ICCJ. Decizia nr. 7258/2004. Contencios. Anulare decizie emisa de D.E.P. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7258/2004
Dosar nr. 5635/2003
Şedinţa publică din 29 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 9 decembrie 2003, C.E. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 1612 din 15 octombrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, solicitând casarea acesteia.
În motivarea recursului, petenta a susţinut că a fost în audienţă la Ministerul de Interne - Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi a depus şi scris cerere pentru analizarea pe cale administrativă a cererii sale, îndeplinind, astfel, condiţiile cerute de art. 5 din Legea nr. 29/1990. Petenta a precizat că a depus şi acte, din care rezultă îndeplinirea cerinţei art. 5 din Legea nr. 29/1990, astfel încât respingerea, ca inadmisibilă, a acţiunii sale, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, este nelegală.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Prin sentinţa nr. 1612 din 15 octombrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru lipsa plângerii prealabile administrative, excepţie invocată de pârâtă.
S-a respins ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamanta C.E., în contradictoriu cu Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei.
S-a motivat sentinţa, în sensul că reclamanta trebuia ca prealabil înregistrării acţiunii la instanţa de judecată, să se adreseze Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Populaţiei, după ce i s-a respins cererea de schimbare a prenumelui, ceea ce petenta nu a făcut.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, C.E., solicitând să se constate că s-a adresat în termen, în condiţiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, în procedură prealabilă, Ministerului de Interne - Evidenţa Populaţiei, astfel încât în mod greşit prin sentinţa atacată în cauză, cu recurs, i s-a respins acţiunea, ca inadmisibilă.
Recursul este întemeiat şi urmează a fi admis conform art. 312 C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, la 13 februarie 2003, C.E. a formulat contestaţie împotriva adresei nr. 147121 din 4 februarie 2003, emisă de Ministerul de Interne - Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei - Direcţia Evidenţa Populaţiei, prin care i s-a făcut cunoscut că se refuză cererea prin care a solicitat să-i fie schimbat prenumele din E.C., în L.F.R.
Pârâta a motivat refuzul, în sensul că vecinii nu o cunosc sub acest prenume.
Prin sentinţa nr. 1600 din 11 aprilie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, a declinat competenţa soluţionării cauzei, la Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa nr. 1612 din 15 octombrie 2003, prin admiterea excepţiei formulată de intimatul-pârât, a respins ca inadmisibilă, acţiunea formulată de petentă. Aceasta, întrucât nu a formulat plângere prealabilă împotriva respingerii cererii de schimbare a numelui, conform art. 18 alin. (3) din OG nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
Se constată că petenta a primit pe 4 februarie 2003, de la Ministerul de Interne - Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, adresa nr. 147121, prin care i se comunică Decizia nr. 65 din 3 februarie 2003, prin care i s-a comunicat Decizia de respingere a cererii de schimbare pe cale administrativă a prenumelui.
Din adresa emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor rezultă că petenta a contestat această decizie nr. 65 din 3 februarie 2003, la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Reglementări Juridice şi Contencios.
Cum petenta şi-a manifestat dezacordul cu Decizia nr. 65 din 3 februarie 2003, pe care a considerat-o abuzivă şi vătămând drepturile sale, adresându-se Ministerului Administraţiei şi Internelor, organul superior Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei, nu se poate susţine că nu a încercat procedura prealabilă administrativă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990, înainte de a se adresa instanţei de judecată, în contencios administrativ.
Aşa fiind, se constată că sentinţa nr. 1612 din 15 octombrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, este nelegală şi urmează a fi modificată, cu trimiterea cauzei, pentru rejudecare, instanţa urmând a se pronunţa pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.E. împotriva sentinţei civile nr. 1612 din 15 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa, cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2004.
← ICCJ. Anulare hotărâre Casa Judeţeană de Pensii. Comisia... | ICCJ. Decizia nr. 7302/2004. Contencios. Anulare decizie M.F.si... → |
---|