ICCJ. Decizia nr. 1835/2004. Contencios. Anulare acte vamale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1835/2004
Dosar nr. 3628/2003
Şedinţa publică din 11 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 6 iulie 2000 şi ulterior precizată la data de 20 septembrie 2000, reclamanta SC M. SRL Bucureşti a solicitat anularea deciziei nr. 1021/2000 a Direcţiei Generale a Vămilor, în prezent Autoritatea Naţională a Vămilor, anularea actelor constatatoare nr. 815, 832 - 836, 840 - 849 din anul 1999, emise de Biroul Vamal Târguri şi Expoziţii, obligarea pârâţilor, la restituirea sumelor de 784.276.746 lei taxe vamale, 70.584.907 lei T.V.A. şi 1.596.104.897 lei, penalităţi de întârziere, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că prin procesul-verbal de control nr. 1214/1999, s-a reţinut că pentru 25 de importuri din Spania, din perioada 1996 - 1997, pentru produsul pate de ficat ambalat în membrană, încadrarea tarifară nu a fost corectă. Reclamanta a apreciat că încadrarea tarifară corectă a fost cea menţionată de societate, deoarece produsul importat nu necesită refrigerare, organul vamal făcând confuzie în ceea ce priveşte denumire „conservă", pe care a asimilat-o cu aceea de „cutie" (din metal) de conservă.
Prin sentinţa civilă nr. 1073/2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, pronunţată în fond, după casarea sentinţei civile nr. 1278/2000 a aceleiaşi instanţe, prin Decizia nr. 3352/2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, acţiunea a fost admisă.
Instanţa a reţinut, în esenţă, pe baza raportului de expertiză efectuat în cauză şi a actelor depuse de părţi, că produsul importat a fost conservă de pate de ficat, ambalat în diferite ambalaje de plastic sau membrană de plastic, cu o perioadă mare de garanţie - 300 zile - şi se încadrează la poziţia tarifară 16.02, şi nu 16.01.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs în termen, Autoritatea Naţională a Vămilor, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., s-a arătat că marfa importată se clasifică la poziţia tarifară 16.01., deoarece sunt preparate mărunţite, umplute în intestine sau învelişuri similare, la această poziţie clasificându-se cârnaţii, cârnăciorii, salamurile, produsele similare, pateurile, piureurile, etc.
Recurenta a invocat dispoziţiile art. 72 din Legea nr. 141/1997 şi pct. 5) din Notele explicative ale Sistemului armonizat şi a menţionat că pateul de ficat de porc importat a fost în formă presată, forma caracteristică cârnaţilor (formă cilindrică cu secţiune transversală, circulară, ovală sau rectangulară), iar produsele respective pot fi crude sau fierte, afumate sau nu, cu amidon, condimente, mirodenii, cu bucăţi mai mari de carne sau resturi de carne.
S-a mai precizat că pct. c din Notele explicative, exclude de la poziţia tarifară 16.01., produsele care nu sunt prezentate în intestine, stomacuri, piei sau învelişuri similare naturale sau artificiale care le conferă forma caracteristică (cum sunt pateurile din cutii de conservă, din borcane sau caserole din plastic).
Recurenta a arătat că încadrarea tarifară nu se poate realiza, decât în conformitate cu Regulile generale pentru interpretarea sistemului armonizat şi în concordanţă cu Notele explicative ale Sistemului armonizat (M. Of. nr. 75/5.02.2003).
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului, Curtea apreciază că sentinţa este legală şi temeinică.
Din probele administrate în cauză rezultă că în perioada 19 aprilie 1999 - 18 mai 1999, Brigada de Supraveghere şi Control Vamal a efectuat o verificare a activităţii reclamantei, din perioada 1996 - 1997 şi a considerat că importul de pate de ficat a fost încadrat greşit la poziţia tarifară 16.02, în loc de 16.01. Ca urmare, petenta a fost obligată la plata sumei totale de 800.216.897 lei, taxe vamale, T.V.A. şi majorări de întârziere.
Organele vamale, la încadrarea tarifară 16.01., au în vedere învelişul produsului, motivaţia fiind formală şi în afara criteriilor de interpretare ale Sistemului armonizat.
Astfel, la poziţia tarifară 16.01. sunt cuprinse produse precum: cârnaţii, cârnăciorii, salamurile, produsele similare, pateuri şi pate de ficat prezentat sub formă de cârnăciori, adică preparate umplute în intestine sau învelişuri similare, mulate în scopul de a le conferi forma caracteristică de cârnaţi.
Tariful Vamal de import nu prevede la poziţia 16.01., produse din carne conservate.
Or, pateul de ficat de porc importat de reclamantă a fost conservat, astfel cum a stabilit raportul de expertiză efectuat în cauză.
La poziţia tarifară 16.02., chiar în titlu se menţionează: „Altă carne preparată sau conservată, măruntaie de carne sau sânge". În Notele explicative se prevede că la poziţia tarifară 16.02 se regăsesc toate cărnurile, măruntaiele de carne sau sânge preparate sau conservate, cu excepţia cârnaţilor şi a produselor similare (care sunt cuprinse la poziţia 16.01).
Pateul, conservat (pasteurizat sau sterilizat) a fost ambalat în diferite membrane sau recipiente. Forma ambalajului nu este, însă, de natură să determine încadrarea tarifară, astfel cum susţine în esenţă recurenta. Forma nu are importanţă în sine, determinant fiind produsul în conţinutul său. Acesta este pate de ficat conservat, cu termen mare de garanţie şi el nu poate fi asimilat cârnaţilor şi salamurilor, chiar dacă i s-a conferit acea formă. Excepţie poate face pateul de ficat ambalat sub formă de cârnaţi, care nu este pasteurizat sau sterilizat şi care, în aceste condiţii, se încadrează la poziţia tarifară 16.01. Reclamanta însă, nu a importat astfel de produse, pateul de ficat în discuţie fiind conservat, motiv pentru care se încadrează la poziţia tarifară 16.02, indiferent de forma de ambalare.
De altfel, încadrarea făcută de reclamantă este similară cu cea a firmei producătoare SC C.T. SA din Spania şi este conformă Regulilor generale pentru interpretarea Sistemului armonizat, România aderând la Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, prin Legea nr. 98/1996.
Regula nr. 1 prevede că enunţul titlurilor, secţiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, încadrarea mărfii considerându-se legal determinată, atunci când este în concordanţă cu textul poziţiilor şi al notelor de secţiuni şi de capitole şi atunci când nu sunt contrare termenilor utilizaţi în acele poziţii şi note, după regulile nr. 2 - 6.
În conformitate cu aceste reguli, se constată că produsul în discuţie, fiind pate de ficat conservat (pasteurizat, sterilizat), cu termen mare de garanţie, indiferent de ambalaj, chiar dacă a fost ambalat în membrană, încadrarea tarifară nu este la poziţia 16.01, ci la poziţia 16.02, deoarece fiind conservat, nu întruneşte condiţia esenţială pe care o au celelalte produse de la poziţia 16.01: produsele respective nu sunt conservate.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs care să poată fi analizate din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor, împotriva sentinţei civile nr. 1073 din 30 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1834/2004. Contencios. Anulare calificativ... | ICCJ. Decizia nr. 1846/2004. Contencios → |
|---|
