Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1404/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1404/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 884/2/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. A. și FISCAL
Sentința nr. 1404
Ședința publică din data de 19 mai 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: DRĂGHICI DANIEL MARIAN
GREFIER: LUCREȚIA M.
Pe rol fiind cererea de suspendare a executării actului administrativ, formulată de reclamantul U.A.T. MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ, prin primar, în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde reclamantul, reprezentat prin avocat T. C., cu împuternicire avocațială la fila 23 din dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantului depune la dosar dovada consemnării cauțiunii în cuantum de 5.000 lei, respectiv recipisa nr._/1/_ emisă de CEC BANK SA-Sucursala Pitești.
Curtea dispune păstrarea copiei la dosar și înaintarea originalului recipisei de consemnare nr._/1/07.05.2015 la Registrul de valori al Secției a VIII-a, sens în care se va emite adresă.
La interpelarea Curții dacă insistă în solicitarea de suspendare a executării deciziei nr. 255/04.08.2014 privind soluționarea contestației, apărătorul reclamantului răspunde afirmativ.
Curtea invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării deciziei nr. 255/04.08.2014 privind soluționarea contestației.
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției inadmisibilității ca nefondată, apreciind că decizia nr. 255/04.08.2014 face corp comun cu nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/19.05.2014.
Curtea admite excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării deciziei nr. 255/04.08.2014, având în vedere că aceasta reprezintă actul administrativ prin care s-a soluționat contestația administrativă, neconținând dispoziții care să poată fi puse în executare. Curtea subliniază că singurul act administrativ susceptibil de executare și, pe cale de consecință, a cărei suspendare a executării se poate solicita este titlul de creanță reprezentant de nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/19.05.2014, care, odată cu împlinirea termenului legal, devine titlu executoriu.
Curtea acordă cuvântul asupra probelor.
Apărătorul reclamatului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri și, nefiind alte cereri de formulat, acordă părții prezente cuvântul în dezbateri asupra cererii de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/19.05.2014, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare ce face obiectul dosarului nr._ înregistrat tot pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii de suspendare a executării notei de constatare nr._/19.05.2014, susținând că sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Astfel, în ceea ce privește cazul bine justificat, arătat că acesta rezultă din următoarele împrejurări: clarificarea celor 123 de locuri de muncă de către autoritatea contractantă nu modifică documentația de atribuire, nefiind un criteriu de eligibilitate; clarificarea respectivă nu a avut efectul restricționării participării ofertanților la procedura de atribuire, principiile concurenței, transparenței și tratamentului egal fiind respectate, astfel rezultă din însuși raportul procedurii de atribuire; beneficiarul nu a încălcat prevederile contractului de finanțare, ci și-a îndeplinit cu bună-credință obligațiile asumate, iar clarificarea constituie tocmai dovada în acest sens; principiul certitudinii juridice a fost încălcat, ca și cel al proporționalității.
