ICCJ. Decizia nr. 1054/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1054/2004

Dosar nr. 3942/2003

Şedinţa publică din 11 martie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureş, la 3 octombrie 2003, Casa Judeţeană de Pensii Târgu Mureş a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 255 din 5 august 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş, solicitând casarea acesteia, pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului, s-a susţinut că în mod greşit s-a admis cererea petentului G.I., pentru recunoaşterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, întrucât în livretul militar al petentului rezultă, din înscrisurile de la pag. 5, că acesta a efectuat stagiul militar la o unitate militară, şi nu la un detaşament de muncă.

S-a invocat art. 6 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 309/2002, respectiv faptul că dovada încadrării în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, se face numai cu acte, fie livretul militar, fie adeverinţă eliberată de U.M. 02405 Piteşti.

Se invocă de recurent faptul că „potrivit unor precizări ale Statului Major General din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, de prevederile Legii nr. 309/2002 beneficiază numai militarii ce au prestat activităţi de muncă în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, iar nu cei care au satisfăcut stagiul militar în unităţi militare.

Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin sentinţa nr. 255 din 5 august 2003, Curtea de Apel Târgu Mureş a admis acţiunea formulată de G.I.

S-a anulat hotărârea nr. 4205 din 1 iunie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Mureş şi s-a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pe perioada 10 mai 1952 – 6 mai 1955.

Instanţa a reţinut că reclamantul ar fi fost „neinstruit", lucrând ca şi „constructor" şi deci, i se aplică dispoziţiile art. 1 şi art. 6 pct. 5 din Legea nr. 309/2002.

Din livretul militar aflat în xerocopie la dosarul instanţei de fond rezultă că petentul ar fi fost militar „combatant" şi militar „neinstruit". Mai mult, cuvântul neinstruit este tăiat cu o linie. Pe de altă parte, la fila 5 din livretul militar apare menţiunea „M.F.A." „constructor".

Faţă de contradictorialitatea menţiunilor cuprinse în livretul militar, se impune efectuarea unui supliment de probatoriu, pentru a se stabili cu certitudine dacă petentul şi-a „satisfăcut serviciul militar prin muncă" sau a efectuat serviciul militar, fiind soldat instruit.

Urmează, deci, ca să se caseze sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, în sensul sus-citat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Mureş împotriva sentinţei civile nr. 255 din 5 august 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1054/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs