectarea actelor administrative emise în realizarea puterii publcie fundamentată pe domnia legii, iar refuzul explicit al autorității publice de a le respecta întocmai și de a le pune în executare înseamnă o atingere gravă adusă principiilor generale ale statului de drept.

Atât timp cât hotărârile CGMB nu au fost contestate, ci din contră au fost emise în concordanță cu voința Primăriei orașului O. și Consiliului L. O., reclamanta solicită obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare alocării la bugetul local și achitării către reclamantă a sumei de 1.427.236,71 lei.

Cererea a fost întemeiată pe art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

La termenul din 27.02.2012 Primăria orașului O. a depus la dosar note scrise prin care a arătat că a achitat integral toate obligațiile de plată către RADET pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire până la data de 30.04.2008 în baza contractelor de furnizare a energiei termice nr.1185/20.05.1992 și nr. 989/21.05.2007 (înregistrate la noi sub nr._/15.11.2006), precum și a contractelor de administrare nr. 9073/13.11.2003, nr. 8839/18.10.2004, nr._/19.09.2005, nr._/08.11.2006, nr. 1942/02.10.2007. Conform adresei nr. 9125/14.04.2008 înregistrate la Primăria orașului O. sub nr. 8045/14.04.2008, RADET i-a notificat oficial încetarea contractului de administrare nr._/02.10.2007. La data de 23.05.2008 s-a achitat ultima obligație de plată către RADET București, soldul contului fiind zero.

Prin sentința civilă nr. 1355/27.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/2/2011 s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Ca urmare cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.03.2012 sub nr._ .

La termenul din 27.03.2013 reclamanta a depus precizări la cererea de chemare în judecată prin care a indicat cuantumul actual al creanței față de pârâți, solicitând obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare alocării la bugetul local și achitării către reclamantă a următoarelor sume:

- 1.131.179,94 lei reprezentând creanțe împotriva asociațiilor de proprietari/asociațiilor de locatari din orașul O., jud. Ilfov, creanțe stabilite prin sentințe judecătorești (212 sentințe judecătorești, puse în executare silită). Reclamanta a precizat că de la data introducerii acțiunii până la data formulării precizărilor s-a reușit recuperarea sumei de 240.392,32 lei, astfel încât din totalul de 1.371.572,26 lei au rămas de recuperat 1.131.179,94 lei

- 74.184,10 lei reprezentând cheltuieli de executare și onorarii executori judecătorești aferente punerii în executare silită a celor 212 sentințe judecătorești

- 168.413,60 lei reprezentând penalități de întârziere, calculate la data formulării precizărilor, la facturile de energie termică emise în perioada februarie 2003 – mai 2008 și neachitate și în continuare penalități de întârziere calculate până la data achitării efective și integrale a debitului principal. Reclamanta a precizat că a obținut deja 19 sentințe judecătorești favorabile pronunțate de Judecătoria B., sentințe prin care asociațiile de proprietari/locatari din orașul O. au fost obligate la plata de penalități, sumele nefiind recuperate

- 489,86 lei reprezentând cheltuieli de judecată obținute prin cele 19 sentințe pronunțate de Judecătoria B..

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, tribunalul a reținut următoarele:

Între C. L. al orașului O. în calitate de proprietar și RADET în calitate de administrator s-a încheiat contractul de administrare nr. 9073/13.11.2003 (filele 27-33 din dosarul C.) având ca obiect administrarea de către RADET a rețelelor de termoficare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente, bunuri aparținând domeniului public al orașului O..

Conform art. 3 din contract RADET s-a obligat, printre altele, să asigure exploatarea la parametrii optimi a bunurilor primite în administrare; să execute la timp și în condiții de calitate reparațiile curente și capitale din bugetul propriu de venituri și cheltuieli; să reinvestească veniturile realizate din vânzarea deșeurilor feroase rezultate în urma casării acestora în întreținerea și modernizarea bunurilor aparținând domeniului public.