În ceea ce privește paguba iminentă, arată că și această condiție este îndeplinită, având în vedere următoarele împrejurări: corecția aplicată are o valoare extrem de mare; eventuala executare, la acest moment, a sumei, coroborată cu existența unui deficit al bugetului general al municipiului pe anul 2015, în cuantum de 7,358 milioane lei ar cauza dificultăți financiare majore municipiului, cu consecința îngreunării activității sale și a imposibilității efectuării plăților bugetate în proiecte europene, proiecte publice sau către salariați și furnizori, nefiind exclusă nici . de plată; executarea silită va conduce la imposibilitate de a finaliza executarea proiectului pentru care a fost încheiat contractul de finanțare, cu consecința pierderii fondurilor europene accesate, ca sancțiune aplicată de către Comisia Europeană ca urmare a neutilizării fondurilor în perioada de implementare (sfârșitul anului 2015); o astfel de consecință ar fi dramatică pentru municipiu, acesta fiind obligat să continue lucrările din fonduri proprii, fonduri care nu există; executarea silită ar determina inclusiv incapacitatea municipiului de a finaliza și celelalte lucrări de infrastructură deja contractate și care sunt necesare în vederea implementării contractului de finanțare, și anume lucrările de consolidare a drumurilor pentru care a fost obținută finanțarea europeană și care urmează a fi exectuate în trimestrele I și II ale anului 2015; demararea unor forme de executare, marcate de publicitatea inerentă unor astfel de acte, ar crea municipiului o imagine de debitor rău platnic sau de rea-credință, ceea ce ar afecta într-o măsura semnificativă credibilitatea și imaginea sa, cu consecința pierderii șansei de a încheia contracte noi și/sau a alterării raporturilor contractuale aflate deja în desfășurare.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei cereri de suspendare a executării, constată următoarele:
- Cererea de suspendare a executării.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 12.02.2015, reclamantul U.A.T. Municipiul Curtea de Argeș a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. D. Regionale și Administrației Publice, suspendarea executării deciziei nr. 255/04.08.2014 de soluționare a contestației, precum și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/19.05.2014, până la soluționarea acțiunii în anulare ce face obiectul dosarului înregistrat sub nr._ pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
În motivare, reclamantul a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ la art. 15 alin. 1 raportat la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, referitor la cazul bine justificat, a arătat că rezultă din următoarele împrejurări:
1) clarificarea celor 123 de locuri de muncă de către autoritatea contractantă nu modifică documentația de atribuire, nefiind un criteriu de eligibilitate (argumente: crearea acestor locuri de muncă urma a fi dovedită la finalizarea executării contractului, ca dovadă a îndeplinirii obligațiilor specifice care revin executantului; prin clarificarea în discuție nu s-a impus o nouă cerință de calificare, contractarea unui anume număr de angajați urmând a fi analizată numai în contextul evaluării modului de îndeplinire a contractului de către executant, și nicidecum în cadrul procesului de selecție a ofertelor; clarificarea impune o obligație viitoare, a posteriori finalizării contractului, de unde rezultă că în mod obiectiv nu ar fi putut fi analizată de autoritatea contractantă ca o cerință de calificare; clarificarea privește numai proiectul de contract de lucrări, iar nu cerințele de eligibilitate prezentate în documentația de atribuire);
2) clarificarea respectivă nu a avut efectul restricționării participării ofertanților la procedura de atribuire, principiile concurenței, transparenței și tratamentului egal fiind respectate, astfel rezultă din însuși raportul procedurii de atribuire, clarificarea fiind emisă tocmai pentru a respecta tratamentul egal și concurența între ofertanți; acesta este și motivul pentru care niciunul dintre cei 8 ofertanți nu au contestat clarificarea și nu și-au pus măcar problema vreunui tratament restrictiv, inegal sau a vreunei vătămări a drepturilor și intereselor lor;
3) beneficiarul nu a încălcat prevederile contractului de finanțare, ci și-a îndeplinit cu bună-credință obligațiile asumate, iar clarificarea constituie tocmai dovada în acest sens;
4) principiul certitudinii juridice a fost încălcat (argumente: în cadrul verificării eligibilității, anterior semnării contractului, M. D. Regionale și Turismului a analizat cererea de finanțare și, implicit, inclusiv modul în care Municipiul propunea crearea celor 123 locuri de muncă, și a validat-o; dacă aceste elemente erau de natură a genera potențiale încălcări ale legislației achizițiilor publice, MDRAP trebuia să sesizeze aceste aspecte încă din faza analizării cererii de finanțare și să dispună clarificarea/îndreptarea acestora sau să nu aprobe respectiva cerere de finanțare; cu toate acestea, M. a apreciat că toate condițiile de eligibilitate stipulate de Ghidul Soliciantului și de legislația națională și comunitară au fost îndeplinite și, ca urmare, a semnat contractul de finanțare; dacă Municipiul nu ar fi implementat proiectul cu respectarea termenilor contractuali, plata ar fi fost, în cel mai bun caz, redusă de către AM P., proporțional cu neîndeplinirea indicatorilor/obligațiilor asumate, ceea ce nu s-a întâmplat; mai mult, UCVAP a verificat procedura de achiziție publică și a validat-o);
5) principiul proporționalității a fost încălcat, corecția de 25% din valoarea contractului fiind excesivă, prin raportare la faptul că execuția contractului de lucrări a fost finalizată, că executantul a creat aceste locuri de muncă, suportând cheltuielile aferente, astfel că bugetul municipiului nu a fost afectat, astfel că autoritatea finanțatoare nu este prejudiciată ca urmare a decontării acestor cheltuieli, aplicarea corecției respective ducând la îngreunarea excesivă a finalizării proiectului și la diminuarea nejustificată a absorbției fondurilor europene.
