ICCJ. Decizia nr. 3912/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3912/2004
Dosar nr. 5533/2004
Şedinţa publică din 18 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată la 2 februarie 2004, reclamantul B.L. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 9752 din 18 decembrie 2003, prin care i-a fost respinsă, de către pârâtă, cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, acesta a arătat că la sfârşitul lunii martie 1944 a fost strămutat, împreună cu familia, din oraşul Botoşani, în oraşul Piteşti, urmare a pătrunderii Armatei Sovietice în Moldova de Nord. A mai arătat reclamantul că, în condiţiile ocupaţiei, casa familiei sale a fost distrusă, iar întoarcerea în localitatea de domiciliu nu a fost posibilă decât în iunie 1945.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 396 din 25 februarie 2004, a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 9752/9103 din 18 decembrie 2003 a Casei de Pensii a municipiului Bucureşti şi a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, încadrarea în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 aprilie 1944 – 6 martie 1945.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, susţinând că, în mod greşit, s-a acordat intimatului-reclamant, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, deoarece judeţul Botoşani nu a avut statutul de teritoriu cedat în perioada 1940 – 1945.
Recursul este nefondat.
Conform dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile legii, cetăţenii români care, în perioada regimurilor instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945, au fost persecutaţi pe motive etnice. Ori, intimatul a dovedit atât împrejurarea că a fost strămutat din oraşul Botoşani, împreună cu familia, cât şi faptul, - dovedit cu adresa Institutului de Istorie „Nicolae Iorga", că teritoriu Moldovei de Nord şi Bucovinei au avut regim de ocupaţie militară în perioada aprilie 1944 – martie 1945.
De altfel, recurenta însăşi a dispus reexaminarea cererii intimatului, emiţând o nouă decizie – nr. 266 din 13 mai 2004 – prin care a recunoscut încadrarea situaţiei acestuia, în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, înscris depus de intimat în dosarul de recurs.
Faţă de considerentele expuse, urmează a se respinge cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 396 din 25 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3868/2004. Contencios. Anulare hotărâre... | ICCJ. Decizia nr. 421/2004. Contencios. Refuz recunoasterea... → |
|---|