Pe de altă parte, potrivit art. 2 din contract C. L. al orașului O. s-a obligat să restituie anual prin bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul expirat, sumele plătite de RADET în calitate de administrator, făcându-se dovada creșterii valorii domeniului public cu aceeași sumă, ca urmare a lucrărilor de investiții și modernizări efectuate.

Contractul de administrare nr. 9073/13.11.2003 urma să producă efecte până la data de 31.03.2004 (art. 4), durata sa fiind prelungită până la 15.04.2004 prin actul adițional nr. 2670/29.03.2004 (fila 34 din dosarul C.).

Ulterior, între C. L. al orașului O. în calitate de proprietar și RADET în calitate de administrator s-a încheiat contractul de administrare nr._/19.09.2005 (filele 35-38 din dosarul C.) având ca obiect administrarea de către RADET a rețelelor de termoficare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente, bunuri aparținând domeniului public al orașului O., cu valabilitate până la data de 30.04.2006.

Potrivit art. 2 din contract C. L. al orașului O. s-a obligat să restituie anual prin bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul expirat, sumele plătite de RADET în calitate de administrator, făcându-se dovada creșterii valorii domeniului public cu aceeași sumă, ca urmare a lucrărilor de investiții și modernizări efectuate.

La 08.11.2006 între C. L. al orașului O. în calitate de proprietar și RADET în calitate de administrator s-a încheiat contractul de administrare nr._ (filele 39-42 din dosarul C.) având ca obiect administrarea de către RADET a rețelelor de termoficare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente, bunuri aparținând domeniului public al orașului O., cu valabilitate până la data de 01.06.2007.

La art. 2 din contract s-a prevăzut că în bugetul de venituri și cheltuieli anual, aprobat prin HCL O. vor fi alocate sume pentru subvenționarea diferenței între prețul de referință național stabilit prin acte normative și prețul real al energiei termice furnizate și facturate.

La 02.10.2007 între C. L. al orașului O. în calitate de proprietar și RADET în calitate de administrator s-a încheiat contractul de administrare nr._ (filele 43-46 din dosarul C.) având ca obiect administrarea de către RADET a rețelelor de termoficare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente, bunuri aparținând domeniului public al orașului O., cu valabilitate până la data de 30.04.2008.

La art. 2 din contract s-a prevăzut că în bugetul de venituri și cheltuieli anual, aprobat prin HCL O. vor fi alocate sume pentru subvenționarea diferenței între prețul de referință național stabilit prin acte normative și prețul real al energiei termice funizate și facturate.

Prin HCGMB nr. 200/14.10.2004 (filele 47-48 din dosarul C.) s-a aprobat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București către orașele B. și O. până la data de 01.05.2005, prevăzându-se că Primăriile Orașelor B. și O. vor plăti subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de către RADET București.

Prin HCGMB nr. 191/08.09.2005 (filele 49-50 din dosarul C.) s-a aprobat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București către orașele B. și O. până la data de 30.04.2006, prevăzându-se că Primăriile Orașelor B. și O. vor plăti subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de către RADET București.

Prin HCGMB nr. 259/02.11.2006 (fila 52 din dosarul C.) s-a aprobat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București către orașele B. și O. până la data de 30.04.2008, prevăzându-se că Primăriile Orașelor B. și O. vor plăti subvențiile și contravaloarea serviciilor prestate de către RADET București.

În mai multe dosare soluționate de Judecătoria B. asociațiile de locatari/proprietari din O. au fost obligate să plătească RADET, în baza contractelor de furnizare a energiei termice încheiate între respectivele asociații și RADET, contravaloarea facturilor de energie termică, majorări de întârziere și cheltuieli de judecată, iar pentru recuperarea creanțelor stabilite prin aceste sentințe RADET a demarat executarea silită împotriva asociațiilor de locatari/proprietari (filele 68-728 din dosarul Tribunalului București).

Potrivit art. 969 din Codul civil de la 1864 „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, art. 973 din același cod prevăzând „Convențiile n-au efect decât între părțile contractante”.

În speță reclamanta solicită de la pârâți sumele care sunt datorate RADET de asociațiile de locatari/proprietari din orașul O. pentru furnizarea energiei termice în baza unor contracte încheiate între asociații și RADET și în baza unor sentințe civile pronunțate în contradictoriu cu respectivele asociații.