În ceea ce privește paguba iminentă, a arătat că și această condiție este îndeplinită, având în vedere următoarele împrejurări:
1) corecția aplicată are o valoare extrem de mare, iar creanța bugetară care a mai rămas de recuperat este în cuantum de 4.657.607,31 lei;
2) eventuala executare, la acest moment, a acestei sume, coroborată cu existența unui deficit al bugetului general al municipiului pe anul 2015, în cuantum de 7,358 milioane lei ar cauza dificultăți financiare majore municipiului, cu consecința îngreunării activității sale și a imposibilității efectuării plăților bugetate în proiecte europene, proiecte publice sau către salariați și furnizori, nefiind exclusă nici . de plată;
3) executarea silită va conduce la imposibilitate de a finaliza executarea proiectului pentru care a fost încheiat contractul de finanțare, cu consecința pierderii fondurilor europene accesate, ca sancțiune aplicată de către Comisia Europeană ca urmare a neutilizării fondurilor în perioada de implementare (sfârșitul anului 2015); o astfel de consecința ar fi dramatică pentru municipiu, acesta fiind obligat să continue lucrările din fonduri proprii, fonduri care nu există;
4) executarea silită ar determina inclusiv incapacitatea municipiului de a finaliza și celelalte lucrări de infrastructură deja contractate și care sunt necesare în vederea implementării contractului de finanțare, și anume lucrările de consolidare a drumurilor pentru care a fost obținută finanțarea europeană și care urmează a fi exectuate în trimestrele I și II ale anului 2015;
5) demararea unor forme de executare, marcate de publicitatea inerentă unor astfel de acte, ar crea municipiului o imagine de debitor rău platnic sau de rea-credință, ceea ce ar afecta într-o măsura semnificativă credibilitatea și imaginea sa, cu consecința pierderii șansei de a încheia contracte noi și/sau a alterării raporturilor contractuale aflate deja în desfășurare.
În drept, a invocat art. 50 alin. 8 și 9 din OUG nr. 66/2011, art. 15 din Legea nr. 554/2004,
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (filele 24-174).
Cererea este scutită de plata taxei de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.
- Întâmpinarea.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 03.03.2015 (filele 179-182), pârâtul M. D. Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile legale.
Astfel, în ceea ce privește cazul bine justificat, a arătat că reclamantul a învederat veritabile motive de nelegalitate, specifice acțiunii în anulare, care nu pot fi analizate și dezlegate în procedura sumară a cererii de suspendare a executării, întrucât s-ar antama fondul cauzei.
Referitor la paguba iminentă, a arătat că reclamantul nu prezentat niciun motiv care să susțină concluzia existenței unui prejudiciu pe cale să se producă și, oricum, măsura suspendării s-ar justifica numai dacă prin actul administrativ s-ar stabili obligații a căror neîndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu de înlăturat în ipoteza anulării actului.
În drept, a invocat art. 205 din codul de procedură civilă și art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În dovedire, pârâtul a depus la dosar documentația administrativă (filele 188-372).
