ICCJ. Decizia nr. 1022/2004. Contencios. Anulare partiala H.G. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1022/2004
Dosar nr. 2802/2003
Şedinţa publică din 10 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 iunie 2003 la Curtea de Apel Cluj, Consiliul Local al comunei Sarasău a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 466/2003 a Curţii de Apel Cluj, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurentul a susţinut că în mod greşit instanţa de apel a admis acţiunea formulată de reclamanta C. Sighetu Marmaţiei, prin mandatar F. Maramureş şi a dispus anularea parţială a HG nr. 934/2002, în ceea ce priveşte imobilele cuprinse în Anexa nr. 55 nr. crt. 23 - Clădire, magazin şi bufet din comuna Sarasău.
Sub acest aspect, recurenta a susţinut că atât terenul, cât şi construcţiile de pe teren au ca proprietar tabular Statul Român, imobilele făcând parte din domeniul public.
Împotriva sentinţei nr. 466/2003 a Curţii de Apel Cluj, a declarat recurs şi Guvernul României.
În motivarea recursului s-a susţinut că hotărârea pronunţată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, în mod eronat considerându-se că intimata-reclamantă F. Maramureş, pentru C. Sighetu Marmaţiei, are calitate procesuală activă. S-a susţinut că în mod greşit instanţa de fond prin actele depuse, se consideră că a dovedit vătămarea sa în dreptul de proprietate şi că această calitate de proprietar s-a recunoscut de stat, prin acceptarea declaraţiei de impunere şi prin încasarea impozitului pe clădiri, întrucât plata impozitelor, taxelor aferente imobilului nu reprezintă o dovadă a dreptului de proprietate, deoarece, legal sau convenţional, suportarea acestor sarcini fiscale nu este întotdeauna atributul exclusiv al titularului dreptului de proprietate.
S-a mai susţinut că adoptarea hotărârii ce a fost anulată parţial, a fost adoptată de Executiv din însuşirea proiectului iniţial al Ministerului Administraţiei Publice, au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG nr. 555/2001, proiectul actului administrativ fiind avizat de autorităţile publice interesate.
S-a mai precizat că poziţiile din Anexa 7 la HG nr. 934/2002, au făcut obiectul unei hotărâri a Consiliului local, care eventual trebuia atacată în faţa instanţelor de contencios, dacă ar fi afectat drepturile legitime a vreunei persoane.
Mai mult, s-a menţionat în recursul declarat, că hotărârea de guvern nu are efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale, ea doar atestând regimul juridic, diferenţiat de regimul juridic al proprietăţii private. Aşa fiind, recurentul consideră că dacă intimata-reclamantă consideră că actul administrativ este nelegal, cenzurarea valabilităţii titlurilor este de competenţa instanţelor de drept comun.
Recursurile sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse.
Prin sentinţa civilă nr. 466 din 23 aprilie 2003, Curtea de Apel Cluj a respins excepţiile invocate de pârâtul Guvernul României, Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Local al comunei Sarasău şi Ministerul Administraţiei Publice Bucureşti, referitoare la neîndeplinirea procedurii prealabile, lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi de nulitatea acţiunii.
S-a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. Sighetu Marmaţiei, prin mandatar F. Maramureş şi s-a dispus anularea parţială a HG nr. 934/2002, în ceea ce priveşte imobilele cuprinse în Anexa nr. 55 nr. crt. 23 - Clădire, magazin şi bufet din comuna Sarasău.
Totodată, s-a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul Guvernul României împotriva Ministerului Administraţiei Publice Bucureşti, Consiliului Judeţean Maramureş şi Consiliului Local al comunei Sarasău, judeţul Maramureş.
Faţă de această ultimă prevedere din dispozitivul hotărârii atacate, se constată că recursul Consiliului Local al comunei Sarasău, chemat în judecată de pârât conform art. 57 - 59 C. proc. civ., este inadmisibil, întrucât nefiind parte în proces, nici nu putea declara recurs. Este de reţinut că acest chemat în judecată, potrivit art. 57 – 59, a formulat pretenţii.
Cât priveşte recursul declarat de Guvernul României, este neîntemeiat şi va fi respins.
Intimatul-pârât a susţinut, ca, de altfel şi în faţa instanţei de fond, că F. Maramureş nu are calitate procesuală activă, nejustificându-şi drepturile pretinse.
Este de observat că intimatul-reclamant a invocat în acţiunea sa, un drept de proprietate ce i-a fost vătămat, deci are calitate procesuală activă, în sensul dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, practica judecătorească acceptând existenţa calităţii procesual active, chiar dacă nu s-a făcut proba dreptului cu extras de carte funciară, fiind suficientă existenţa proprietăţii extratabulare.
În mod corect instanţa de fond a reţinut că reclamanta a făcut dovada că imobilul în litigiu a fost construit din fondurile cooperaţiei de consum, reclamanta posedă avizul tehnic din 20 iunie 1966 eliberat de Direcţia de Investiţii din Centrocoop, minuta şi procesul-verbal de recepţie definitivă din 27 septembrie 1978, precum şi Decizia de atribuire a suprafeţei de teren, necesară construirii magazinului universal.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că dreptul de proprietate al cooperativei de consum asupra imobilelor există şi acestea fac parte din patrimoniul cooperativei, dreptul de un caracter privat şi este ocrotit de lege, aşa cum rezultă din art. 160 din Legea nr. 109/1996.
Aşa fiind, faptul că în elaborarea hotărârii de guvern atacate (care a preluat din proprietatea privată imobilele în discuţie) s-ar fi respectat etapele procedurale prealabile emiterii hotărârii guvernului, este nerelevantă cauzei, ceea ce este relevant pentru judecarea cauzei de faţă fiind faptul că actul administrativ este ilegal, în sensul că s-a schimbat regimul juridic al unei proprietăţi, din privată, în publică.
Aşa fiind, nu se poate accepta compararea a 2 titluri de proprietate în faţa instanţelor de drept comun, cât timp prin acţiunea în contencios de faţă se atacă un act administrativ ilegal, care fiind ilegal, nu mai poate exista şi ca atare, în mod corect (în parte) a fost desfiinţat de Curtea de Apel.
Deci hotărârea atacată fiind legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins, conform art. 312145 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 466 din 23 aprilie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de Consiliul Local al comunei Sarasău, judeţul Maramureş, îndreptate împotriva aceleiaşi sentinţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1021/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1023/2004. Contencios. Anulare parţială H.G.... → |
|---|
