ICCJ. Decizia nr. 1834/2004. Contencios. Anulare calificativ foarte bine. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1834/2004
Dosar nr. 3112/2003
Şedinţa publică din 11 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la data de 7 aprilie 2003, I.L., director adjunct al Direcţiei Regionale Vamale Interjudeţene Iaşi, a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Vămilor, anularea calificativului „foarte bine" obţinut la evaluarea pe anul 2002 şi obligarea pârâtei să-i acorde calificativul „excepţional".
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că îndeplineşte funcţia publică de conducere, din anul 1996 şi în urma evaluării performanţelor profesionale, a obţinut numai calificativul maxim.
A precizat că în opinia sa, notarea liniară (numai 4) a celor 31 de criterii de performanţă profesională pentru activitatea desfăşurată în anul 2002, nu exprimă o analiză profundă a modului de exercitare a atribuţiilor care i-au revenit.
Prin sentinţa civilă nr. 92/CA din 9 iunie 2003, Curtea de Apel Iaşi a admis acţiunea, în sensul că a anulat calificativul „foarte bine", stabilit pe baza evaluării performanţelor profesionale, acordat reclamantei I.L., pentru anul 2002.
Instanţa a reţinut că o atare soluţie se impune, deoarece raportul de evaluare nu a fost întocmit de funcţionarul public ierarhic superior, conform art. 8 alin. (2) din Metodologia de evaluare a performanţelor individuale ale funcţionarilor publici, aprobată prin HG nr. 1084/2001.
De asemenea, că prin adresa nr. 9179/2002, pârâta a recunoscut faptul că procedura de evaluare nu a putut fi efectuată integral, datorită demisiei directorului general, care trebuia să o aducă la îndeplinire.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, Direcţia Regională Vamală Iaşi, în numele şi pentru pârâta Direcţia Generală a Vămilor.
Recurenta a susţinut că hotărârea primei instanţe este netemeinică, întrucât, chiar în condiţiile demisiei directorului general, etapa interviului putea fi realizată de către noua conducere a autorităţii centrale. Că oricum, raportul de evaluare nu conţine comentariile funcţionarului public evaluat, respectiv ale reclamantei I.L., iar interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informaţii, impresii şi puncte de vedere ce au loc între conducătorul unităţii şi funcţionarul public evaluat.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 9 din Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate, aprobată prin HG nr. 1084/2001, procedura de evaluare se realizează în 3 etape.
Aceste etape constau în completarea raportului de evaluare de către evaluator, interviul şi contrasemnarea raportului de evaluare.
Dar, lipsa interviului, care în fapt reprezintă un schimb de informaţii, impresii şi puncte de vedere între conducătorul autorităţii publice şi funcţionarul public evaluat, nu a fost sancţionată de lege, cu nulitatea raportului de evaluare.
Ea nu a fost invocată prin acţiunea introdusă de reclamanta care a semnat raportul şi ca atare, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut-o, ca unic argument pentru anularea calificativului acordat (foarte bine).
Având în vedere aceste considerente, precum şi inexistenţa unui drept subiectiv legitim al reclamantei, care să fi fost vătămat printr-un act administrativ de autoritate emis de pârâtă, urmează a se admite recursul.
Pe cale de consecinţă, va fi modificată sentinţa şi în fond, respinsă acţiunea L.I., ca neîntemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 304 pct.9 C. proc. civ. şi art. 15 din Legea nr. 29/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Iaşi, împotriva sentinţei civile nr. 92/CA din 9 iunie 2003 a Curţii de Apel Iaşi.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta I.L., ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1832/2004. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1835/2004. Contencios. Anulare acte vamale.... → |
---|