ICCJ. Decizia nr. 6913/2004. Contencios. împotriva Hotarârii B.N.R. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 6913/2004
Dosar nr. 3492/2003
Şedinţa publică din 14 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin recursul declarat împotriva Hotărârii nr. 5 a Băncii Naţionale a României, din 3 aprilie 2003, precum şi împotriva Hotărârii nr. 17 din 22 iulie 2003, emisă de către Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, reclamanta-recurentă C.C. C.C. Arad a solicitat anularea acestei hotărâri, pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În fapt, reclamanta a considerat că se impune anularea actelor contestate, pentru următoarele motive:
Au fost pronunţate cu depăşirea termenului de 30 de zile de la depunerea contestaţiei, încălcând astfel, prevederile OUG nr. 97/2000, modificată prin Legea nr. 200/2002.
Refuzul autorizării funcţionării C.C. C.R. şi a cooperativelor afiliate, s-a bazat pe motive de formă, neesenţiale şi care nu vin în contradicţie cu prevederile legale.
Deficienţele semnalate de către Banca Naţională a României, au fost remediate pe parcursul perioadei de avizare.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că recursul reclamantei este nefondat.
Potrivit actelor şi dovezilor depuse, reclamanta C.C. C.C. s-a afiliat la C.C. C.R. şi în temeiul OUG nr. 97/2000, aşa după cum a fost modificată prin Legea nr. 200/2002, a solicitat Băncii Naţionale a României, autorizarea funcţionării în cadrul reţelei cooperativelor de credit.
Banca Naţională a României a respins atât cererea reclamantei, cât şi pe cea a C.C., prin Hotărârea nr. 55 din 23 august 2002.
A fost formulată o nouă cerere de autorizare, atât a C.C., cât şi a cooperativelor afiliate, respinsă prin Hotărârea nr. 5 din 3 aprilie 2003.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat contestaţie de către C.C., precum şi celelalte cooperative afiliate, inclusiv reclamanta, la Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Deoarece aveau acelaşi obiect, Consiliul de Administraţie a procedat la conexarea tuturor contestaţiilor, conform art. 143 şi 146 din OUG nr. 97/2000. În plus, de acordarea sau nu a avizului, C.C., depindea avizarea funcţionării filialelor; aşadar, între respectivele contestaţii exista şi o strânsă legătură.
Consiliul de Administraţie, prin Hotărârea nr. 17/2003, a dispus respingerea tuturor contestaţiilor, astfel încât, atât împotriva acesteia, cât şi împotriva Hotărârii Băncii Naţionale a României, s-a formulat recursul de faţă, motivat potrivit celor arătate.
Criticile sunt nefondate.
Astfel, cu privire la termenul de soluţionare al contestaţiei, se observă că aceasta a fost dezbătută şi pronunţată la data de 26 iunie 2003. Faţă de data înregistrării, respectiv 2 iunie 2003, rezultă că a fost respectat termenul de 30 de zile pentru soluţionare.
De altfel, acest termen este unul de recomandare, şi nu de nulitate, întrucât legea nu prevede nici o sancţiune în cazul nerespectării lui (Legea nr. 200/2002).
Nici critica referitoare la reţinerea unor aspecte minore, de formă, ca temei al respingerii cererii de autorizare, nu este fondată.
În primul rând, se observă că legea nu face distincţie între neîndeplinirea unor motive de fond sau formă, ca temeiuri de verificare a cererilor de autorizare. Pe cale de consecinţă, Banca Naţională a României poate proceda la refuzul autorizării, pentru oricare din aceste motive.
Din examinarea conţinutului hotărârii contestate, rezultă însă că au existat şi motive de fond pentru care a fost refuzată autorizarea (transferarea unei cote din capitalul social, în beneficiul B.T. SA Arad; efectuarea de operaţiuni în cont curent, fără ordine de plată, ş.a.).
Totodată, a fost avut în vedere şi potenţialul financiar al reclamantei, apreciat ca insuficient pentru a putea fi autorizată.
Aşadar, criticile formulate în prezentul recurs, nu îndeplinesc nici unul din motivele de admisibilitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi nici condiţiile speciale cerute de prevederile Legii nr. 200/2002, motiv pentru care acesta va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.C. C.C. Arad împotriva Hotărârii nr. 17 din 22 iulie 2003 a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6911/2004. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 6914/2004. Contencios. împotriva Hotarârii... → |
---|