ICCJ. Decizia nr. 3747/2003. Contencios. Recurs anulare acte vamale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3747/2003
Dosar nr. 753/2002
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 8 martie 2001, reclamanta C.I. C.C. SA Bihor a solicitat anularea deciziei nr. 126 din 2 februarie 2001, emisă de Direcţia Generală a Vămilor, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva DVI I 62400 din 16 septembrie 2000, privind obligarea sa la plata de taxe vamale suplimentare, în valoare de 77.477.654 lei, restituirea acestei sume şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că organele vamale au încadrat greşit articolul mixtură chimică la poziţia 21069092, în loc de 38249095, iar articolul amestecuri de substanţe odorifiante, la poziţia 33021021, în loc de 33021040.
Reclamanta a susţinut că încadrarea corectă a produselor C.C. Partea 2 şi F.E. Partea 2 este la poziţia 33021040, fiind vorba de concentrate care conţin toate substanţele aromatizante, ce definesc băuturile răcoritoare specifice, iar a produselor C.C. Partea 1 şi D.K. Partea 1 este la poziţia 38249095, fiind un amestec de trei substanţe în soluţie lichidă care, în amestec cu C.C. Partea 2, zahăr şi apă carbonatată, dau produsul C.C.
Prin sentinţa civilă nr. 5 CA – P din 14 ianuarie 2002, Curtea de Apel Oradea a admis acţiunea, a anulat Decizia nr. 126 din 2 februarie 2001 emisă de Direcţia Generală a Vămilor şi a dispus restituirea taxelor vamale, în sumă de 77.477.654 lei, reprezentând taxe vamale nedatorate şi a obligat pârâta la plata sumei de 32.114.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere raportul de expertiză tehnică şi cel de contraexpertiză efectuate în cauză.
Potrivit raportului de expertiză pentru C.C. Partea 2 şi F.E. Partea 2, poziţia tarifară corectă este 330201040, conform Tarifului Vamal de Import al României, întrucât nu conţine toate substanţele aromatizante, ce definesc băuturile specifice, asigurându-se gama completă de substanţe aromatizante a acestor băuturi, doar prin adăugarea celorlalte părţi.
În ce priveşte produsele C.C. Partea 1 şi C.C. DJ 86 Partea 1, instanţa a reţinut că se încadrează la poziţia tarifară 38249095, raportat la fişele tehnice ale fiecăruia, privind compoziţia lor chimică, ce atestă că, caracterul predominant le este dat de o substanţă chimică, necomestibilă; ca atare, periculoasă din punct de vedere organoleptic.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Oradea, susţinând într-o primă critică lipsa părţii probante a expertizei tehnice efectuate în cauză, faţă de împrejurarea că numai un expert vamal ar fi avut calitatea şi competenţa de a analiza încadrarea tarifară a produselor în litigiu şi nicidecum un expert tehnic în industria alimentară.
Pe fondul cauzei, recurenta a susţinut că încadrarea corectă a produsului C.C. Partea 2 este poziţia 32021021 care, conform Regulilor generale nr. 1 şi nr. 6, conform Notei nr. 2 de la Capitolul 33 şi în concordanţă cu Notele explicative aferente, se încadrează poziţiei tarifare nr. 2106 şi nr. 3302.
În ce priveşte produsul C.C. Partea 1 şi D.K. 86 Partea 1, recurenta a susţinut că încadrarea tarifară corectă este 21069092, acestea fiind substanţe lichide compuse din caramel, acid fosforic şi cafeină care, în amestec cu apă carbonatată, cu un îndulcitor şi componentele C.C. Partea 2, în cadrul unei tehnologii specifice, formează produsul C.C., poziţionată conform normelor de interpretare a sistemului armonizat, la poziţia 2106 cod tarifar 21069092.
Recursul nu este fondat.
Prin Declaraţia Vamală de Import din 16 septembrie 2000, reclamanta C.I. C.C. SA Bihor a fost obligată la plata sumei de 77.477.654 lei reprezentând taxe suplimentare, ca urmare a încadrării tarifare eronate a produselor C.C. Partea 2, F.L. Partea 2, C.C. Partea 1 şi D.K. 86 Partea 1.
Referitor la incompatibilitatea expertului, de a se pronunţa asupra încadrării tarifare, critica nu poate fi primită, având în vedere următoarele considerente:
Pentru a se stabili cu exactitate încadrarea tarifară a unui produs supus vămuirii, se impune cu necesitate cunoaşterea exactă a caracteristicilor care îl definesc.
În acest sens, expertul a analizat compoziţia fiecărui produs, iar instanţa a tras concluziile ce se impuneau, privind încadrarea tarifară.
Raportul de expertiză tehnică, precum şi instanţa a avut în vedere Sistemul armonizat de denumire şi clasificare a mărfurilor şi Regulamentul general de interpretare a sistemului armonizat, pe baza analizei şi definirii caracteristicilor chimici ale concentratelor în discuţie.
Faţă de cele de mai sus reţinute, nu se impunea efectuarea expertizei de către un expert vamal, care pe de o parte este subordonat recurentei şi obiectivitatea sa ar fi fost pusă sub semnul îndoielii, iar pe de altă parte, un expert vamal nu este specializat în industria alimentară şi nu ar fi putut analiza cu competenţă componentele concentraţiilor.
În ce priveşte criticile privind componenţa chimică a produselor, se constată că susţinerile recurentei nu sunt fondate sub nici un aspect.
Privitor la produsele C.C. Partea 1 şi D.K. 86 Partea 1, format din trei substanţe chimice: caramel, acid fosforic şi cafeină fără valoare nutritivă, încadrarea corectă este la poziţia tarifară 38249095, aşa cum a stabilit expertiza, având în vedere regula 3 din Regulile generale pentru sistemul armonizat de denumiri şi codificare a mărfurilor.
Această încadrare a fost agreată şi de statele europene participante la Reuniunea nr. 242 din 2 februarie 2001, a statelor membre a Comitetului pentru Codul vamal, secţiunea Nomenclatură tarifară şi statistică.
Produsul C.C Partea 2 şi F.L. Partea 2 se încadrează, în mod corect, la poziţia tarifară 33021040, deoarece aceste concentrate sunt produse lichide preparate pe bază de mixtură de substanţe odorifiante.
C.C. Partea 2 conţine caramel, substanţă chimică sintetică, alte substanţe chimice, arome sintetice şi identic naturali.
F.E. Partea 2 conţine arome sintetice şi identic naturale, suc de citrice, apă.
Caracterul a fost definit ca aditiv şi nu aliment, fără valoare nutritivă, care nu poate fi consumat ca atare, fiind un produs de polimerizare care îi conferă caracter de produs chimic.
La rândul lor, produsele adorifiante au fost definite ca produse chimice sintetice, utilizate pentru corectarea senzaţiei olfactive gustative şi trigeminale.
Astfel fiind, încadrarea lor corectă este la poziţia tarifară 33021040, fiind concentrate care nu conţin toate substanţele aromatizante, ce definesc băuturile răcoritoare specifice.
Concluzia contrară a organelor vamale este eronată, iar încadrarea acestor concentrate la poziţia tarifară 33021021 este greşită.
Pentru aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinţei, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională Interjudeţeană Oradea, împotriva sentinţei civile nr. 5 CA – P din 14 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3746/2003. Contencios. Recurs împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3748/2003. Contencios. Refuz vizare tabele de... → |
|---|
