ICCJ. Decizia nr. 7317/2004. Contencios. împotriva sentinţei Colegiului Jurisdicţional Mureş. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7317/2004
Dosar nr. 2015/2004
Şedinţa publică din 1 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta D.M. a chemat în judecată B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, pentru ca instanţa să dispună în contradictoriu cu pârâta, anularea deciziei de imputare nr. 82 din 10 noiembrie 2000, emisă de aceasta.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că Decizia de imputare a fost comunicată cu nerespectarea dispoziţiilor legale, respectiv a dispoziţiilor art. 108 alin. (3) C. muncii, precum şi faptul că în Decizia de imputare nu este descrisă fapta pentru care se face culpabilă şi nici existenţa vreunei legături de cauzalitate dintre fapta sa şi prejudiciul cauzat de o altă angajată.
Totodată, arată că anterior emiterii acestei decizii nu s-a făcut o cercetare administrativă pentru stabilirea vinovăţiei reclamantei şi al prejudiciului cauzat, precum şi că valoarea prejudiciului, cuprinsă în Nota de constatare, este mult inferioară sumei cuprinse în Decizia de imputare, ceea ce ar constitui o încercare a pârâtei de îmbogăţire fără just temei.
Tribunalul Mureş, secţia civilă, prin sentinţa nr. 393 din 10 septembrie 2002, a admis acţiunea formulată, motivat de faptul că din actele dosarului nu rezultă faptul că reclamanta se face vinovată de nerespectarea îndatoririlor de serviciu şi că niciunul dintre actele ce au fost avute în vedere la emiterea deciziei de imputare, nu au stabilit în mod cert dacă vreuna dintre angajate se face vinovată de înlesnirea producerii prejudiciului, prin nerespectarea îndatoririlor de serviciu.
Tribunalul a mai reţinut şi faptul că Decizia de imputare a fost emisă tardiv, de pârâtă, întrucât nu a fost respectat termenul de emitere a deciziei prevăzut de dispoziţiile art. 108 alin. (2) C. muncii, precum şi faptul că Decizia contestată nu a fost motivată, din cuprinsul acesteia nu poate fi individualizată vreo faptă săvârşită de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivat în primul rând de faptul că în mod greşit instanţa de fond a considerat tardivă, emiterea deciziei de imputare, în condiţiile în care B.C.R. SA a depus o plângere penală, iar hotărârea definitivă a instanţei penale a fost pronunţată la data de 29 mai 2001, timp până la care toate termenele de prescripţie au fost suspendate, în virtutea principiului general „penalul ţine în loc civilul".
În al doilea rând, recurenta arată că în cazul situaţiei de faţă, al răspunderii subsidiare, momentele de la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru emiterea deciziei de imputare, nu coincid, deoarece cele două răspunderi sunt distincte şi răspunderea subsidiară succede răspunderii principale. Totodată, în faza de executare a hotărârii penale s-a stabilit insolvabilitatea totală a debitorului principal şi, în consecinţă, a rezultat necesitatea urmăririi debitorului subsidiar.
În ceea ce priveşte critica sentinţei, cu privire la faptul că Decizia de imputare nu este temeinic motivată, se arată faptul că Decizia este validă, întrucât cuprinde elementele esenţiale ale acesteia, conform dispoziţiilor legale.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, prin Decizia nr. 42/R din 21 ianuarie 2003, a admis recursul declarat de B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, a admis recursul declarat şi a trimis cauza, pentru rejudecare, la acelaşi tribunal.
În motivarea soluţiei, s-a arătat faptul că se impune casarea cu trimitere, întrucât instanţa de fond a soluţionat cauza, doar pe excepţia tardivităţii emiterii deciziei, fără a cerceta fondul cauzei.
Tribunalul Mureş şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Colegiului jurisdicţional al Camerei de Conturi a judeţului Mureş.
Camera de Conturi a judeţului Mureş - Colegiul jurisdicţional,a admis contestaţia reclamantei D.M., motivat de faptul că singura vinovată de producerea prejudiciului B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, este C.C., conform hotărârii penale în care a fost stabilită vinovăţia acesteia.
S-a reţinut faptul că reclamanta nu avea nici competenţa şi nici posibilitatea efectivă de a controla actele frauduloase săvârşite de casiera menţionată mai sus, precum şi faptul că în cauza de faţă nu poate fi angajată răspunderea subsidiară, aşa cum este reglementată de Legea nr. 22/1969, întrucât ar însemna să fie antrenată răspunderea contestatoarei, pentru o faptă penală comisă de o terţă persoană.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs invocate s-au subscris temeiurilor prevăzute în art. 304 alin. (1) pct. 3, 9 şi 10, considerând că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea competenţei altei instanţe, cu aplicarea greşită a legii, precum şi fără a se pronunţa asupra probelor administrate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestită cu soluţionarea recursului declarat de B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, reţine că în cauza de faţă sunt incidente dispoziţiile OUG nr. 117/2003, cu privire la preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi, de către instanţele judecătoreşti.
Procedând la verificarea competenţei din oficiu, constată că potrivit dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ., modificate şi completate de OUG nr. 58/2003, coroborate cu dispoziţiile art. 2 lit. b) din OUG nr. 117/2003, competenţa de soluţionare a recursului declarat, aparţine Curţii de Apel Târgu Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Trimite recursul declarat de B.C.R. SA, sucursala judeţeană Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 56 din 2 octombrie 2003 a Colegiului jurisdicţional al Camerei de Conturi Mureş, spre competentă soluţionare, la Curtea de Apel Târgu Mureş.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7316/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 7318/2004. Contencios. împotriva sentintei... → |
|---|