Pârâților nu le sunt opozabile (în sensul că nu dau naștere la obligații în sarcina pârâților) nici contractele încheiate între RADET și asociațiile de locatari/proprietari, nici sentințele pronunțate în contradictoriu cu acele asociații.

Prin contractele de administrare menționate mai sus C. L. al orașului O. și-a asumat obligația de plată doar pentru lucrările de investiții și modernizări efectuate de RADET și pentru subvenționarea diferenței între prețul de referință național stabilit prin acte normative și prețul real al energiei termice furnizate și facturate, nu și pentru sumele datorate de asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor de furnizare a energiei termice.

Mențiunea din hotărârile CGMB privind plata de către Primăria orașului O. a contravalorii serviciilor prestate de RADET București se referă la serviciile prestate în temeiul contractelor încheiate cu C. L. al orașului O., nu și la serviciile prestate în baza contractelor încheiate cu alți beneficiari, cum sunt asociațiile de locatari/proprietari, contracte care nu produc efecte în privința pârâților.

Pe de altă parte, tribunalul a reținut că pârâții nu se află în vreo relație de subordonare față de C. General al Municipiului București (emitentul hotărârilor invocate de reclamantă), iar orașul O. din jud. Ilfov se află în afara razei de competență teritorială a CGMB, hotărârile CGMB fiind aplicabile doar pe raza municipiului București. În acest sens, art.85 din Legea nr. 215/2001 prevede că hotărârile CGMB sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice organizate în sectoarele municipiului București.

În consecință, tribunalul a reținut că pârâții nu datorează sumele solicitate de reclamantă în cauza de față, astfel că a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI, solicitând instanței admiterea recursului, iar pe cale de consecință, obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare alocării la bugetul local și achitării către reclamantă a sumei de 1.427.236,71 lei, ce reprezintă contravaloarea furnizării serviciilor de energie termică în sistem centralizat.

În motivarea cererii a învederat următoarele:

Potrivit considerentelor Sentinței Civile 3723/26.06.2013 (pag. 2), a cărei soluție o combate, Primăria orașului O. a solicitat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București pe perioada februarie 2003-mai 2008, prin Adresele nr._/27.04.2005 și 5599/27.03.2006.

Tot Primăria orașului O., prin Adresa 2442/16.06.2006, solicită promovarea unui proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București privind asigurarea continuității furnizării utilităților publice în orașul O. până în aprilie 2008.

Adresele menționate au avut ca rezultat emiterea de hotărâri ale CGMB, prin care s-a aprobat asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București, hotărâri în care se precizează clar că Primăria orașului O. va plăti subvențiile si contravaloarea serviciilor prestate. Serviciile prestate reprezintă, conform acestor hotărâri, servicii de alimentare a orașului O. cu energie termică, beneficiarii sau consumatorii finali fiind asociațiile de locatari/proprietari.

Interpretarea instanței de fond este fundamentată pe teza potrivit căreia, pârâții sunt obligați doar la plata lucrărilor de investiții și modernizări efectuate de către RADET București și a subvenționării diferenței între prețul de referință național și prețul real al energiei termice, nu si pentru sumele datorate de asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor de furnizare a energiei termice încheiate cu acestea.

A învederat instanței de recurs că aprecierile menționate sunt cel puțin superficiale. Cu privire la drepturile și obligațiile asociațiilor de locatari/proprietari, este adevărat că, potrivit art. 969 Cod Civil, "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante" și, în continuare, art. 973 din același cod civil de la 1864 prevede: "Convențiile n-au efect decât între părțile contactante". RADET București a înțeles astfel, să se prevaleze de liberul acces la justiție, solicitând, pe calea instanței de judecată, contravaloarea serviciilor prestate către asociațiile de locatari/proprietari. Rezultatul acestui demers este unul nesatisfăcător. Procentajul de recuperare a debitelor înregistrate de către asociațiile de locatari/proprietari de pe raza localității O. este nesemnificativ, situație ce a condus la blocaje financiare fără precedent în activitatea regiei, inclusiv poprirea conturilor regiei de către principalul furnizor de agent termic .>

Debitorii de pe raza orașului O. au beneficiat de serviciile prestate de către RADET București doar ca urmare a solicitărilor Primăriei orașului O. de asigurare a continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică. Obligația de plată a contravalorii acestor servicii nu poate reveni, în mod exclusiv, asociațiilor de locatari/proprietari, chiar și în situația încheierii de contracte cu acestea.

