ICCJ. Decizia nr. 1455/2004. Contencios. Anulare decizie C.N.A.S. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASATIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1455/2004
Dosar nr. 858/2003
Şedinţa publică din 20 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 16 ianuarie 2003, M.V. a chemat în judecată C.N.A.S., solicitând să se dispună anularea deciziei nr. 153 din 24 decembrie 2002, emisă de pârâtă, ca nelegală.
De asemenea, a cerut declararea sa, ca fiind câştigător al concursului organizat de pârâtă, pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al C.A.S. Bihor.
Prin sentinţa civilă nr. 80/CA din 10 februarie 2003, Curtea de Apel Oradea a respins acţiunea, ca inadmisibilă.
Instanţa a reţinut că o atare soluţie se impune, întrucât reclamantul M.V. nu a înţeles să cheme în judecată şi pe beneficiarul actului administrativ, anume pe M.N., care a fost numit pe o perioadă de 4 ani în funcţia de preşedinte director general al C.A.S. Bihor.
S-a apreciat că din această cauză, nu se poate asigura respectarea principiului contradictorialităţii aplicabil în procesul civil şi nici discuta legalitatea şi temeinicia actului administrativ de autoritate.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamantul M.V.
Recurentul a susţinut că prima instanţă a respins, practic, acţiunea sa, pe baza unei excepţii care nu a fost prevăzută de codul de procedură civilă şi a refuzat să judece cauza în fond, deşi necitarea persoanei declarată câştigător al concursului, era de natură să atragă doar inopozabilitatea, faţă de aceasta, a hotărârii.
Critica este întemeiată. Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă a conţinutului acţiunii, reclamantul M.V. a contestat regularitatea unui concurs în urma cărora a fost declarat câştigător M.N. şi numit în funcţia de preşedinte director general al C.A.S. Bihor.
De asemenea, el a cerut anularea deciziei nr. 153 din 24 decembrie 2002, prin care pârâta C.N.A.S. l-a numit în funcţia publică de conducere pe M.N.
Rezultă, deci, că unul din subiecţii raportului juridic procesual este autoritatea publică emitentă, respectiv pârâta chemată în judecată.
Celălalt subiect al raportului este desigur, reclamantul, cărora nici o normă legală în vigoare nu i-a impus obligaţia chemării în judecată şi a altor persoane şi care este îndreptăţit să ceară, în limitele învestirii instanţei, exercitarea controlului de legalitate al unui act administrativ considerat vătămător.
Soluţionând procesul pe baza unei excepţii de procedură ridicată din oficiu şi respingând acţiunea, doar pentru refuzul reclamantului, de a solicita citarea în calitate de pârât, a unei terţe persoane, curtea de apel a pronunţat o hotărâre, cu încălcarea esenţială a legii.
Faţă de considerentele expuse în cele ce preced şi pentru a se da eficienţă principiului disponibilităţii, aplicabil alături de celelalte principii generale, în procesul civil, urmează a se admite recursul.
Pe cale de consecinţă, va fi casată sentinţa şi trimisă cauza, la aceeaşi instanţă, în vederea rejudecării ei în fond.
Văzând şi dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul M.V. împotriva sentinţei civile nr. 80/CA/2003 - P din 10 februarie 2003 a Curţii de Apel Oradea.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1045/2004. Contencios. Anulare decizie... | ICCJ. Decizia nr. 1458/2004. Contencios. Anulare act control... → |
---|