ICCJ. Decizia nr. 9056/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamantul C.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Sibiu, solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 2864 din 17 februarie 2004, emisă de pârâtă și recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 2 mai 1950 - 9 iunie 1950, 12 noiembrie 1950 - 22 ianuarie 1951 și 5 mai 1951 - 18 ianuarie 1954.
în motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, întrucât timp de 3 ani a efectuat muncă în cadrul unităților militare în care s-a aflat.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 129 din 25 iunie 2004, a respins ca nefondată, contestația formulată de C.A., reținând că în perioadele respective, petentul și-a efectuat stagiul militar, la depozit de muniții, respectiv la batalion de construcții, aceste unități făcând parte din structura Ministerului Apărării Naționale.
împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, reclamantul C.A., susținând în esență, că a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, situație care poate fi dovedită cu martori.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar, în perioada respectivă, în cadrul Ministerul Apărării Naționale, așa cum rezultă din livretul militar, în care la rubrica "Denumirea unității", figurează Depozit de muniții sau Batalion de construcții.
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate de această lege, numai persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, și nu în cadrul unor unități militare, iar a doua este aceea că acele detașamente să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză așa cum rezultă din livretul militar, reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar în cadrul unei unități militare din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, așa cum a reținut, de altfel, și instanța de fond, situație în care nu poate fi beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 309/2002.
Examinând și din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența nici unui motiv de casare, recursul declarat de C.A. a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9049/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 9047/2004. Contencios → |
|---|
