ICCJ. Decizia nr. 7344/2004. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7344/2004
Dosar nr. 3600/2004
Şedinţa publică din 5 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 20 noiembrie 2003, reclamantul N.Ş. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, solicitând obligarea acestuia, de a răspunde sesizărilor sale depuse la datele de 25 august, 15 septembrie, 17 octombrie, 10 noiembrie 2003, cu 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea sentinţei.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că pârâtul refuză a-i comunica un rezultat la cele patru sesizări prin care încunoştiinţa ministerul, cu privire la refuzul Casei Naţionale de Pensii şi a Casei Locale de Pensii a sectorului 2 Bucureşti, de a emite o decizie de pensionare.
Prin sentinţa civilă nr. 151/2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, reţinându-se că pârâtul şi-a respectat obligaţia legală privitoare la sesizările primite, deoarece le-a trimis Casei Naţionale de Pensii, pentru verificare şi luare de măsuri, iar Casa Naţională de Pensii a răspuns petentului, conform adresei nr. 6147/AM din 5 ianuarie 2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat în esenţă că instanţa de fond a aplicat greşit legea, a interpretat greşit legea şi nu a sesizat că pârâtul nu a obligat Casa de Pensii, să se conformeze dispoziţiilor art. 80 şi 194 din Legea nr. 19/2000.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.
Petiţiilor din datele de 25 august, 15 septembrie, 17 octombrie şi 10 noiembrie 2003, intimatul nu le-a dat răspuns, astfel încât acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 29/1990.
Este real faptul că în ce priveşte pensiile, competenţa aparţine Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, însă recurentul a formulat petiţiile, sesizând ministerul, de nerezolvarea problemei sale referitoare la pensie.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Statutul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, aceasta funcţionează sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, astfel încât ministerul avea obligaţia de a verifica cele sesizate de petent şi în situaţia în care se adevereau, să dispună luarea măsurilor necesare, de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în conformitate cu Legea nr. 19/2000.
Neprocedând astfel, pârâtul a desconsiderat dreptul de petiţionare al recurentului şi de asemenea, a încălcat dispoziţiile art. 5 din OG nr. 27/2002, modificată care prevăd că „pentru soluţionarea legală a petiţiilor ce le sunt adresate, conducătorii autorităţilor publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate".
În cauză nu au fost aplicabile dispoziţiile art. 61 din ordonanţă, deoarece petiţiile nu au fost greşit îndreptate.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi admis, sentinţa se va modifica şi primul capăt din acţiune se va admite.
Referitor la cererea de acordare a daunelor de întârziere în executarea hotărârii, aceasta va fi respinsă, ca neavând temei legal.
Art. 16 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 29/1990, este singurul text din legea contenciosului administrativ care prevede daune de întârziere. Prevederea legală menţionează însă, că acestea se acordă la cererea ulterioară a petentului, în situaţia în care pârâtul nu îndeplineşte în termenul legal, obligaţia stabilită de instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de N.Ş., împotriva sentinţei civile nr. 151 din 28 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, admite în parte acţiunea formulată de reclamantul N.Ş.
Obligă pârâtul, să răspundă reclamantului, la sesizările din datele de: 25 august 2003, 15 septembrie 2003, 17 octombrie 2003, 10 noiembrie 2003 şi să ia măsurile necesare pentru rezolvarea pe fond a petiţiilor reclamantului, de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Respinge capătul de cerere privind daunele de întârziere.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7327/2004. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 7347/2004. Contencios.. Revizuire → |
---|