3. Răspunsul la întâmpinare.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 18.03.2015 (filele 381-384), reclamantul a susținut că toate argumentele invocate în susținerea cazului bine justificat permit analiza sumară a legalității actelor administrative contestate, cu consecința stabilirii aparenței de drept în favoarea sa. De asemenea, a arătat că a prezentat pe larg împrejurările de natură a proba iminența producerii unei pagube materiale, în situația executării silite a creanței bugetare.
Reclamantul a depus la dosar practică judiciară (filele 389-401).
În drept, reclamantul a invocat art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
- Soluția instanței.
Examinând prezenta cererea de suspendare a executării, prin prisma dispozițiilor legale incidente și susținerilor părților, Curtea constată că este nefondată, reclamantul neprobând în cauză îndeplinirea cumulativă a celor două condiții specifice prevăzute de art. 15 alin. 1 raportat a art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/19.05.2014 (filele 28-35), echipa de control din cadrul M.D.R.A.P.-Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli-P. a constatat că se confirmă sesizarea potrivit căreia, prin neinformarea corectă a oricărui posibil ofertant prin modificarea cerințelor minime de calificare, nu a fost asigurată o competiție adecvată, autoritatea contractantă încălcând astfel principiile concurenței, transparenței și tratamentului egal, cu efecte directe asupra eficientei utilizări a fondurilor publice. În concret, echipa de control a constatat că autoritatea contractantă, prin clarificarea nr. 2 făcută din oficiu, a solicitat ofertanților ca la elaborarea propunerii tehnice și financiare să aibă în vedere crearea a 123 de locuri de muncă în faza de execuție a lucrărilor, obligație ce fusese asumată de autoritatea contractantă prin contractul de finanțare, astfel că a avut loc o transferare a obligației asumate de aceasta în sarcina contractantului execuției de lucrări.
Apreciind că autoritatea contractantă a încălcat dispozițiile art. 179 alin. 3 din OUG nr. 34/2006, echipa de control a constatat că aceasta reprezintă o neregulă, conform art. 2.7 din Regulamentul CE 1083/2006 și art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011, pentru care a aplicat o corecție de 25% la valoarea contractului verificat, stabilind în final o creanță bugetară în cuantum de 4.657.607,31 lei, incluzând TVA.
Împotriva acestui titlu de creanță, la data de 04.07.2014, reclamantul a formulat contestație administrativă, care a fost înregistrată la M.D.R.A.P. sub nr._/04.07.2014 și respinsă ca neîntemeiată prin decizia nr. 255/2014 (filele 24-27) de către Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul M.D.R.A.P.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a promovat acțiune în anulare, pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a fiind înregistrat dosarul nr._, iar, la data de 12.02.2015, a formulat prezenta cerere de suspendare a executării, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În urma coroborării art.15 alin. 1 cu art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că pentru admiterea unei cereri de suspendare a executării, indiferent de calea procedural aleasă, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții speciale, și anume cazul bine justificat (împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ) și paguba iminentă (prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public). De asemenea, din cuprinsul reglementării legale, Curtea mai reține că suspendarea executării unui act administrativ reprezintă o măsură de protecție provizorie a subiectului de sezină, ce poate fi dispusă în condițiile în care prezumția de legalitate, inerentă oricărui act administrativ, este îndoielnică, o atare concluzie urmând a se desprinde printr-o analiză sumară a cauzei, care nu presupune dezlegarea criticilor privitoare la legalitatea actului.
În speță, având a analiza cerința cazului bine justificat, prin raportare la argumentele prezentate de reclamant în cuprinsul cererii, Curtea constată că, în mare parte, acestea privesc inexistența neregulii, aspect care însă nu poate fi analizată în cadrul procesual de față.
