CSJ. Decizia nr. 540/2003. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 540/2003
Dosar nr. 2380/2001
Şedinţa publică din 11 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti reclamanta M.L.A. a chemat în judecată în calitate de pârât Ministerul Sănătăţii – Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţa să îl oblige pe pârât la înscrierea Cabinetului Individual de Stomatologie în registrul unic al cabinetelor medicale.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este medic stomatologic la un cabinet şcolar şi că pentru a putea asigura un tratament corespunzător elevilor a considerat că şi acest cabinet poate face parte din rândul celor susţinute de casele de asigurări motiv pentru care a solicitat pârâtei aprobarea încheierii unui contract de darea în comodat a echipamentelor şi aparaturii medicale, cererea fiindu-i respinsă.
Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 534/2001 a admis acţiunea în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti, constatând că Ministerul Sănătăţii nu are calitate procesuală pasivă şi a obligat pe pârâta să înscrie în registrul unic al cabinetelor medicale la Cabinetul individual de stomatologie „dr. M.L.A".
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că reclamanta deţine autorizaţie de liberă practică, că şi-a constituit un cabinet medical în temeiul OUG nr. 124/1998 şi că aceasta a încheiat cu Şcoala nr. 56 din Bucureşti un contract de închiriere pentru un spaţiu situat în şcoala unde urmează să asigure asistenţă gratuită elevilor.
S-a reţinut de asemeni că Ordinul nr. 509/1999 Anexa 1 emis de Ministerul Sănătăţii nu poate modifica o lege, respectiv OG nr. 124/1998 modificată prin OG nr. 116/1999.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termenul legal pârâta Direcţia de Săntătate Publică a municipiului Bucureşti.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a interpretat dispoziţiile OG nr. 124/1998 şi ale Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 141/2000 şi 509/1999, ignorând faptul că spaţiul în discuţie, cabinet stomatologic într-o unitate şcolară nu este privat şi nici nu a fost pus la dispoziţia intimatei de vreo autoritate publică centrală sau locală.
S-a susţinut de asemeni că spaţiile în care funcţionează cabinete medicale din cadrul unităţilor de învăţământ nu pot face obiectul contractului de comodat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile art. 304-3041 C. proc. civ., Curtea îl va admite pentru următoarele considerente:
Cabinetul medical de stomatologie „dr. M.L.A." a fost constituit ca societate comercială tip SRL în conformitate cu Legea nr. 31/1990 pe baza unui contract de închiriere încheiat de intimata-reclamantă cu conducerea şcolii nr. 56 din Bucureşti pentru cabinetul de stomatologie al şcolii.
Potrivit dispoziţiilor art. 13 din OG nr. 124/1998 aşa cum a fost modificată prin OG nr. 116/1999 „Cabinetele medicale se pot infiinţa în cadrul actualelor dispensare medicale, policlinici sau alte spaţii puse la dispoziţi de autorităţile publice centrale sau locale ori în spaţii private special amenajate şi autorizate legal cu această destinaţie".
Ori, în cauza dedusă judecăţii, spaţiul în discuţie, cabinet stomatologic, într-o unitate şcolară nu este nici privat şi nici nu i-a fost pus la dispoziţia intimatei de vreo autoritate publică centrală sau locală.
Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 509 /1999 emis în temeiul OG nr. 124/1998 se prevede în mod expres că nu pot face obiectul contractului de comodat „spaţiile în care funcţionează cabinete medicale din cadrul unităţilor de învăţământ" (pct. 2 din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 509/1999).
Prevederile acestui ordin se coroborează cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 141/2000, care prevede că „asistenţa, medicală şi stomatologică a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se asigură în cabinete medicale şi stomatologice din şcoli şi unităţi de învăţământ superior, finanţate de la bugetul de stat şi care sunt integrate în structura spitalelor teritoriale".
Cu alte cuvinte, conform reglementărilor actuale, în cadrul unităţilor şcolare activitatea stomatologică nu poate fi realizată decât de personal medico-sanitar de profil, finanţat de la bugetul de stat şi aflat în structura spitalelor teritoriale.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 314 C. proc. civ. recursul va fi admis, sentinţa casată şi în fond acţiunea respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 534 din 26 aprilie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea, ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februaraie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 54/2003. Contencios. Recurs anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 541/2003. Contencios → |
---|