ICCJ. Decizia nr. 7326/2004. Contencios. Anularea certificatului de atestare a dreptului de prorpietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7326/2004
Dosar nr. 1324/1997
Şedinţa publică din 5 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la data de 6 septembrie 1996, G.C. şi G.O. au chemat în judecată Ministerul Industriilor şi SC G.I. SA Piteşti, solicitând anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.03 nr. 2573 din 29 decembrie 1995, eliberat de primul pârât, în favoarea celei de a doua pârâte, în limita suprafeţei de 330 mp de teren.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că actul administrativ supus controlului jurisdicţional, este nelegal şi îi vatămă în dreptul de proprietate dobândit asupra acelei suprafeţe de teren, la 10 mai 1974, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu C.I. şi C.L. Că, pe terenul cumpărat, au edificat o locuinţă compusă din parter şi etaj, dar ulterior, fără nici un fel de verificări privind situaţia juridică a imobilului, Ministerul Industriilor a emis ordinul atacat, prin care a atestat în favoarea SC G.I. SA Piteşti, dreptul de proprietate pentru o suprafaţă totală de 10.080,28 mp, în care se include şi suprafaţa de 330 mp.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 297 din 7 aprilie 1997, a admis acţiunea şi a anulat actul administrativ.
De asemenea, a obligat Ministerul Industriilor, să emită în favoarea pârâtei secunde, un nou certificat de atestare a dreptului de proprietate, pentru o suprafaţă de teren diminuată cu suprafaţa de 330 mp, care aparţine reclamanţilor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că G.C. şi G.O. au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului în litigiu, pe care au ridicat construcţia existentă, în baza autorizaţiei de construire eliberată de organul competent, anterior emiterii certificatului seria M.03 nr. 2573/1995.
În fine, s-a motivat că beneficiarul actului administrativ a omis să menţioneze în documentaţia înaintată Ministerului Industriilor, faptul că pe o suprafaţă de 330 mp de teren a fost edificată o construcţie.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta SC G.I. SA Piteşti.
Recurenta a susţinut că prima instanţă nu a avut în vedere la soluţionarea litigiului, Decizia civilă nr. 1117/1994, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. 66/1994.
Prin această din urmă hotărâre s-au admis recursurile declarate de pârâtele SC D.S. SA Piteşti şi SC L.F. SA Târgovişte, cu consecinţa casării sentinţei civile nr. 7740 din 24 august 1992, a Judecătoriei Târgovişte, precum şi a deciziei civile nr. 69 din 18 ianuarie 1993, a Tribunalului Dâmboviţa.
În fond, instanţa de recurs a respins ca neîntemeiată, acţiunea în revendicare introdusă de S.I., privind terenul în suprafaţă de 1 ha, situat în municipiul Târgovişte, la pct. C.
Recurenta a precizat că dată fiind soluţia adoptată prin această hotărâre în procesul civil, se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei pronunţată de instanţa de contencios administrativ, iar în fond, respingerea acţiunii formulată de cei doi reclamanţi, ca neîntemeiată.
La termenul din 26 mai 1998, la cererea reprezentantului recurentei, Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, a suspendat judecata recursului, conform art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
S-a considerat că soluţionarea prezentului litigiu este în strânsă legătură cu rezolvarea ce urmează a fi dată în procesul civil ce formează obiectul dosarului nr. 4823/1997, al Judecătoriei Târgovişte.
După repunerea pe rol a cauzei, în dosar au fost depuse copii xerox ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în privinţa acţiunii introduse de SC G.I. SA Piteşti, pentru anularea titlului de proprietate nr. 59865/1995, emis de către Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, în favoarea lui G.C. şi G.O.
Prin sentinţa civilă nr. 9020 din 19 noiembrie 1997, Judecătoria Târgovişte a respins acţiunea respectivă, ca neîntemeiată, iar instanţele judecătoreşti superioare au confirmat hotărârea, respingând apelul şi recursul care au fost declarate de societatea comercială reclamantă.
Pe de altă parte, intimata G.O. a prezentat ca înscrisuri noi, copii ale unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, pronunţate în procese civile prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate al lui K.M., fiica I.S. şi a lui C.I., asupra terenului achiziţionat de soţii G., cu act autentic, la data de 10 mai 1994.
Este vorba de sentinţa civilă nr. 2648 din 31 martie 1997, a Judecătoriei Târgovişte, sentinţa nr. 250 din 25 iunie 1997, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercială şi Decizia nr. 1874 din 1 octombrie 1998, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 250/1997, Curtea de Apel Ploieşti a anulat parţial, la cererea reclamantului C.I., certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.03 nr. 2573 din 29 decembrie 1995, emis de Ministerul Industriilor, în favoarea SC G.I. SA Piteşti, pentru suprafaţa de 1640 mp din terenul situat în intravilanul municipiului Târgovişte.
Cât priveşte Decizia nr. 1117 din 15 iunie 1994, invocată de recurentă, ea este anterioară tuturor hotărârilor judecătoreşti la care s-a făcut referire mai sus şi oricum, neopozabilă soţilor G., care nu au avut calitatea de parte în dosarul finalizat prin hotărâre.
Rezultă, deci, fără echivoc, că recurenta nu a făcut dovada nici în recurs, a dreptului său de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 330 mp, dobândit de G.C. şi G.O., prin act autentic de vânzare-cumpărare în anul 1994, încheiat cu vânzătorul C.I.
Admiţând acţiunea şi anulând actul administrativ în această limită, prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, ce urmează a fi menţinută prin respingerea recursului.
Văzând şi dispoziţiile art. 1 din HG nr. 834/1991, art. 1 şi 15 din Legea nr. 29/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC G.I. SA Piteşti împotriva sentinţei civile nr. 297 din 7 aprilie 1997 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7318/2004. Contencios. împotriva sentintei... | ICCJ. Decizia nr. 7329/2004. Contencios. Anulare viza de iesire... → |
|---|
