ICCJ. Decizia nr. 6890/2004. Contencios. Anulare decizie M.F. si nota de constatare D.G.V. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 6890/2004

Dosar nr. 3831/2003

Şedinţa publică din 14 septembrie 2004

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC N.L. SRL Bucureşti a solicitat anularea deciziei nr. 551 din 28 noiembrie 2002, emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi a notei de constatare nr. 56976 din 1 noiembrie 2002, întocmită de Direcţia Generală a Vămilor - Direcţia Supraveghere Vamală şi Lupta împotriva Fraudelor Vamale.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin nota de constatare, menţinută prin Decizia nr. 551/2002, s-a stabilit în sarcina sa, obligaţia de a vira la bugetul statului, suma totală de 2.397.277.203 lei, din care:

- 692.372.830 lei, diferenţă taxe vamale;

- 406.037.833 lei, diferenţă accize;

- 208.698.024 lei, diferenţă T.V.A.;

- 524.874.620 lei, majorări de întârziere aferente taxelor vamale;

- 315.969.364 lei, majorări de întârziere aferente accizelor;

- 159.760.357 lei, majorări de întârziere aferente T.V.A.;

- 47.231.109 lei, penalizări de întârziere aferente taxelor vamale;

- 28.032.912 lei, penalizări de întârziere aferente accizelor;

- 14.300.164 lei, penalizări de întârziere aferente T.V.A.

A apreciat că în mod eronat s-a reţinut de către pârâţi, că sistemele HI-FI integrate marca S., modelele DAV-S 800, DAV-S 500 şi DAV-S 300, importate în anii 2000 - 2002, se încadrează la poziţia tarifară 8521.90.00, pentru care nivelul procentual al taxei vamale de import era de 42%, iar nu la poziţia tarifară 8527, aşa cum le-a menţionat reprezentantul societăţii reclamante, la întocmirea formalităţilor vamale de import.

Reclamanta a precizat că produsele importate sunt echipamente audio, care conţin şi un sistem de redare video, dar clasificarea acestora trebuie făcută după funcţia principală care caracterizează ansamblul, conform OG nr. 26/1993, şi anume, cea audio, ce funcţionează independent de alte sisteme, pe când cea video poate funcţiona numai dacă sistemul video este conectat la un monitor sau la televizor.

A susţinut că reprezentantul său a făcut o încadrare corectă a produselor importate, pentru care nivelul procentual al taxei vamale de import era de 8%, astfel că nu datorează sumele reţinute în nota de constatare, considerate ca reprezentând diferenţe, majorări de întârziere şi penalizări de întârziere la taxe vamale, avize şi T.V.A. pentru aceste produse.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1314 din 10 septembrie 2003, a admis acţiunea, a anulat actele administrative contestate şi a exonerat reclamanta, de plata sumei totale de 2.397.277.203 lei, stabilită în sarcina sa, cu titlu de diferenţă de taxe vamale, accize şi T.V.A. şi de majorări de întârziere şi penalităţi aferente diferenţei de taxe vamale, accizelor şi T.V.A.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut în esenţă, că produsele în discuţie au încorporate într-un singur modul, atât sistemul audio, cât şi sisteme video, care nu pot fi separate, dar sistemele audio constituie partea preponderentă a acestora, ele putând funcţiona independent de alte sisteme, pe când sistemele video încorporate în ele, nu pot funcţiona decât conectate la un monitor sau la un receptor de televiziune.

Împotriva acestei sentinţe, pârâţii au declarat recurs, ambele recursuri fiind întemeiate pe motivul de casare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursurilor, s-a susţinut, în esenţă, că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, instanţa însuşindu-şi în totalitate concluziile expertizelor administrate în cauză, încadrând, în mod eronat, mărfurile în discuţie, la poziţia tarifară 8527, în loc de codul tarifar 8521.90.00., ţinând seama de redarea videofonică a filmelor înregistrate pe D.V.D., prin racordarea la un receptor de televiziune.

Analizând hotărârea atacată, în raport cu susţinerile recurenţilor, cu probele dosarului şi cu normele legale incidente cauzei, se constată că recursurile sunt nefondate.

În urma controlului efectuat în perioada 23 octombrie 2002 - 1 noiembrie 2002, de către inspectori de specialitate din Serviciul control ulterior din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, privind încadrarea tarifară a sistemelor HI-FI integrate S. modelele DAV-S 800, DAV-S 500 şi DAV-S 300, importate de reclamantă, în perioada 28 aprilie 2000 - 8 iulie 2002, s-a reţinut că reprezentantul reclamantei a declarat eronat că acestea se încadrează la poziţia tarifară 8527, când în realitate, ele trebuiau încadrate la poziţia tarifară 8521.90.00 - alte aparate de înregistrare sau de reproducere videofonică, chiar incorporând un receptor de semnale videofonice.