Astfel, reclamantul a susținut că solicitarea de clarificare a celor 123 de locuri de muncă de către autoritatea contractantă nu modifică documentația de atribuire, nefiind un criteriu de eligibilitate, aducând în aceste sens următoarele argumente: crearea acestor locuri de muncă urma a fi dovedită la finalizarea executării contractului, ca dovadă a îndeplinirii obligațiilor specifice care revin executantului; prin clarificarea în discuție nu s-a impus o nouă cerință de calificare, contractarea unui anume număr de angajați urmând a fi analizată numai în contextul evaluării modului de îndeplinire a contractului de către executant, și nicidecum în cadrul procesului de selecție a ofertelor; clarificarea impune o obligație viitoare, a posteriori finalizării contractului, de unde rezultă că în mod obiectiv nu ar fi putut fi analizată de autoritatea contractantă ca o cerință de calificare; clarificarea privește numai proiectul de contract de lucrări, iar nu cerințele de eligibilitate prezentate în documentația de atribuire. De asemenea, reclamantul a mai susținut că solicitarea de clarificare din oficiu nu a avut efectul restricționării participării ofertanților la procedura de atribuire, principiile concurenței, transparenței și tratamentului egal fiind respectate, astfel rezultă din însuși raportul procedurii de atribuire, clarificarea fiind emisă tocmai pentru a respecta tratamentul egal și concurența între ofertanți; acesta este și motivul pentru care niciunul dintre cei 8 ofertanți nu au contestat clarificarea și nu și-au pus măcar problema vreunui tratament restrictiv, inegal sau a vreunei vătămări a drepturilor și intereselor lor. Totodată, reclamantul a mai arătat că nu a încălcat prevederile contractului de finanțare, ci și-a îndeplinit cu bună-credință obligațiile asumate, iar clarificarea în discuție constituie o dovadă în acest sens.
Or, este evident că toate aceste critici dezvoltate de reclamant în susținerea cazului bine justificat sunt, de fapt, veritabile motive de nelegalitate, care nu pot fi analizate în procedura sumară specifică cererii de suspendare a executării. Astfel cum în mod întemeiat a arătat și pârâtul în cuprinsul întâmpinării, aceste aspecte nu pot fi dezlegate cu ocazia soluționării prezentei cereri de suspendare a executării, întrucât s-ar prejudeca fondul litigiului.
Pe de altă parte, reclamantul a mai susținut încălcarea principiului certitudinii juridice sens în care a adus următoarele argumente: în cadrul verificării eligibilității, anterior semnării contractului, M. D. Regionale și Turismului a analizat cererea de finanțare și, implicit, inclusiv modul în care Municipiul propunea crearea celor 123 locuri de muncă, și a validat-o; dacă aceste elemente erau de natură a genera potențiale încălcări ale legislației achizițiilor publice, M.D.R.A.P. trebuia să sesizeze aceste aspecte încă din faza analizării cererii de finanțare și să dispună clarificarea/îndreptarea acestora sau să nu aprobe respectiva cerere de finanțare; cu toate acestea, M. a apreciat că toate condițiile de eligibilitate stipulate de Ghidul Soliciantului și de legislația națională și comunitară au fost îndeplinite și, ca urmare, a semnat contractul de finanțare; dacă Municipiul nu ar fi implementat proiectul cu respectarea termenilor contractuali, plata ar fi fost, în cel mai bun caz, redusă de către AM P., proporțional cu neîndeplinirea indicatorilor/obligațiilor asumate, ceea ce nu s-a întâmplat; mai mult, U.C.V.A.P. a verificat procedura de achiziție publică și a validat-o.
Având a analiza sumar aceste apărări, Curtea constată că art. 14 din contractul de finanțare nr. 845/01.09.2010, precum și pct. 5 din Anexa 1-Măsurile de monitorizare permit efectuarea misiunilor de control atât pe perioada de implementare a proiectului, cât și pe durata contractului de finanțare, inclusiv până la expirarea termenului de 5 ani de la data închiderii oficiale a P. 2007-2013. Împrejurarea că M.D.R.A.P. a semnat contractul de finanțare și că AM P. a rambursat sumele solicitate la plată nu poate conduce la ideea că, în situația în care se descoperă ulterior săvârșirea unei nereguli, aceasta nu ar mai putea fi sancționată, prin aplicarea măsurii de corecție financiară prevăzută de OUG nr. 66/2011, o astfel de posibilitate fiind permisă expres de atât de dispozițiile contractului de finanțare, cât și de prevederile OUG nr. 66/2011.
