ICCJ. Decizia nr. 8552/2004. Contencios

Reclamanta C.E. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu pârâta și pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea hotărârii nr. 12803 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 209 din 10 februarie 2004, a admis acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea hotărârii nr. 12803 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă. Totodată, a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, statutul de refugiată pe perioada 1 august 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu 1 decembrie 2003.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanta s-a născut după ce părinții acesteia s-au refugiat din teritoriul Ardealului de Nord, astfel că asimilarea acesteia, cu statutul familiei sale, era obligatorie.

împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj.

Recurenta a susținut că intimata nu a îndeplinit cele două condiții prevăzute de H.G. nr. 127/2002, în sensul că nu și-a schimbat domiciliul și nu a suferit persecuții din motive etnice.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre situațiile enumerate de lege.

Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

în cauză este de necontestat că reclamanta C.E., care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Din această perspectivă, concluzia la care se ajunge prin asumarea raționamentului propus de recurentă, că un minor, mai ales de o vârstă foarte fragedă, nu împărtășește condiția grav restrictivă impusă părinților săi, este eronată și nu poate fi acceptată, fiind contrară ordinii publice și bunelor moravuri, precum și principiului constituțional al nediscriminării.

Prin urmare, se constată, pe de o parte, că soluția, ca și motivarea primei instanțe, a hotărârii pronunțate, sunt în afară de orice critică și exprimă un mod corect și uman de înțelegere a legii în resorturile și finalitatea sa.

Pe de altă parte, se reține că prin diverse precizări, adrese, etc. nu se poate adăuga la lege și nici nu se poate modifica scopul acesteia.

Față de considerentele expuse, recursul se vădește nefondat și a fost respins ca atare, menținându-se sentința criticată.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 8552/2004. Contencios