ICCJ. Decizia nr. 1705/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
INALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1705/2004
Dosar nr. 3188/2004
Şedinţa publică din 30 aprilie 2004
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 1163 din 9 octombrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a dispus declinarea în favoarea Tribunalului Maramureş, a competenţei de soluţionare a cauzei, având ca obiect acţiunea de anulare a dispoziţiei nr. II/06099 din 15 aprilie 2003, prin care s-a dispus transferarea reclamantului B.G., la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Maramureş.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut caracterul de litigiu de muncă al cauzei, întrucât transferul funcţionarului public nu se încadrează în cazurile de încetare a raporturilor de serviciu care să atragă competenţa instanţei de contencios administrativ, potrivit art. 95 din Legea nr. 188/1999.
Astfel, în conformitate cu textul arătat mai sus, în forma sa iniţială, numai două situaţii, respectiv eliberarea şi destituirea din funcţie a funcţionarului public, sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ.
Cât priveşte textul art. 941 din Legea nr. 188/1999, introdus prin Legea nr. 161/2003 (M. Of. nr. 279/21.04.2003), aceste prevederi au intrat în vigoare după emiterea actului administrativ contestat, neputând retroactiva.
La rândul său, Tribunalul Maramureş, secţia civilă, a dispus prin sentinţa civilă nr. 185 din 9 februarie 2004, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ.
Tribunalul a reţinut că actul normativ aplicabil în cauză este Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului, care stipulează expres la art. 78 că dispoziţiile sale se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici. Tribunalul a avut în vedere şi dispoziţiile art. 941 din aceeaşi lege [nr. 188], introduse prin Legea nr. 161/2003, potrivit cărora poate fi sesizată instanţa de contencios administrativ în cazul încetării raporturilor de serviciu, text aplicabil, chiar dacă a fost adoptat după emiterea actului administrativ în litigiu.
Examinând conflictul negativ de competenţă, Curtea va constata că în cauză Curtea de Apel Cluj este competentă să judece litigiul având ca obiect anularea dispoziţiei emise de Secretarul de stat, prin locţiitor al ministrului de interne, privind transferul reclamantului.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, ofiţerul de poliţie este funcţionar public, cu statut special, fiindu-i aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 din Statutul funcţionarilor publici şi art. 78 din Statutul poliţistului.
La data emiterii dispoziţiei de transfer, 15 aprilie 2003, erau în vigoare prevederile Legii nr. 188/1999, în forma anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 161/2003, transferul în interesul serviciului fiind, potrivit art. 89 lit. b) şi art. 91, un caz de încetare a raporturilor de serviciu.
La momentul introducerii acţiunii, 8 mai 2003, modificările aduse Legii nr. 188/1999, prin Legea nr. 161/2003, erau deja în vigoare, inclusiv prevederile art. 941, potrivit cărora în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ, anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu.
Fiind o dispoziţie de procedură prevăzută de legea nouă, ea este de imediată aplicare, potrivit art. 725 C. proc. civ., astfel încât Curtea de Apel Cluj a fost în mod corect sesizată.
De altfel, prin stabilirea competenţei potrivit art. 941 din Legea nr. 188/1999, la toate situaţiile de încetare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici s-a conturat unificarea instanţei competente, întrucât şi ordinele sau dispoziţiile de sancţionare disciplinară sau de imputare sunt supuse cenzurii instanţei de contencios administrativ.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe B.G. şi Ministerul Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1702/2004. Contencios. Anulare proces-verbal... | ICCJ. Decizia nr. 1706/2004. Contencios → |
|---|