Dacă prevederile art. 969 din Codul Civil de la 1864, potrivit interpretărilor instanței, produc efecte între părțile contractante (RADET București și asociațiile de locatari/proprietari), consideră că aceleași prevederi, în temeiul aceleiași interpretări pertinente, produc efecte și asupra convențiilor sau înțelegerilor dintre Municipiul București, RADET București și Primăria orașului O..

Solicitările Primăriei orașului O. de asigurare a continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică au avut ca efect emiterea de hotărâri ale Consiliului de Administrație a RADET București și ale CGMB ca reprezentanți ai Municipiului București, hotărâri care au fost aduse la cunoștința Primăriei orașului O. și care conțin, fără excepție, obligația de plată de către acesta (Orașul O.) și a contravalorii serviciilor prestate de către RADET București adică, servicii de alimentare a orașului O. cu energie termică.

Pentru lămurirea înțelesului și întindererii expresiei "servicii prestate", învederăm instanței că potrivit art. 979 din Codul Civil de la 1864 "Termenii susceptibili de două înțelesuri se interpretează în înțelesul ce se potrivește mai mult cu natura contractului". Astfel, prin prisma celor stipulate în Hotărârea CGMB nr. 191/08.09.2005 și Hotărârea CGMB nr. 259/02.11.2006, "natura contractului" este clar definită ca fiind asigurarea continuității furnizării serviciilor de alimentare cu energie termică de către RADET București către orașul O..

Consideră că Primăria orașului O. este susceptibilă la plata contravalorii serviciilor prestate de către RADET București.

Instanța de fond, potrivit art. 85 din Legea 215/2001, privind administrația publică locală, reține că hotărârile menționate nu sunt opozabile pârâților, având în vedere că acestea sunt emise de către instituții ale autorităților publice locale la nivelul orașului București, nefiind aplicabile asupra orașului O..

A precizat recurenta că hotărârile menționate, deși emise de o instituție publică fără jurisdicție la nivelul orașului O., au produs totuși efecte juridice asupra comunității acestui oraș, reprezentată de pârâți, prin asigurarea continuității serviciilor de furnizare a energiei termice de către RADET București la solicitarea expresă a pârâților. în condițiile prevăzute de Municipiul București prin Hotărâre.

Astfel, prin solicitările Primăriei orașului O., Municipiul București prin C. General al Municipiului București a emis Hotărârea nr. 191/08.09.2005 și Hotărârea nr. 259/02.11.2006, hotărâri care au fost aduse la cunoștința solicitantului, fiind însușite de acesta.

Hotărârile menționate s-au materializat prin încheierea de contracte de administrare, acestea constituind acordul de voință a celor două părți privind furnizarea serviciilor de alimentare cu energie termică, anulând astfel lipsa de opozabilitate reținută de instanța de fond.

Dacă acordul de voință naște un raport juridic cu privire la prestarea serviciilor, consideră că există, de asemenea, același raport juridic volițional și în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de plată, obligații însușite de către autorii actelor juridice menționate.

De altfel, nu asociațiile de proprietari, deși constituite ca persoane juridice, sunt cele care au solicitat, în repetate rânduri, asigurarea continuității serviciilor de furnizare a energiei termice la nivelul orașului O. ci Orașul O. prin pârâți.

Față de acestea, solicită admiterea recursului declarat de către RADET București, casarea Sentinței Civile 3723/26.06.2013, pronunțată în Dosarul_, de către Tribunalul București, Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal iar pe cale de consecință, obligarea pârâților la efectuarea operațiunilor administrative necesare alocării la bugetul local și achitării către reclamantă a sumei de 1.427.236,71 lei, ce reprezintă contravaloarea furnizării serviciilor de energie termică în sistem centralizat.