Organele de control au apreciat că bunurile importate reprezintă aparate multifuncţionale care reunesc în acelaşi corp, un aparat de reproducere a semnalelor videofonice de pe discuri D.V.D., un aparat a sunetului de pe compact disc, un aparat de recepţie radio şi un amplificator de sunet, funcţia lor principală fiind videofonică, pentru care nivelul taxei vamale era de 42%, iar nu de 8%, cât s-a calculat conform încadrării tarifare făcute de reprezentantul reclamantei, în declaraţiile vamale de import.

Ca urmare, au reţinut în sarcina reclamantei, un debit datorat bugetului de stat, în valoare totală de 2.397.277.203 lei, reprezentând diferenţă de taxe vamale, accize şi T.V.A., precum şi majorări de întârziere şi penalităţi aferente diferenţei de taxe vamale, accizelor şi T.V.A., obligaţie confirmată prin Decizia nr. 551/2002 a Ministerului Finanţelor Publice, prin care s-a respins contestaţia formulată de reclamantă, împotriva notei de constatare.

Bunurile în discuţie, importate de reclamantă, se încadrează într-o anumită poziţie tarifară, în raport cu funcţia principală pe care o îndeplinesc.

Poziţia tarifară 8527, declarată de reprezentantul reclamantei, priveşte „aparate de recepţie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie sau radiodifuziune, chiar combinate în acelaşi corp cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas".

Raportul de expertiză tehnică efectuată în cauză a stabilit că sistemele electronice HI-FI cu indicativul DAV-S 300, DAV-S 500 şi DAV-S 800, importate de reclamantă, au ca funcţie principală, recepţia undelor electromagnetice de radiodifuziune publică, în condiţii performante de stereofonie dolby cu digitalizare şi cu un spectru sonor de 10-10.000 Hz, combinat cu un dispozitiv de reproducere a sunetelor înregistrate pe C.D., având şi o funcţie suplimentară de citire a înregistrărilor videofonice, fără capacitate de a reda independent imaginile înregistrate în sistem D.V.D. Pentru a se putea valorifica şi componenta video a aparatelor, trebuie achiziţionat un sistem de vizualizare de tip proiector video, receptor TV sau monitor PC de înaltă performanţă, ale căror preţuri de achiziţie sunt mai mari, chiar decât ale sistemelor HI-FI în discuţie.

Rezultă, deci, că produsele în discuţie au încorporate într-un singur modul, atât sisteme audio, cât şi sisteme video, care nu pot fi separate, însă partea preponderentă a acestora reprezintă sistemele audio, ele putând funcţiona independent de alte sisteme, pe când sistemele video încorporate în ele nu pot funcţiona decât conectate la un monitor sau la un receptor de televiziune.

În cuprinsul notei nr. 3 de la secţiunea XVI din Tariful vamal de import al României, se prevede ca în cazul combinaţiilor de maşini de tipuri diferite, destinate să funcţioneze împreună şi care constituie un singur corp, precum şi maşinile concepute pentru a asigura două sau mai multe funcţii diferite, alternative sau complementare, clasificarea se face după funcţia principală care caracterizează ansamblul.

Cum funcţia principală, preponderentă a sistemului HI-FI integrat marca S., modele DAV-S 800, DAV-S 500 şi DAV-S 300, importate de reclamantă, este cea audio, sistemul audio putând funcţiona independent, în timp ce sistemul de redare videofonic încorporat în aceste produse poate funcţiona numai prin adăugarea unui monitor sau a unui aparat de recepţie TV, în mod greşit s-a considerat de către organele de control, că produsele se încadrează la poziţia tarifară 8521.90.00, cu consecinţa obligării reclamantei, la plata sumelor menţionate în nota de constatare.

Ca urmare, instanţa a reţinut corect că în raport cu funcţia principală a produselor importate de reclamantă, acestea trebuie încadrate la poziţia tarifară vamală 8527 şi a admis acţiunea acesteia, a anulat actele administrative atacate şi a exonerat pe reclamantă, de plata sumei totale de 2.397.277.203 lei.

În consecinţă, faţă de cele ce preced, se constată că recursurile sunt nefondate şi urmează a fi respinse ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de Autoritatea Naţională a Vămilor şi de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, împotriva sentinţei civile nr. 1314 din 10 septembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondate.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6890/2004. Contencios. Anulare decizie M.F. si nota de constatare D.G.V. Recurs