ICCJ. Decizia nr. 4495/2004. Contencios. Anulare Ordin. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4495/2004
Dosar nr. 59/1997
Şedinţa publică din 23 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1946/1993, la Tribunalul Vrancea, reclamantul F.I. a chemat în judecată Prefectura judeţului Vrancea şi pe B.A. şi B.N., pentru a se dispune anularea Ordinului nr. 108 din 7 iunie 1993, prin care i s-a atribuit lui B.A., suprafaţa de 440 mp teren.
Tribunalul Vrancea, prin sentinţa civilă nr. 211/1993, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, în baza art. 3 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 170 din 15 decembrie 1995, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondată, acţiunea.
Tribunalul Suprem, prin Decizia civilă nr. 442 din 7 aprilie 1996, a admis recursurile declarate de Prefectura judeţului Vrancea şi F.I. şi a casat sentinţa, cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Instanţa a reţinut din oficiu că hotărârea pronunţată este afectată de nulitate, deoarece încheierea de dezbateri şi amânare a pronunţării nu a fost semnată de toţi membrii completului de judecată [art. 147 şi respectiv, art. 260 alin. final C. proc. civ.].
Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa nr. 265 din 15 octombrie 1996, a respins ca nefondată, acţiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada vătămării vreunui drept legitim, prin emiterea ordinului contestat.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, reclamantul a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei şi în fond, admiterea acţiunii, întrucât este proprietarul terenului în suprafaţă de 275 mp şi prin emiterea ordinului i s-a lezat un drept legitim.
Recursul este nefondat.
Reclamantul F.I. a fost proprietarul unui imobil situat în Focşani; în acest sens este sentinţa nr. 4586/1985 a Judecătoriei Focşani, definitivă.
Dar imobilul a fost expropriat prin Decretul nr. 155/1983, iar reclamantul a fost despăgubit conform adresei nr. 7885/1994, emisă de R.A. G.C.L. Focşani.
Pârâţii B.A. şi B.N. au un imobil pe aceeaşi stradă, însă la nr. 7, pe care îl deţin din 1981, cu actul de vânzare-cumpărare nr. 1648/1981, iar terenul aparţinând casei, l-au folosit în mod neîntrerupt, netulburat şi sub nume de proprietar, de atunci şi până în prezent, astfel că în mod justificat prin ordinul în discuţie, acesta le-a fost atribuit în proprietate.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de F.I. împotriva sentinţei civile nr. 265 din 15 octombrie 1996 a Curţii de Apel Galaţi, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4494/2004. Contencios. La declinare de... | ICCJ. Decizia nr. 4496/2004. Contencios. Pensie. Recurs → |
|---|