Pârâții PRIMĂRIA ORAȘULUI O. PRIN PRIMAR, ORAȘUL O. PRIN PRIMAR, P. ORAȘULUI O. și C. L. O. PRIN SECRETAR, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.

Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate și ținând cont de incidența în cauză prevederilor art 304 1 din C. curtea reține că recursul este nefondat,urmând a fi respins ca atare.

Incidența în cauză a prevederilor art. 3041 din C. are ca semnificație din punct de vedere juridic inexistența limitării criticilor formulate împotriva hotărârii recurate la motivele de motivele de recurs strict prevăzute de art. 304 din C., iar în acest caz instanța de recurs poate să examineze hotărârea atacată sub toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce apropie calea de atac de apel, deci partea poate invoca în această situație orice motiv de nemulțumire împotriva hotărârii.

În contextul incidenței în prezenta cauză a prevederilor art. 304 1 din C., recursul declarat de către recurenta-reclamantă RADET nu este limitat la motivele de recurs prevăzute de art. 304 din C., recurenta-reclamantă putându-se prevala în această situație orice motiv de nemulțumire de fapt și de drept împotriva hotărârii .

Condițiile pentru antrenarea răspunderii civile contractuale sunt următoarele:

a)existența unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligații contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului.

b)existența unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere

c)raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu

d) vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită.

Pentru acordarea despăgubirilor, pe lângă întrunirea în persoana debitorului a condițiilor răspunderii civile contractuale menționate anterior mai este necesar, pe de o parte, ca debitorul să fie pus în întârziere ,iar, pe de altă parte, să nu existe o clauză de neresponsabilitate.

Pentru acordarea despăgubirilor este necesară îndeplinirea cumulativă în persoana debitorului obligației neexecutate a tuturor condițiilor privind răspunderea civilă contractuală menționate anterior, neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile privind acordarea de despăgubiri făcând de prisos analiza celorlalte condiții și atrage,pe cale de consecință,respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

Potrivit art 1082 din Codul civil debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.

Potrivit art 1083 din Codul civil nu poate fi loc la daune-interese când, din o forță majoră sau din un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a făcut aceea ce-i era poprit.

Potrivit art 1084 din Codul civil daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate.

Potrivit art 1085 din Codul civil debitorul nu răspunde decât de daunele-interese care au fost prevăzute sau care au putut fi prevăzute la facerea contractului, când neîndeplinirea obligației nu provine din dolul său.

Potrivit art 1086 din Codul civil chiar în cazul când neexecutarea obligației rezultă din dolul debitorului, daunele-interese nu trebuie să cuprindă decât aceea ce este o consecință directă și necesară a neexecutării obligației.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumele care sunt datorate RADET de asociațiile de locatari/proprietari din orașul O. pentru furnizarea energiei termice în baza unor contracte încheiate între asociații și RADET și în baza unor sentințe civile pronunțate în contradictoriu cu respectivele asociații.

În mai multe dosare soluționate de Judecătoria B. asociațiile de locatari/proprietari din O. au fost obligate să plătească RADET, în baza contractelor de furnizare a energiei termice încheiate între respectivele asociații și RADET, contravaloarea facturilor de energie termică, majorări de întârziere și cheltuieli de judecată, iar pentru recuperarea creanțelor stabilite prin aceste sentințe RADET a demarat executarea silită împotriva asociațiilor de locatari/proprietari (filele 68-728 din dosarul Tribunalului București).

Curtea reține că sentința instanței de fond este legală și temenică întrucât în persoana pârâților din prezenta cauză nu este îndeplinită condiția privind existența unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligații contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului, neîndeplinirea acestei condiții făcând de prisos analiza celorlalte condiții.

