CSJ. Decizia nr. 2254/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2254/2003
Dosar nr. 680/2003
Şedinţa publică din 10 iunie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la 19 august 2002, reclamanta SC M. SA Vaslui, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Vaslui şi Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat anularea procesului-verbal nr. 1753 din 28 mai 2002 şi a deciziei nr. 419 din 29 iulie 2002 emise de pârâte şi exonerarea sa de plata sumei de 28.028.269.714 lei, reprezentând impozite, taxe, penalităţi şi majorări de întârziere.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că potrivit planului de reorganizare aprobat la 31 ianuarie 2000, în baza Legii nr. 64/1995, datoriile societăţii către stat în cuantum de 17.337.546.914 lei, reprezentând taxe şi impozite, majorări de întârziere şi penalităţi însumând 59.538.782.382 lei, au fost eşalonate conform graficelor de plată.
Că a respectat întrutotul aceste grafice sub aspectul termenelor şi a sumelor prevăzute, astfel că modalitatea de stabilire a taxelor şi impozitelor, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui cu ocazia controlului din 24 mai 2002, este eronată.
Curtea de Apel Iaşi, prin sentinţa nr. 13/CA din 27 ianuarie 2003, a admis acţiunea formulată de SC M. SA.
A dispus anularea procesului-verbal nr. 1753 din 24 mai 2002 încheiat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Vaslui şi a deciziei nr. 419 din 29 iulie 2002 a Ministerului Finanţelor şi a exonerat de răspundere reclamanta privind suma de 28.028.269.714 lei, reprezentând impozite, taxe, penalităţi şi majorări de întârziere.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Vaslui, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor.
În motivarea recursului său, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a susţinut că hotărârea atacată nu este legală întrucât la data judecării în fond a cauzei, instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, în sensul că procurorul nu a participat, cu toate că potrivit art. 45 alin. (4) C. proc. civ. participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii.
Faţă de această împrejurare au solicitat trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe spre rejudecare.
În recursul lor, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Vaslui şi Ministerul Finanţelor Publice au criticat sentinţa, în fond, sub aspectul temeiniciei şi legalităţii acesteia.
Au precizat că prin procesul-verbal de control nr. 1753 din 28 mai 2002 au fost stabilite obligaţii bugetare aferente perioadei după întocmirea planului de reorganizare (1 februarie 2000 – 31 martie 2003), iar majorările de întârziere şi penalităţile nu au fost calculate distinct pentru obligaţii bugetare cuprinse în planul de organizare şi ulterioare.
Cu toate acestea, instanţa de fond a dispus anularea procesului-verbal nr. 1753/2002 în totalitate, în condiţiile în care reclamanta nu a contestat datoriile bugetare curente.
Pe de altă parte, au susţinut că sentinţa nu motivează nici înlăturarea apărărilor formulate de pârâţi, în sensul că majorările şi penalităţile în sumă de 23.509.975.944 lei nu sunt incluse în sfera cheltuielilor sau a dobânzilor la care face trimitere art. 37 din Legea nr. 64/1995 şi în consecinţă, au fost calculate având natura juridică a unei sancţiuni cu caracter financiar fiscal.
Curtea, analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, constată recursurile fondate.
În ce priveşte recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi:
Potrivit art. 12 din OUG nr. 13/2001, modificată şi aprobată prin Legea nr. 506/2001 „deciziile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi deciziile Ministerului Finanţelor Publice pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentă. Judecata se face în regim de urgenţă cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
Raportând acest text la dispoziţiile art. 45 alin. (4) C. proc. civ., în conformitate cu care „în cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii", rezultă că judecarea în fond a pricinii, având ca obiect procesul-verbal nr. 1753 din 28 mai 2002 al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vaslui şi Decizia nr. 419 din 29 iulie 2002 a Ministerului Finanţelor Publice, se face cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public.
Lipsa concluziilor procurorului atrage nulitatea hotărârii pronunţate, fără îndeplinirea acestei condiţii.
Faţă de considerentele sus-menţionate, Curtea urmează să caseze sentinţa atacată şi să trimită cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Se reţine, totodată, că invocarea în motivarea recursului a dispoziţiilor art. 304 alin. (1) C. proc. civ., nu sunt de natură să modifice soluţia dată în acest recurs, ţinând cont în acelaşi timp atât de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., precum şi de dispoziţiile art. 306 alin (3) C. proc. civ.
Cu privire la recursul formulat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Vaslui, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, motivele formulate de aceste părţi vor fi avute în vedere ca apărări de fond, cu ocazia rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Vaslui, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 13/CA din 27 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Iaşi.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2252/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 2257/2003. Contencios → |
|---|