De asemenea, faptul că U.C.V.A.P. a verificat procedura de achiziție publică și a validat-o nu poate avea relevanța sugerată de reclamant, întrucât U.C.V.A.P. are competența de a se pronunța asupra aspectelor procedurale privind derularea achiziției publice, nedetectarea unor neconformități în timpul misiunii observatorilor săi neechivalând cu respectarea legislației achizițiilor publice. În această ordine de idei, Curtea arată că cadrul legislativ național care reglementează prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor provenite din utilizarea și gestionarea fondurilor europene este stabilit prin OUG nr. 66 din 29 iunie 2011 și HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice, potrivit cărora structurile din sistemul național de management și control al fondurilor europene au obligația de a constata neregulile apărute în utilizarea fondurilor comunitare și de co-finanțare aferente, precum și de a aplica corecțiile financiare. Aceste structuri de control au dreptul de a constata nereguli și stabili creanțe inclusiv în cazurile în care respectivele proiecte au făcut obiectul și altor verificări, fie că este vorba despre A.N.R.M.A.P., fie că este vorba despre U.C.V.A.P.
În altă ordine de idei, reclamantul a mai susținut încălcarea principiului proporționalității, apreciind că valoarea corecției financiare (25% din valoarea contractului) este excesivă, prin raportare la faptul că execuția contractului de lucrări a fost finalizată, că executantul a creat aceste locuri de muncă, suportând cheltuielile aferente, astfel că autoritatea finanțatoare nu a fost prejudiciată ca urmare a decontării acestor cheltuieli, aplicarea corecției respective ducând la îngreunarea excesivă a finalizării proiectului și la diminuarea nejustificată a absorbției fondurilor.
Curtea constată că, într-adevăr, pct. 1.5 din Anexa la OUG nr. 66/2011 prevede că rata corecției poate fi diminuată la 10% sau chiar 5%, în funcție de gravitatea neregulii. Însă, este evident că analiza circumstanțelor reale sau persoane în care a fost săvârșită neregula nu este posibilă în acest cadru procesual sumar, ci doar cu ocazia judecării acțiunii în anulare.
În aceste condiții, Curtea constată că reclamantul nu a probat existența cazului bine justificat. Întrucât cele două cerințe sunt prevăzute cumulativ de legiuitor la art. 14 alin. 1 din Lege nr. 554/2004, neîndeplinirea uneia dintre ele conducând la respingerea cererii, Curte constată că nu se mai impune analiza susținerilor reclamantului privind paguba iminentă.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge prezenta cerere ca neîntemeiată.
În baza art. 1063 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având în vedere că cererea de suspendare a executării a fost respinsă, cauțiunea în cuantum de 5.000 lei, consemnată prin recipisa nr._/1/07.05.2015 emisă de CEC BANK SA-Sucursala Pitești, se va restitui de îndată ce reclamantul va formula o cerere în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării deciziei nr. 255/04.08.2014 privind soluționare contestației.
Respinge ca nefondată cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/19.05.2014, formulată de către reclamantul U.A.T. MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ, prin primar, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la S.C.A.P. ″Țuca, Z. și Asociații″ din București, Șoseaua N. T., clădirea America House, ., nr. 4-8, ., în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, cu sediul în București, ., nr. 17, sectorul 5.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. D. M. M. LUCREȚIA
Red./thred. DDM/ 4 ex/ 02.06.2015
| ← Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 2419/2015. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1568/2015. Curtea de... → |
|---|
