ICCJ. Decizia nr. 8524/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conf. Legii nr.189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8524/2004
Dosar nr. 8169/2004
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 552/CA/2002 - P, pronunţată la data de 21 octombrie 2002, în dosarul nr. 3886/CA/2002, Curtea de Apel Oradea a respins, ca fiind rămasă fără obiect, acţiunea formulată de reclamanta C.S. împotriva Casei Judeţene de Pensii Bihor, pentru anularea hotărârii nr. 2066 din 10 septembrie 2002, adoptată de Comisia de specialitate din cadrul acestei autorităţi publice.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că prin acţiunea adresată instanţei de contencios administrativ, la data de 26 septembrie 2002, reclamanta a cerut anularea hotărârii nr. 2066 din 10 septembrie 2002, adoptată de Comisia de specialitate din cadrul Casei Judeţene de Pensii Bihor, dar în timpul judecării dosarului, autoritatea pârâtă a adoptat o nouă hotărâre, la data de 15 octombrie 2002, cu acelaşi număr, prin care a anulat hotărârea nr. 2066 din 10 septembrie 2002, cauza rămânând, astfel, fără obiect.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, reclamanta, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă nelegală şi netemeinică.
Recursul este întemeiat pe motivele care vor fi arătate în continuare.
Este necontestat că prin acţiunea înregistrată la data de 26 septembrie 2002, recurenta-reclamantă a contestat hotărârea nr. 2066 din 10 septembrie 2002, adoptată de Comisia de aplicare a OG nr. 105/1999 din cadrul Casei Judeţene de Pensii Bihor, cerând anularea acesteia şi obligarea autorităţii pârâte, să-i recunoască statutul de refugiată şi să-i acorde drepturile legale.
În cursul judecăţii, după ce fusese citată pentru primul termen, Casa Judeţeană de Pensii, prin hotărârea nr. 2066 din 15 octombrie 2002, a anulat actul administrativ atacat, iar instanţa de fond a apreciat că, în acest fel, acţiunea recurentei-reclamante a rămas fără obiect.
Este adevărat că una dintre caracteristicile actului administrativ de autoritate este aceea a revocabilităţii sale, autoritatea publică emitentă putând să revină asupra acestuia, posibilitate care este însă limitată de momentul când actul respectiv a intrat în circuitul civil sau/şi a fost contestat în faţa instanţelor judecătoreşti competente.
În acest sens, Completul de 9 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie a statuat că abrogarea ordinului ministerial în cursul judecăţii este inadmisibilă, singura competentă să anuleze ordinul respectiv, fiind numai instanţa învestită cu controlul legalităţii acestuia (Decizia nr. 93 din 5 noiembrie 2001).
Astfel fiind, instanţa de fond era datoare să soluţioneze cauza cu care fusese învestită, făcând abstracţie de actul adoptat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, după învestirea sa legală.
În concluzie, recursul va fi admis, iar cauza va fi trimisă, pentru rejudecare, aceleiaşi instanţe, urmând ca aceasta să verifice celelalte critici ale recursului, ca apărări de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.S. împotriva sentinţei nr. 552/CA/2002 - P din 21 octombrie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţe, spre rejudecare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8522/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8525/2004. Contencios. Anulare decizii U.A.R.... → |
|---|
