ICCJ. Decizia nr. 1415/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1415/2004
Dosar nr. 1591/2003
Şedinţa publică din 15 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa recurată, sentinţa civilă nr. 9, pronunţată la data de 20 februarie 2003 în dosarul nr. 4328/2003, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC P. SA Bacău, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău - Direcţia Controlului Fiscal Bacău şi Ministerul Finanţelor Publice, a anulat Decizia nr. 516 din 21 octombrie 2002, emisă de minister şi, parţial, procesul-verbal nr. 7200 din 10 septembrie 2002, încheiat de organul de control din cadrul primei autorităţi pârâte, exonerând-o de plata sumelor de:
-15.532.290.375 lei reprezentând actualizarea majorărilor de întârziere pentru perioada 25 aprilie –28 iunie 2002;
-2.389.583.135 lei reprezentând actualizarea penalităţilor de întârziere pentru aceeaşi perioadă.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Societatea comercială reclamantă a contestat parţial procesul-verbal de control nr. 7200 din 10 septembrie 2002, încheiat de organul de control fiscal din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bacău, în ceea ce priveşte sumele de:
-15.532.290.375 lei, majorări de întârziere pentru neplata la termen a debitelor din rate de capital şi dobânzi, pentru perioada 25 aprilie - 28 iunie 2002;
-2.389.583.153 lei, penalităţi de întârziere pentru aceleaşi debite, calculate pentru aceeaşi perioadă.
Majorările de întârziere şi penalităţile respective, reţinute în sarcina societăţii comerciale, sunt aferente unor debite care au făcut obiectul unei cesiuni de creanţă, în condiţiile OG nr. 29/2002, între Ministerul Finanţelor Publice şi A.V.A.B., care trebuia să se realizeze în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a acestei ordonanţe.
În considerentele hotărârii recurate, instanţa de fond a motivat, în esenţă, că din moment ce termenul limită pentru efectuarea cesiunii, în raport cu data de 10 aprilie 2002, când Normele metodologice aprobate prin HG nr. 303/2002, au intrat în vigoare, nu a fost respectat de către Ministerul Finanţelor Publice, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere pentru perioada dintre data de 25 aprilie 2002 şi data de 28 iunie 2002, când s-a realizat cesiunea, nu sunt datorate de către societatea comercială reclamantă.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău, susţinând în esenţă că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, ca urmare a aplicării greşite a prevederilor legale în materie, termenul de 15 zile prevăzut în OG nr. 29/2002, neavând nici caracterul, nici efectele date de instanţă, în sensul exonerării societăţii comerciale, de la plata unor majorări de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate legal, Ministerului Finanţelor Publice.
Recursul este întemeiat.
În cauză este necontestat că societatea comercială a fost beneficiara unui credit extern în valoare de 12.200.000 dolari SUA, pentru care Ministerul Finanţelor Publice a asigurat garanţia restituirii, conform convenţiei nr. 5265 din 24 august 1993.
Prin OG nr. 29/2002, privind instituirea unor măsuri pentru diminuarea datoriei publice, creanţele cuprinzând sumele achitate de stat conform garanţiei pentru împrumuturile externe, dobânzile şi comisioanele, penalizările şi majorările de întârziere datorate de beneficiari, au fost preluate de către A.V.A.B., potrivit Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 303/2002.
De asemenea, este necontestat că cesiunea de creanţă între Ministerul Finanţelor Publice şi A.V.A.B. s-a realizat la data de 28 iunie 2002, iar prin procesul-verbal nr. 7200 din 10 septembrie 2002, organele de control fiscal din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bacău au calculat situaţia obligaţiilor SC P. SA Bacău, către Ministerul Finanţelor Publice, la data de 28 iunie 2002, legate de creditul extern respectiv, garantat de stat, prin acest minister.
Instanţa de fond şi-a însuşit susţinerea intimatei-reclamante, cum că nu ar datora majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere aferente perioadei 24 aprilie 2002 - 28 iunie 2002, cu motivarea că nerealizarea cesiunii la data de 24 aprilie 2002 - termenul stabilit prin HG nr. 303/2002, nu este imputabilă acesteia, ceea ce este lipsit de temei legal.
Astfel, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din OG nr. 29/2002, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 324/2002, creanţele provenite din executarea garanţiilor de stat emise pentru împrumuturile externe, vor fi cesionate în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a normelor, actualizate la data finalizării contractelor de cesiune.
Faptul că cesiunea nu a fost finalizată în termenul prevăzut, nu poate avea consecinţa trasă de instanţa de fond, dispoziţiile art. 13 din OG nr. 11/1996, în vigoare la data respectivă, prevedeau în mod expres că orice obligaţie bugetară neachitată la scadenţă, generează majorări şi penalizări de întârziere.
Astfel fiind, recursul este întemeiat şi va fi admis, sentinţa atacată va fi casată şi, rejudecând cauza, acţiunea va fi admisă pentru considerentele de mai sus.
Referitor la adresa nr. 21728 din 12 august 2003, prin care Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău precizează că recursul declarat în nume propriu, trebuie considerat, ca fiind declarat şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, Curtea constată că aceasta excede reglementărilor procedurale privind recursul, neîndeplinind condiţiile unei cereri adresate instanţei de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău împotriva sentinţei civile nr. 9 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea SC P. SA Bacău.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1411/2004. Contencios. Refuz anulare Hotarâre... | ICCJ. Decizia nr. 1416/2004. Contencios. Anulare certificat de... → |
---|