CSJ. Decizia nr. 2686/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2686/2003

Dosar nr. 974/2003

Şedinţa publică din 18 septembrie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 39 din 2 octombrie 2002, pronunţată în dosarul nr. 52/2001, secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, soluţionând după casare, a admis recursul în anulare jurisdicţional formulat de Procurorul General Financiar şi a modificat Decizia nr. 522 din 13 iulie 1999 a aceleiaşi secţii, în sensul admiterii recursului jurisdicţional declarat de Procurorul Financiar de pe lângă Camera de Conturi Buzău.

Pe cale de consecinţă, a admis în parte actul de sesizare al Procurorului Financiar şi a obligat, în solidar, pe persoanele răspunzătoare M.D., M.N. şi C.G., la plata sumei de 22.945.000 lei şi dobânda aferentă de 25,6% pe an, începând cu data de 29 noiembrie 1996, către D.G.A.I.A. Buzău.

Pentru a pronunţa această ultimă soluţie, secţia jurisdicţională a reţinut următoarele:

Prin pct. 2 al actului de sesizare din 16 noiembrie 1998, Procurorul Financiar de pe lângă Camera de Conturi Buzău a cerut obligarea pârâţilor:

- M.D., director general al D.G.A.I.A. Buzău;

- M.N., director strategii şi reforme şi

- C.G., contabil-şef la aceiaşi direcţie generală, la plata sumei de 22.945.000 lei reprezentând plăţi nedatorate, aprobate şi efectuate în favoarea Societăţii Agricole B.A.N. Ziduri, pentru calamitarea unei culturi de ceapă de sămânţă de pe o suprafaţă de 5 ha.

Colegiul jurisdicţional Buzău, prin sentinţa nr. 16 din 16 martie 1999, a respins actul de sesizare în întregime, inclusiv pentru pct. 2.

Recursul jurisdicţional declarat de Procurorul Financiar a fost respins prin Decizia nr. 522 din 13 iulie 1999, a secţiei jurisdicţionale, împotriva căreia a formulat recurs în anulare jurisdicţional Procurorul General Financiar, care a fost admis de secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, prin Decizia nr. 3317 din 16 noiembrie 2000, cauza fiind trimisă secţiei jurisdicţionale pentru rejudecare.

Rejudecând cauza, secţia jurisdicţională a reţinut că suma de 22.945.000 lei a fost plătită, în mod nelegal, în favoarea Societăţii Agricole B.A.N. Ziduri, cu titlu de despăgubiri pentru o cultură de 5 ha ceapă pentru sămânţă care, în realitate, nu a existat.

Împotriva acestei ultime soluţii au formulat recursul de faţă, recurenţii M.N., M.D. şi C.G., susţinând, în esenţă, că instanţa jurisdicţională:

- a încălcat prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., ignorând probatoriile administrate în cauză, din care rezultă că despăgubirile de 22.945.000 lei trebuiau acordate pentru calamitarea suprafeţei de 5 ha ceapă de sămânţă, fiind de notoritate publică confuzia dintre Societatea Agricolă B.A.N. Ziduri şi A.F. Primăvara, ambele fiind înfiinţate şi conduse de aceeaşi persoană, B.N.;

- a încălcat prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., schimbând înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al actului dedus judecăţii, fiind greşită concluzia că acea cultură nu a existat în realitate;

- încălcarea prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu aplicarea greşită a legii, în cauză neexistând un prejudiciu, din moment ce suma respectivă a ajuns în final la aceiaşi persoană: ing. B.N.

Recursul este nefondat.

Este necontestat că Societatea Agricolă B.A.N. Ziduri a primit de la D.G.A.I.A. Buzău, în baza prevederilor Legii nr. 116/1996, suma de 22.945.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru calamităţi la cultura de ceapă pentru sămânţă, pe o suprafaţă de 5 ha, în anul 1996.

De asemenea, din adresa nr. 169 din 21 mai 1998 emisă de Inspectoratul Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor Buzău, rezultă, în mod indubitabil, că Societatea Agricolă B.A.N. Ziduri a figurat în anul 1996, cu un lot semincer de 2 ha arpagic.

Susţinerea făcută de D.G.A.I.A. Buzău şi de cei trei recurenţi, potrivit căreia cultura respectivă de 5 ha ceapă de sămânţă ar fi fost înfiinţată de către A.F. Primăvara din comuna Ziduri şi că, din eroare, în actul de constatare a calamităţii din 10 iulie 1996, această suprafaţă ar fi fost înscrisă la Societatea Agricolă B.A.N. comuna Ziduri, ambele aparţinând ing. B.N., nu poate justifica, din punct de vedere legal, plata acelor despăgubiri.

În mod judicios, secţia jurisdicţională a înlăturat această susţinere, astfel că motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate, instanţa jurisdicţională pronunţându-se asupra dovezilor administrate în cauză, interpretând corect actul dedus judecăţii şi aplicând corect prevederile legale incidente în cauză.

Astfel fiind, constatând că Decizia atacată este legală şi temeinică, recursul de faţă va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de M.N., M.D. şi C.G. împotriva deciziei nr. 39 din 2 octombrie 2002 a Curţii de Conturi a României, secţia jurisdicţională, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2686/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs