ICCJ. Decizia nr. 1696/2004. Contencios.. Revizuire

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1696/2004

Dosar nr. 1926/2004

Şedinţa publică din 30 aprilie 2004

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 3 din 15 februarie 2001, Compartimentul de Control Financiar din cadrul Camerei de Conturi a judeţului Giurgiu a solicitat Colegiului jurisdicţional Giurgiu, stabilirea răspunderii juridice, pentru un prejudiciu de 69.304.589 lei, la care se mai adaugă 15.100.832 lei, penalităţi de întârziere aferente, constatat în urma verificării contului de execuţie şi a bilanţului contabil încheiat în anul 2000, la Centrul bugetar T.V. Giurgiu.

S-a reţinut, în ceea ce priveşte capitolul angajări personal, că la Şcoala generală nr. 3 Giurgiu a fost angajată secretar I, A.P., deşi conform statului de funcţii aprobat pentru anul 1999 - 2000, era prevăzută funcţia de secretar III, fiindu-i achitate în plus, plăţi salariale de 3.461.851 lei.

Prin sentinţa nr. 34 din 10 iunie 2002, în legătură cu această sesizare şi cu încasarea fără drept a sumei în plus, de 3.461.851 lei, de către A.P., Colegiul jurisdicţional Giurgiu a constatat existenţa autorităţii de lucru judecat, conform sentinţei nr. 4083 din 9 august 2001, pronunţată de Judecătoria Giurgiu şi deciziei civile nr. 520 din 23 octombrie 2001 a Tribunalului Giurgiu, diferenţa de sumă fiind constatată ca achitată.

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs jurisdicţional, Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Giurgiu, arătând că instanţa de conturi nu s-a pronunţat în legătură cu un prejudiciu de 5.302.744 lei şi dobânzile aferente, de 1.431.439 lei, după cum greşit s-a reţinut autoritatea de lucru judecat, în ce o priveşte pe A.P., pentru suma de 3.461.744 lei, drepturi salariale primite necuvenit.

Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, prin Decizia nr. 578 din 29 octombrie 2002, a admis recursul şi a modificat sentinţa, în sensul că a respins ca inadmisibilă, cererea de obligare a Centrului Financiar T.V. Giurgiu, la 6.734.243 lei, ca fiind rămase fără obiect, cererile de obligare solidară a intimaţilor-pârâţi V.V. şi S.P., pentru sumele de 24.987.846 lei şi 62.385.411 lei, a înlăturat constatarea, ca fiind autoritate de lucru judecat, pentru suma de 3.461.851 lei. În consecinţă, a obligat în solidar, la plata acestei sume, către Centrul Financiar T.V. Giurgiu, pe intimaţii-pârâţi V.V., V.M., S.P., A.P., A.F. şi P.M., la care a adăugat dobânda de 23,8% pe an, calculată în raport cu paguba efectivă, de la data plăţilor nelegale şi până la achitarea integrală a prejudiciului, ca şi suma de 1.431.499 lei, foloase nerealizate.

Au fost obligaţi intimaţii-pârâţi, şi la câte 100.000 lei, cheltuieli judiciare statului.

Înlăturând excepţia autorităţii lucrului judecat, secţia jurisdicţională a motivat că prin hotărârile invocate nu s-a soluţionat fondul litigiului, ci au fost avute în vedere, vicii de formă ale actului emis pentru recuperarea prejudiciului, iar pe de altă parte, în cadrul procesului din faţa colegiului jurisdicţional s-a pus în discuţie, răspunderea civilă delictuală.

Împotriva deciziei nr. 578 din 29 octombrie 2002 a declarat recurs, A.P., care a criticat soluţia, ca nelegală şi netemeinică, referitor la înlăturarea excepţiei autorităţii lucrului judecat, solicitând ca, în baza art. 312 C. proc. civ., să fie casată Decizia, numai în ceea ce priveşte pct. c din dispozitiv, care se referă la suma de 3.461.851 lei, dobânda de 23,8% pe an şi la foloase nerealizate.

Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 775 din 25 februarie 2003, a respins recursul declarat, reţinând că nu au fost îndeplinite cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 1201 C. civ., respectiv identitate de obiect, cauză şi părţi între cele două decizii.

Această decizie a fost atacată cu revizuire, în condiţiile dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 5 şi art. 325 C. proc. civ., de A.P., care a solicitat instanţei, schimbarea în tot, a hotărârii atacate, arătând că după doi ani şi jumătate a găsit în arhiva şcolii, statul de funcţii aprobat de către şcoală şi Inspectoratul Şcolar Giurgiu, prin care era încadrată secretar I.

Cererea de revizuire formulată, este inadmisibilă, urmând să fie respinsă în consecinţă, pentru următoarele considerente:

Art. 322 alin. (1) C. proc. civ., prevede că se poate cere revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul.

Rezultă că trebuie să fie vorba de o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul pretenţiei, ce a fost dedusă judecăţii.

În ceea ce priveşte hotărârile instanţelor de recurs, au acest caracter, deciziile date ca urmare a rejudecării fondului, după casarea cu trimitere, deoarece pot fi administrate probe noi şi pot fi reapreciate probele administrate de instanţele de fond.

Or, în cauză, prin Decizia atacată a fost respins ca nefondat, recursul declarat de A.P., împotriva deciziei nr. 578 din 29 octombrie 2002 a secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi a României.

Astfel, că, hotărârea supusă controlului judiciar, prin calea de atac a revizuirii, nu face parte dintre hotărârile enumerate în art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere considerentele mai sus enunţate, se va respinge cererea de revizuire formulată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de A.P. împotriva deciziei nr. 775 din 25 februarie 2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, ca inadmisibilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 aprilie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1696/2004. Contencios.. Revizuire