ICCJ. Decizia nr. 1516/2004. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1516/2004
Dosar nr. 2382/2003
Şedinţa publică din 21 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 20 septembrie 2002, reclamanta SC S.C. SRL Timişoara a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2738, emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru SC A. SA Timişoara.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că are un drept de preempţiune asupra terenurilor pe care sunt situate clădirile care au fost cumpărate de reclamantă, prin licitaţie publică.
Prin sentinţa civilă nr. 86 din 25 martie 2003, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantei.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că reclamanta nu a fost vătămată în dreptul său recunoscut de lege, prin emiterea certificatului atacat, deoarece avea posibilitatea să cumpere, să închirieze sau să concesioneze terenul în discuţie, de la proprietarul acestuia.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs SC S.C. SRL Timişoara, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat în esenţă că recurenta-reclamantă a fost vătămată în dreptul ei de preempţiune reglementat de lege şi că această vătămare nu a fost reţinută de către instanţă.
Recurenta a precizat că este titulara contractului de vânzare-cumpărare nr. 927 din 11 februarie 2002, ca urmare a licitaţiei publice din 31 octombrie 2001, de lichidare a patrimoniului SC A. SA Timişoara, iar activul denumit Ferma nr. 6 Orţişoara a devenit proprietatea SC S.C. SRL Timişoara, de la data de 31 octombrie 2001, terenul în discuţie fiind aferent acestui patrimoniu.
Recurenta a susţinut că terenul asupra căruia Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a emis titlu de proprietate, nu mai putea fi inclus în certificat, pentru că acesta nu mai putea fi privit, ca necesar desfăşurării activităţii pârâtei.
S-a mai pretins că instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor dovezilor care erau hotărâtoare în dezlegarea pricinii.
Din analiza actelor şi lucrărilor din dosar, se constată că recursul este întemeiat.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 927 din 11 februarie 2002, SC A. SA Timişoara a vândut reclamantei SC S.C. SRL Timişoara, activul numit Ferma nr. 6 Orţişoara, situat în localitatea Orţişoara, judeţul Timiş, mai puţin terenul aferent, unde proprietar este statul român.
Contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat în baza procesului-verbal de licitaţie din data de 31 noiembrie 2001.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2738, a cărui anulare se cere, a fost emis la data de 9 aprilie 2002, în baza Ordinului Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 39/1992.
În speţă, SC A. SA Timişoara a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, după ce a vândut recurentei-reclamante, construcţiile ce fuseseră edificate pe acest teren (Ferma nr. 6 Orţişoara).
Contractul de vânzare-cumpărare nr. 927/2002 a fost încheiat în baza procesului-verbal de licitaţie din 31 octombrie 2001, prin lichidator, care a menţionat expres că la acea dată, „societatea nu deţine acte de proprietate, terenul nu este proprietatea societăţii, nu se poate elibera extras de carte funciară".
Astfel că la emiterea certificatului de proprietate, trebuia să se aibă în vedere că societatea beneficiară vânduse activele ce se aflau pe acest teren.
Reţinându-se că soluţia instanţei de fond nu se fundamentează pe întreg materialul probator administrat în cauză, se impune admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia rejudecării, instanţa va avea în vedere ca apărări, şi celelalte aspecte invocate în motivele de recurs şi actele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC S.C. SRL Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 86 din 25 martie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1513/2004. Contencios. Anulare decizie M.F.... | ICCJ. Decizia nr. 1517/2004. Contencios. Anulare viză de... → |
|---|