Curtea reține că nu este îndeplinită în persoana pârâților condiția privind existența unei fapte ilicite care constă în nerespectarea de către aceasta unei obligații contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorei RADET, neîndeplinirea acestei condiții făcând de prisos analiza celorlalte condiții întrucât pârâții din prezenta cauză nu și-au asumat obligația contractuală față de RADET de a plăti către aceasta sumele datorate de asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor de furnizare a energiei termice încheiate cu recurenta-reclamantă.

Potrivit art. 969 din Codul civil de la 1864 „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, art. 973 din același cod prevăzând „Convențiile n-au efect decât între părțile contractante”.

Raportând prevederile legale menționate anterior la prevederile contractelor încheiate între părților din prezenta cauză curtea reține că intimatele-pârâte nu și-au asumat obligația contractuală de a plăti către RADET sumele datorate de asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor de furnizare a energiei termice încheiate cu recurenta-reclamantă.

Așadar,contractele de furnizare a energiei termice încheiate de RADET cu asociațiile de locatari/proprietari produc efecte juridice doar între părțile contractante având în vedere prevederile art 969 și 973 din Codul civil, neputând fi extinse efectele juridice ale acestui contract față de alte persoane care nu a participat nici direct și nici prin reprezentant la încheierea acestor contracte.

În aceste condiții, contractele de furnizare a energiei termice încheiate de RADET cu asociațiile de locatari/proprietari produc efecte juridice doar între părțile contractante, pârâților din prezenta cauză nefiindu-le opozabile efectele juridice ale contractele încheiate între RADET și asociațiile de locatari/proprietari și nici hotărârile judecătorești pronunțate de către instanțele de judecată în ce privește executarea acestor contracte.

Argumentele expuse de către recurenta-reclamantă prin cererea de recurs formulată în cauză nu sunt de natură să creeze în sarcina intimaților-pârâți obligația de a plăti către RADET sumele datorate de asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor de furnizare a energiei termice încheiate cu asociațiile de locatari/proprietari atâta vreme cât nu există o clauză contractuală expresă în acest sens asumată de către intimatele pârâte.

Desigur,încheierea contractelor de administrare între RADET și C. L. al orașului O. a avut ca finalitate crearea premiselor necesare pentru furnizarea de către RADET a energiei termice către asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor încheiate cu acestea.

Însă răspunderea pentru neexecutarea obligației de plată a contravalorii a energiei termice este un personală și revine exclusiv beneficiarilor acestor servicii în baza contractelor încheiate între aceștia și RADET.

Din conținutul contractelor de administrare încheiate între RADET și C. L. al orașului O., curtea reține că aceasta din urmă și-a asumat obligația de plată doar pentru lucrările de investiții și modernizări efectuate de RADET și pentru subvenționarea diferenței între prețul de referință național stabilit prin acte normative și prețul real al energiei termice furnizate și facturate, iar nu și pentru sumele datorate de asociațiile de locatari/proprietari în baza contractelor de furnizare a energiei termice.

În mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că mențiunea din hotărârile CGMB privind plata de către Primăria orașului O. a contravalorii serviciilor prestate de RADET București se referă la serviciile prestate în temeiul contractelor încheiate cu C. L. al orașului O., nu și la serviciile prestate în baza contractelor încheiate cu alți beneficiari, cum sunt asociațiile de locatari/proprietari, contracte care nu produc efecte în privința pârâților.

Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei curtea reține că intimații- pârâții nu se află în vreo relație de subordonare față de C. General al Municipiului București, iar orașul O. din jud. Ilfov se află în afara razei de competență teritorială a CGMB, hotărârile CGMB fiind aplicabile doar pe raza municipiului București. În acest sens, art.85 din Legea nr. 215/2001 prevede că hotărârile CGMB sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice organizate în sectoarele municipiului București.

Pentru aceste motive curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 3723/26.06.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMĂRIA ORAȘULUI O. PRIN PRIMAR, ORAȘUL O. PRIN PRIMAR, P. ORAȘULUI O. și C. L. O. PRIN SECRETAR, fiind nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2015.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

H. P. A.M. G. O. S. E. S. M.

Red. și dact. Jud. O.S./gref. E.S.M./2ex.

Jud. fond: S. S. C.

Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 341/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI