ICCJ. Decizia nr. 7304/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7304/2004
Dosar nr. 16/2003
Şedinţa publică din 1 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC L.C.D. SRL a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice şi Garda Financiară Tulcea, pentru ca în contradictoriu cu acestea, instanţa să dispună anularea deciziei nr. 2011 din 12 decembrie 2001 şi procesul-verbal nr. 542548 din 27 martie 2001, emise de Ministerul Finanţelor Publice.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în urma unui control efectuat de comisari ai Gărzii Financiare Tulcea, s-au constatat nereguli în activitatea societăţii, în legătură cu achiziţionarea unor produse alcoolice, ceea ce a dus la emiterea actelor contestate.
Reclamanta a susţinut că achiziţionarea produselor în discuţie a fost făcută cu respectarea dispoziţiilor legale, respectiv a dispoziţiilor art. 3 lit. a) din OG nr. 27/2000, modificată prin OUG nr. 134/2000.
Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 140/CA din 30 octombrie 2002, a respins ca nefondată, acţiunea promovată de reclamanta SC L.C.D. SRL Măcin - Tulcea.
Instanţa a reţinut faptul că reclamanta SC L.C.D. SRL a achiziţionat în luna noiembrie 2000, băuturi alcoolice vrac, de la două societăţi comerciale, în condiţiile în care prin art. 1 din OUG nr. 137/2000, pentru modificarea şi completarea OG nr. 27/2000, privind regimul accizelor, începând cu 1 noiembrie 2000, se interzice comercializarea în vrac a băuturilor alcoolice şi utilizarea, ca materie primă, pentru fabricarea altor băuturi alcoolice.
S-a constatat că documentele de transport care au însoţit băuturile alcoolice, nu sunt semnate şi stampilate de supraveghetorul fiscal, al societăţii furnizoare, că facturile fiscale nu au fost însoţite de documentele de supraveghere fiscală, care să ateste provenienţa legală a băuturilor alcoolice, iar prin utilizarea după 1 noiembrie 2000, a băuturilor alcoolice achiziţionate în vrac, ca materie primă, au fost încălcate dispoziţiile art. 3 lit. a) alin. ultim din OG nr. 27/2000, aşa cum a fost modificată şi completată prin OUG nr. 134/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, SC L.C.D. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivat de faptul că hotărârea nu conţine argumentele de fapt şi de drept pe care se întemeiază, că nu a fost stabilită corect şi concret, situaţia de fapt a operaţiunilor efectuate de societate.
A mai arătat recurenta, faptul că organul de control a făcut o interpretare în extenso a normelor de drept aplicabile, susţinând că nu era obligatorie menţiunea scopului achiziţionării, precum şi faptul că expertiza contabilă efectuată în cauză, a stabilit că recurenta nu datorează bugetului de stat, nici o sumă.
Curtea, analizând motivele de recurs invocate, în raport cu sentinţa atacată şi probele administrate în cauză, a constatat nefondat, recursul declarat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. a) din OUG nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, modificată prin OUG nr. 134/2000, modificată la rândul ei prin OUG nr. 157/2000, cu termen de aplicare de la 1 noiembrie 2000, „se interzice comercializarea în vrac, a băuturilor alcoolice spirtoase, indiferent de concentraţia alcoolică a acestora, cu excepţia cazurilor în care agenţii economici producători livrează băuturile alcoolice spirtoase, în vrac, agenţilor economici, care le achiziţionează în scopul îmbutelierii, fără a modifica caracteristicile şi concentraţia alcoolică a produsului şi numai în baza contractelor scrise încheiate cu aceştia".
Coroborând aceste dispoziţii indicate mai sus, cu dispoziţiile art. 283 din OG nr. 27/2000, modificată şi completată prin OUG nr. 134/2000, se constată că achiziţionarea cantităţii de alcool în luna noiembrie 2000, de către reclamantă, s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Analizând contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu societăţile comerciale vânzătoare, se constată că acestea nu conţin precizări în legătură cu scopul achiziţionării cantităţii de alcool vrac.
În mod corect, instanţa de fond a reţinut faptul că interpretarea dată de expertiza contabilă, a termenului de intrare în vigoare a OUG nr. 157/2000, este greşită şi nici nu poate fi primită, atât timp, cât data intrării în vigoare a unei dispoziţii legale este prevăzută expres în dispoziţia legală cu pricina ori conform Legii fundamentale a statului - Constituţia.
Prin urmare, rezultatul expertizei contabile efectuate în cauză, în mod corect a fost înlăturat, iar soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
Având în vedere toate aceste considerente, recursul formulat urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC L.C.D. SRL Măcin, judeţul Tulcea, împotriva sentinţei civile nr. 140/CA din 30 octombrie 2002 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7303/2004. Contencios. Anulare acte vamale.... | ICCJ. Decizia nr. 7316/2004. Contencios → |
|---|
